DUMNEZEU
Dumnezeu este ca un megacomputer urias, întins în tot universul, al cărui infinit - deci cosmosul însusi - este inclus cu totul în Fiinta Lui! Si pentru că nu-I putem înțelege nici complexitatea, nici tainele, nici măreția, El S-a proiectat anatomic la noi, aici, pe Terra, la nivelul miniperceperii noastre materiale, luând forma Omului Iisus, Salvatorul Suprem Si Portalul Divin al mântuirii pe veci, prin propria-I jertfă... El - Imensul Creator, El - Imensa Energie Explozivă a cosmosului, El - Superinfinitul, Puterea Puterilor, Vesnicia Vesniciilor, S-a concentrat cu umilintă într-un Punct viu, într-un Om, aparent simplu, desi, fiind ubicuu, rămâne, simultan, în tot universul nesfârsit! De acolo, El ne-a trimis îngerii Lui întru ajutor, spre a ne apăra de răzbunarea îngerilor trădători. Poate că, metaforic vorbind, galaxiile si metagalaxiile infinite sunt condensatori cosmici, stelele un fel de tranzistori, iar oamenii - scânteioare de-o clipă, care încearcă să imite timid strălucirea stelelor. Poate... Dar cine stie?... Privit în infrarosu, Dumnezeu pare a fi vizibil în dungile infrarosii din spectrul luminii; Privit în ultraviolet, credem că este vizibil în dungile ultraviolete Si-n mozaicul de cărți, icoane, inscripții, cruci si statui din bisericile de pretutindeni... Dar să nu ne pripim cu definițiile, cu simbolurile naive Si cu presupunerile hazardate, căci vesnic va rămâne ceva neclar si neînțeles de mintea noastră. Vom sti mai multe - Dincolo... Răbdare si pioasă închinăciune! Deocamdată, aici, claritatea Lui se gradează în raport cu opacitatea si ne-opacitatea gândirii noastre si cu latitudinea si longitudinea zonelor religioase de pe mapamond: La Vatican si Ierusalim, prezența I Se simte puternic prin sunetul clopotelor, prin Zidul Plângerii, prin misse si liturghii luminoase; la Mecca - prin bolidul venit din cer si venerat în Kaaba cea neagră. În alte milioane de biserici, sinagogi si moschei este perceput prin rugăciuni si nesfârsite îngenunchieri. Dar cel mai clar si mai clar, Dumnezeu este simtit cu sufletul fiecăruia din cei ce cred în El, din cei ce-L caută, I Se-nchină si-L iubesc. Căci ei Îl văd, Îl simt, Îl adoră si-I cunosc măreția, iubirea, bunătatea, puterea si sfințenia. Ei Îl văd pretutindeni: în frumusețea florilor, în verdele ierbii, în zborul fluturilor, în cântecul păsărilor, în gunguritul pruncilor, în seninul cerului, în vuietul mărilor si-al oceanelor, în toate splendorile naturii; în strălucirea soarelui, a lunii, a stelelor, a aurorelor polare, dar si în forța uraganelor, a furiilor mărilor si oceanelor, a cutremurelor, a tunetelor si trăznetelor ce ne lovesc si a numeroase alte pedepse, căci toate, toate acestea vin din mâna Lui, fiindcă El ne vorbeste prin parfumul si coloritul florilor, prin razele lunii si razele soarelui, prin forma norilor, prin ivirea zorilor si farmecul amurgurilor, prin orice tunet si trăznet! Doar priviți si ascultați... Oriunde I se simte prezența! Îndrăzniți să-L căutați! Mulți întind lăcrimând brațele spre cer Să-I proslăvească măreția, să-I implore superputerea, frumusețea si bunătatea infinită, să-I atingă radiațiile invizibile si să-I capteze uriasa lumină totală... Atunci ei se simt mângâiați de valul cald al curenților binecuvântării de sus care le dă fiori întăritori prin tot trupul, luminându-le cugetul si sufletul, căci El este al vieții măreț fondator, Creatorul nostru, Părintele nostru! El - înțelepciunea supremă, bucurie, exaltare, senină, bunătate, beatitudine, ordine, jertfă... El - Entitatea prezentă în orice punct al universului; El - dreptatea răsădirii prin suflet, cale făcându-si si inimile incendiindu-le, El - Genialitatea creatoare, El - foamea si setea de Adevăr si de pace, El - fondatorul tuturor prevăzutelor si neprevăzutelor, El - marele Judecător al judecăților noastre, El - Soarele ce se aprinde în oameni, făcându-i mici sori, El - Pâinea vesnic neprihănită si vesnic hrănitoare, Purtătorul nostru de grijă, El - Izvorul nesecat de apă vie, El - Infinitul, Eternitatea coplesitoare ce ne conferă si nouă un infinit glorios sau nu, O eternitate adâncă! Mai mult ce să-I cerem? Slăvit să-I fie Numele Lui! Puținul ce-l înțelegem e mult dacă vrem să-nțelegem Si de aceea am putea fără frică să răspundem: Mai degrabă noi nu existăm decât ca El să nu existe! Dar puțini vor avea curajul nebun să rostească aceste cuvinte mărețe... EL EXISTĂ, INTRAEXISTĂ SI SUPRAEXISTĂ! (Indiferent că vrei tu sau că nu vrei asa ceva, Indiferent dacă-ți convine sau nu; Oricum, suntem total depăsiți de această uriasă Lege a Nerelativității Universale!) În loc să vă îndoiți si să comentați acest imens Adevăr, mai bine tăceți! Mai bine tăceți! Este imperativ să tăceți si să vă descoperiți când Îi rostiți Numele rugându-vă Lui... Astfel ne vom apropia de marea taină a dumnezeirii, Astfel tainele ni se dezleagă, pe rând - Si atunci El va pătrunde încet, încet în noi, în cugetul nostru, în adâncul din noi, în adâncul adâncului nostru - Până ce-l va lumina si limpezi de toate impuritățile, până ce-l va sfinți, absorbindu-ne cu totul în El, contopindu-ne cu El... Cristian Petru Balan / Chicago
|
Cristian Petru Balan 8/17/2007 |
Contact: |
|
|