Melania Cuc, povestea unui Graal personal
Melania Cuc este o scriitoare complexă, care reuseste să-si suprindă cititorii prin diversitatea stilurilor abordate. Fără să evite subiecte tabu, ea descoperă o multitudine de valente, antrenându-i pe cititori într-o călătorie interioară revelatorie. Descoperi motive ascunse, descoperi o lume nouă care ti se oferă în deplinătatea detaliilor. Construindu-si romanul în jurul unui motiv central, Melania Cuc ne atrage în lumea ei, ne face părtasi la unul dintre cele mai mari mistere ale umanitătii. Iluzia Graalului, punctul central al cărtii, marchează în mod decisiv fiecare experientă, descriind un drum lung al initierii, la capătul căruia oamenii vor fi inevitabil altii.
Romanul se concentrează asupra creatiei, pe care o explică si o justifică în numeroase rânduri. Asemănându-se cu un jurnal, cartea descrie experientele personale ale autoarei, filtrate prin sensibilitatea inerentă unei oarecare detasări. Privim măcinările interioare, simtim tulburările creatorului, întelegem permanenta luptă între extreme. Scrisul este disecat, iar cititorii vor descoperi cu stupoare un laborator complex, foarte rar văzut. Produsul final este rezultatul unui travaliu îndelungat, iar aspectul lui trebuie înteles prin prisma proceselor laborioase care îl preced. Aidoma unei ars poetica, cartea Melaniei Cuc ne aruncă în miezul creatiei, dezvăluindu-ne frământarea: “Nu am nici un chef de cartea asta, îmi zic. Facerea ei este ca si cum un prunc mi-ar da semn că nu vrea să vină pe lume. S-apoi, nu e vorba nici de gestatie, nici de travaliu… iar de va fi să vină si ziua sorocului, nasterea nu se desăvârsi nici cu bisturiul, nici cu forcepsul. Nu există până în clipa asta, scris pe pagina electronică, decât titlul - Graal - un substantiv clăntănit de atâtea ori în gura ai rea si întruna flămândă a lumii, încât nu stiu de ce mi l-am ales dintre atâtea alte titluri de best seller sigur, tocmai pe acesta. Nu stiu nici de ce as scrie tocmai eu o astfel de carte…”
Actiunea romanului se desfăsoară pe mai multe planuri, care se intersectează adesea, reusind să transforme călătoria cititorilor într-o adevărată frescă a conflictului dintre modern si traditional. Ruptă între aceste două segmente importante din personalitatea ei, Melania Cuc caută o salvare, o modalitate de a contura un nou început. Graalul simbolizează încercarea fiintei de a ajunge la idealul superior, de a îsi stabili un axis mundi fată de care să îsi construiască existenta. Fără să încerce să-si camufleze sentimentele, scriitoarea îsi acceptă pornirile, întelege că are nevoie de simboluri pentru a putea să existe. Romanul devine astfel o pledoarie percutantă, o înfătisare frustă a sentimentelor, care surprinde prin sinceritate si curaj. Melania Cuc nu se ascunde, ci se înfătisează exact asa cum este ea.
Cu toate că evocă în multe instante un peisaj de poveste, cu toate că Satul fără Nume înseamnă atât de mult pentru ea, Melania Cuc este o femeie modernă, care acceptă lumea în care trăieste, fără revolta inutilă caracteristică multora dintre noi. Scriitoarea vorbeste cu dezinvoltură despre viata ei, ni se prezintă fără a astepta nimic în schimb. Cartea se dovedeste a fi o confesiune aproape mistică, transmitând emotii cititorilor si oferindu-le o doză complexă de religiozitate. Împletind traditia cu elementele globalizării, Melania Cuc se dovedeste a fi un om modern, mândru, care desi nu si-a uitat rădăcinile, nu refuză niciodată progresul: “Doar din când în când si nu în gând, am nevoie de psihanaliză,- doar sunt o femeie modernă, ce naiba. Nu mai pot supravietui ca bunica, fără cafea si fără consiliere. Îmi pun întrebări fără de răspunsuri, când m-as putea îngrăsa, bine mersi, cu mici si bere, urmărind non stop la telenovele. Prietena mea, dr. Mari-Anna, la care apelez în clipele de derută, râde de temerile mele cu întegere (ne) profesională. Nici ea nu-i mai brează - scrie, filmează, scotoceste cu vârful de ac (de seringă) în sufletul oamenilor. - Dacă toti cetătenii onorabili ai lumii ar avea maladia noastră, ar fi bine, ar fi foarte bine pentru omenire. Noi ne recunoastem viciile nu si limitele. Nu-i un capăt de tară când, două sau mai multe detalii din personalitatea unui indivd, se cam încaieră, se ceartă între ele. De aici sare scânteia, se naste Arta, Creatia.”
Stilul este baroc, Melania Cuc se axează pe detalii, conturându-si peisajele într-o gamă variată de nuante. Cititorul este surprins în fiecare moment, tonurile de gri alternează cu izbucnirile de culoare. Personajele se remarcă prin naturalete. Scriitoarea ne vorbeste despre oamenii din jurul ei, în care ne regăsim cu totii. Viata ei este viata fiecăruia dintre noi, iar căutările ei sunt si ale noastre. Fiecare persoană îsi caută momentul acela unic, de contact între real si fantastic, iar Melania Cuc reuseste să surprindă foarte bine necesitatea de transcendentă a fiintei umane.
Naratiunea la persoana I fluidizează textul, oferind o ritmicitate aparte. Melania Cuc vorbeste cu pasiunea celui îndrăgostit de creatia sa, demonstrând că în primul rând contează iubirea pentru cuvânt. Textul ei ne poartă prin timp, de la luptele cruciatilor si până la ceasca de cafea din fata fiecăruia. Graalul, simbolul pe care ea l-a ales pentru a ne demonstra pasiunea imuabilă a fiintei umane, trece peste barierele temporale, rămânând prezent într-o constiintă pe care autoarea o defineste ca fiind colectivă. Fiecare om se află într-o legătură permanentă cu semenii lui, iar cel mai mic gest înseamnă ceva în contextul sistemului din care facem parte. Până la urmă, o tipă în blugi si în cămasă împroscată poate schimba lumea: “De pe câmpul de luptă al cruciatilor spintecati în iatagane, se ridică în cohorte stafiile, fumegă balega arsă de jumătate si miile de bărbati ce juraseră pe Cruce sărăcia si castitatea pe care (poate) nu le respectaseră, se întorc din Cer si din Iad pe Pământul nostru. Ca niste lesuri, peste care uliul planează confuz, trupurile oamenilor si cele ale animalelor, laolaltă, creează decorul perfect de după ultima bătălie din desert. Acum, până si eu, autorul, sunt derutată, defel duală - partea tărănească cu cea urbană nu se mai luptă între ele pentru o idee. Sunt doar o femeie, una care scrie despre destine foarte posibile - o tipă în blugi si bluză de mătase împroscată, pe locul de sub inimă, cu picuri de sânge sau… poate-i numai cerneală.”
“Graal” este un roman al trăirii, prin care Melania Cuc reuseste să-si hipnotizeze cititorii, să le ofere o mostră autentică de viată. Cuvintele ei ajung direct la inima celor ce le ascultă, demonstrându-ne că poti să reusesti bazându-te doar pe credintă. Aceasta înseamnă până la urmă iubire. O carte puternică, o carte care ne face să medităm asupra sensurilor ascunse ale existentei noastre. Să rămânem putin pe gânduri, să mergem spre sfârsitul călătoriei cu încredere. Acolo vom descoperi că Melania Cuc vorbeste despre noi, acolo vom descoperi că, indiferent din ce unghi privim, fiecare dintre noi îsi caută Graalul…
Bibliografie - Melania Cuc – Graal – Nico – 2007
|
Petre Fluerasu 9/19/2007 |
Contact: |
|
|
