Sinteze: Lumini de August
Dup` mine, luna august este cea mai frumoas` si mai prietenoas` lun` a anului, poate si datorit` faptului c`, de c@nd m` stiu, [n familia noastr` a fost o vreme de vacante si de concedii, c@nd se mergea la mare si la munte dup` aceea. La mare, dup` ce ani la r@nd am petrecut vacantele la Constanta, la Mamaia, la Eforie Nord sau la Eforie Sud ([nc` de pe vremea c@nd aceast` statiune, numit` la [nceput Movil` si apoi Carmen Sylva, fusese botezat`, dup` 1948, Vasile Roait`, cine [si mai aminteste ?), cel putin [n ultimii ani mergeam numai la statiunile de la Mangalia Nord : Cap Aurora, Neptun, Olimp ; de dou` ori am fost si la Costinesti, de unde am p`strat amintiri foarte frumoase despre o statiune pl`cut`, prietenoas` si despre relatiile noastre cu oamenii si cu marea. La munte, statiunea preferat` de noi era totdeauna Sinaia, de care [mi voi aminti mereu cu mult` emotie, deoarece am vizitat-o prima dat` cu mama c@nd aveam sapte ani si am p`strat imaginile foarte [nc`rcate de emotiile ale acelor ani care [mi amintesc de d@nsa ; dar Sinaia [mi aminteste si de tanti Gabriela, c@nd mergeam cu toat` familia, [n ultimii ani, [n vacant` la munte. Amintirile vacantelor de demult, la care mai adaug`m uneori si c@te ceva din concediile mai recente, ne [nsotesc permanent si ne lumineaz` calea, ca niste valori perene ale existentei noastre si ne [nvioreaz` si chiar ne [nveselesc viata, uneori chiar mai mult dec@t ne-am astepta.
Preocup`ri meteorologice Aceast` zodie de vacante si de amintiri senine este, [ns`, „umbrit`” (de fapt anul acesta nu este umbrit` deloc, din contr`), deci aceast` zodie este [nc`rcat` cumva anul acesta de unele preocup`ri, de fapt de griji neasteptate de natur` climatic`, o noutate care ar fi putut foarte bine s` lipseasc`. Este cea mai mare secet` din istorie, dep`sind ca amploare marea secet` din 1946, mai ales [n Rom@nia, dar si aici, [n Ontario este o secet` care s-ar putea s` se prelungeasc` p@n` [n toamn`, cre@nd multe probleme neasteptate si nedorite si care se vor resimti mult` vreme, [n special [n tar` !!
Istorie [n August Evenimentul epocal de la 23 August 1944, c@nd regele Mihai I a intervenit lu@nd o initiativ` istoric`, [ntr-adev`r f`r` precedent si, scot@nd tara din dezastruosul punct mort [n care intrase, a impresionat puternic lumea din tar` si din str`in`tate, dar nu a fost niciodat` reflectat normal [n societatea rom@neasc`, printre contemporani sau de c`tre posteritate. Acest moment, unic [n istoria Rom@niei, a fost fortat de o situatie exceptional` si [n care numai regele putea s` mai fac` ceva, ca s` salveze ce se mai putea salva ; nu se mai pomenise p@n` atunci o asemenea amenintare asupra t`rii : s` fie invadat` de o putere ostil`, pus` [n mod evident pe r`zbunare si pe distrugeri. V` amintiti indicatia dat` de Stalin [n 1944 trupelor sovietice care, [n [naintarea lor spre vest,se preg`teau s` intre [n Europa : „S` nu v` temeti de nimic. Pe [nving`tori nu-i judec` nimeni !” Interventia regelui la 23 august 1944, adic` lovitura de stat, de fapt, din dup`-amiaza zilei de 23 August, care s-a sodat cu arestarea maresalului Ion Antonescu si a c@torva apropiati ai s`i, era r`ul cel mai mic posibil, dat` fiind situatia disperat` a t`rii [n acel moment – si a salvat tara de la un dezastru si mai mare ! Unii i-au reprosat regelui, mai t@rziu, c`, la 23 august 1944, nu l-a salvat pe maresalul Ion Antonescu. Pretentia este complet gresit`, emis` [n necunostint` de cauz` si chiar cu rea credint`. Regele nu mai putea s`-l salveze pe maresal [n acel moment, deoarece, [n primul r@nd, dac` ar fi procedat mai cu m`nusi, exista riscul ca lovitura de stat s` esueze si, dac` Antonescu, un om cunoscut ca foarte dur, repezit si chiar brutal, ar fi pus m@na pe initiatori, atunci i-ar fi executat pe loc, pe toti [n frunte cu regele chiar ; [n al doilea r@nd, maresalul Ion Antonescu, un tip [ncrezut si cam grosolan, avusese grij` s` se pun` r`u cu mult` lume [n tar` – si [n primul r@nd cu familia regal`, trat@ndu-i cu arogant` [n public, de sus, at@t pe rege c@t si pe regina mam` Elena ! A procedat de multe ori gresit, iar c@nd a decis, cu de la sine putere, intrarea Rom@niei [n r`zboi, l-a anuntat pe rege numai cu o zi [nainte de a comanda, la 22 iunie 1941, ostirii rom@ne :„V` ordon, treceti Prutul !”, (comandantul de drept al armatei era regele si nu maresalul !)
{n plus, maresalul Ion Antonescu a mai comis si alte mari greseli, pentru care merita din plin Curtea martial` si anume : Unu – a decis, [n ciuda recomand`rilor Statului Major, s` ordone fortarea Prutului, [n iunie 1941, prin dreptul satului |iganca, [n apropiere de Husi, locul cel mai aproape de Chisin`u, dar unde malul st@ng este [nalt si foarte favorabil trupelor care se ap`r`, iar malul drept este jos si foarte defavorabil celor care atac` ! Rezultatul : pierderi foarte mari pentru armata rom@n`. Doi – a ordonat, [n mod inutil, [ncercuirea si atacarea Odesei, desi trupele sovietice urmau s` se retrag` cur@nd, oricum si f`r` aceast` initiativ` si f`r` risip` de vieti omenetsti provocat` de [ncercuire ! Dar generalul Ion Antonescu avea nevoie de aceast` victorie ca s` se laude fat` de nemti c` si noi facem sacrificii si s`-si confere singur gradul de maresal ! Trei – la ofensiva sovietic` de la 19 noiembrie 1942, de la Cotul Donului, c@nd, [n prima s`pt`m@n` si chiar mai t@rziu, [nc` se mai puteau salva diviziile rom@nesti amenintate cu [ncercuirea (divizia unu de cavalerie a generalului Cambrea, o bun` parte din armatele a treia si a patra rom@ne) [n cazul [n care li s-ar fi permis s` se retrag` imediat, Antonescu,[n mod rusinos si chiar las as spune, s-a retras la vila lui de la Predeal, pentru odihn`, fiind surmenat si a dat ordin s` nu fie deranjat ! {n aceast` situatie, trupele rom@ne, expuse si care nu aveau voie s` se retrag` f`r` permisiunea expres` a maresalului, au c`zut [n [ncercuire, al`turi de armata a sasea german` de sub comanda maresalului von Paulus, iar mii de ostasi si ofiteri rom@ni au murit inutil sau au trebuit s` [ndure viata amar` a prizonieratului, cinci ani sau mai mult – si din care multi nici nu s-au mai [ntors, numai datorit` indeciziei si lasit`tii maresalului din ziua de 19 noiembrie 1942 ! Deci, acesta este adev`rul istoric : maresalul Ion Antonescu avea pe constiint` greseli mari fat` de natiunea si mai ales fat` de armata rom@n`, greseli care l-ar fi dus oricum [n fata Curtii martiale si a plutonului de executie, iar la 23 august 1944 nu mai putea emite nici o pretentie.
}i, de fapt, [n mod obiectiv, nimeni nu se mai putea astepta la bun`voint` din partea regelui fat` de maresal, [n august ’44 ! Desigur, nu pune nimeni la [ndoial` bunele intentii initiale si patriotismul sincer al maresalului Ion Antonescu, dar [n acel moment istoria mergea [n contra lui si se scria [ntr-un mod defavoarbil pentru el. Iar interesele imediate ale t`rii cereau salvarea ei, at@t c@t se mai putea salva – si nu a maresalului !
Pe data viitoare, stimati cititori.
Mihai SEMEDREA
|
VB 8/15/2007 |
Contact: |
|
|
