Frumusetea spectacolelor de la "Royal Opera House" este pusa in lumina de un bucurestean
» George Panait a inventat un program informatic avansat care ajuta producatorii sa vada in mediul virtual un spectacol inainte de desfasurarea lui propriu-zisa. » Aceasta noua tehnologie este folosita la "Royal Opera House" din Londra, unul dintre cele mai prestigioase teatre din lume.
» Panait a parasit Romania la 14 iulie 1990, disperat de incursiunile minerilor.
» A fost regizor de lumini la diverse evenimente
Royal House, Covent Garden, din Londra este unul din cele mai importante cinci teatre de opera din lume, alaturi de Opera de Stat din Viena, Opera Teatro alla Scala din Milano, Opera Garnier din Paris si Metropolitan Opera House din New York. Ca tehnologie si opulenta, Opera Regala din capitala Marii Britanii este la superlativ, iar acest lucru a fost posibil cu ajutorul lui George Panait.
"Pe scena operei exista peste 500 de reflectoare. In timpul scurt al repetitiilor, nu reuseam sa programam toate reflectoarele automate pentru a crea un adevarat spectacol de lumini, iar rezolvarea eventualelor probleme era o adevarata bataie de cap. Atunci, am venit cu ideea de a realiza prima opera virtuala din lume. Mi s-au acordat opt luni pentru a demonstra ca ideea mea economiseste timp si bani, imbunatateste aspectul creativ al spectacolelor si scurteaza timpul producerii spectacolului. Am reusit sa simulez pe calculator intreg jocul de lumini derulat pe parcursul spectacolului. De asemenea, exista posibilitatea de a simula modul in care se vede spectacolul prin ochii, virtuali, ai oricarui spectator din sala", explica Panait.
"Golanul" ia calea Londrei
Cand mi-a spus ca este vizualizor de lumini pentru departamentul de lumini al Operei Regale din Londra a sesizat ca sunt in dificultate.
Desi a fost angajat in organizarea unor evenimente prestigioase in toate colturile lumii, George Panait – nascut in urma cu 40 de ani in Bucuresti – spune ca cel mai bun loc de munca a fost la Teatrul de Comedie, unde a lucrat ca masinist.
Dupa 1989, devine golan si ia parte la fenomenul Piata Universitatii. Dezamagit de incursiunile ortacilor din primavara lui 1990, decide sa paraseasca tara. Ajunge la Londra pe 14 iulie, cu visul de a lucra intr-un teatru pe renumitul West End din Londra.
Se inscrie la cursurile scolii de tehnicieni de teatru "Half Moon Young People’s Theatre-Technical Course", de unde este directionat catre Opera Regala pentru partea practica.
In locul normei de cinci ore, ramane pe scena 15 ore pe zi, timp de sase zile pe saptamana. Au urmat trei luni de cosmar, fiind nevoit sa traiasca doar cu 35 de lire, ajutorul de stat pentru o saptamana. "Avand sotia insarcinata, i-am lasat ei majoritatea banilor pentru a cumpara cele necesare. Eu traiam cu o lira pe zi. Mancam dimineata, la pranz si seara cate un pachet de cartofi prajiti si slabisem foarte mult. Au trecut zece saptamani, au parut ani, si la sfarsitul perioadei de practica mi s-a oferit locul de munca dorit, in echipa de noapte a operei", rememoreaza George Panait.
Prezenta actorilor, optionala
In 1992, Opera Regala din Londra a cumparat un calculator scump pentru departamentul de lumini, cu scopul de a aduce tehnologia secolului XX intr-un teatru cu tehnologie din secolul XIX. Pentru ca nimeni nu era destul de calificat, George Panait a cerut voie sa desluseasca modul de functionare. In timpul liber a citit carti, a studiat… in trei ani a devenit unul din oamenii de baza ai echipei de operatori de lumini.
In 1995, Opera a intrat intr-un lung proces de modernizare, iar George Panait a acceptat sa lucreze pentru Televiziunea Nationala Canadiana C.B.C. S-a intors peste patru ani la Londra, unde a pus bazele departamentului de previzualizare, unic in lume. In scurt timp, a realizat prima opera virtuala in trei dimensiuni. Productiile noi vor putea fi "construite" si puse in mediul virtual pentru a analiza si vedea eventualele probleme.
"Arta filmului adevarat este in Europa"
Rl: Cum vedeti "invazia" tehnologiei in filme?
GP: Se simte deja un imbold de readucere a calitatii filmelor la perioada de aur a cinematografiei, cand efectele speciale nu erau prezente. Nu ma dau in vant dupa filmele facute la Hollywood, mai degraba urmaresc un film italian sau francez din cinematografia clasica. Arta filmului adevarat este in Europa. Putine filme americane se apropie de aceasta calitate. Filmele realizate pe calculator nu mi se par fantastice deoarece stiu cum se realizeaza efectele speciale si nu sunt impresionat. Imi place trairea umana reala, nu pusa in scena de vreun operator de computer care poate nici nu stie ce este aceea o emotie.
Rl: Care este diferenta de organizare a unui spectacol de opera, altul dedicat Papei sau un concert Pink Floyd?
GP: Nu prea mare. Profesionalismul echipei tehnice si al celor cu care lucrezi iti pot face viata usoara sau grea. La realizarea oricarui spectacol sunt cam aceleasi reguli de baza. Dupa ce ideile producatorilor sunt expuse si puse in discutie, se analizeaza cum pot fi puse in practica, din punct de vedere tehnic, artistic si financiar. Se discuta proiecte, se stabilesc bugete, se semneaza contracte si se stabilesc obiective. Aceasta este cea mai importanta faza a pregatirii spectacolului, deoarece ce se hotaraste in aceasta perioada devine "lege".
RL: Exista concerte grandioase…
Am vazut spectacolele Rolling Stones, formatie care a venit si la Bucuresti. Ei depun un efort urias pentru a prezenta un asemenea spectacol.
Vizual vorbind, Pink Floyd a realizat cele mai reusite concerte. Combinatia dintre muzica trupei si saptamanile petrecute in programarea luminilor si efectelor speciale dau spectatorului o experienta unica. Ascultati o melodie a trupei dumneavoastra preferate si dupa aceea vizionati aceeasi piesa cantata in concert. Daca nu veti simti o placere mai intensa, atunci spectacolul vizual este un esec.
Rl: Opera din Londra primeste bani de la stat?
GP: Opera Regala este ca o mica fabrica, cu peste o mie de angajati. Fondurile alocate de Ministerul Culturii sunt infime. Exista o munca asidua pentru gasirea sponsorilor, iar donatiile sunt vitale. Renumele acestei institutii face ca o multime de companii si indivizi pasionati sa-si doreasca sa fie asociati cu Opera Regala.
Incasarile de pe urma vanzarii biletelor sunt importante si de aceea opera a incetat sa mai fie elitista. Poti vedea la spectacole instalatori sau mecanici stand cot la cot cu un lord sau cine stie ce VIP. Sigur ca cele mai bune locuri sunt inca prohibitive pentru persoana de rand, dar totusi mai sus, in Amphytheatre, Slips sau Balcony, se pot cumpara bilete la preturi convenabile.
Mai sunt cazuri de exceptie cand distributia este de varf, iar preturile urca vertiginos. Cu toate ca un bilet poate ajunge la 800 de lire, un spectacol cu Domingo, Angela Gheorghiu, Alina Cojocaru se joaca mereu cu casa inchisa. La un spectacol cu Angela Gheorghiu in opera Tosca un bilet a fost 250 lire, iar cel mai ieftin de 30 de lire. La acelasi spectacol cu o alta distributie, biletele pot fi de trei ori mai ieftine.
Daca este o Gala Royala, unde vine Regina Elisabeta, biletele costa peste 2000-3000 de lire, dar chiar si in aceste conditii biletele sunt vandute in maxim o ora.
RL: Cum se impaca opera clasica cu noua tehnologie?
GP: Spectacolul de opera are nevoie de preparare si cu cat poate fi facuta mai eficient si din timp, cu atat mai bine. Lucrand pe scena Operei Regale din ianuarie 1991 am vazut cum se lucra in trecut. Desi era unul din teatrele de prestigiu ale lumii, tehnologia scenei apartinea inceputului secolului XX. Motoarele electrice care asigurau miscarea trapelor erau din 1907 si proiectate pentru a fi folosite in submarine. Era ceva fascinant sa privesti toata aceasta istorie…
Istoric
Sub patronajul Casei Regale
Constructia primului teatru care s-a numit Teatrul Regal (Theatre Royal) a inceput in 1728. La inceputul secolului al XIX-lea a avut loc primul incendiu care a distrus cladirea. Sub directul patronaj al Regelui George al IV-lea, cladirea a fost refacuta pe aceeasi fundatie. In urma unei dispute cu managerii teatrului, trupa se transfera la Teatrul Royal din Covent Garden.
Pe 5 martie 1858, cladirea a fost distrusa de un al doilea incendiu nimicitor, iar reamenajarea a inceput un an mai tarziu.
Dupa razboi cladirea a fost restituita pentru a fi folosita ca sala de opera si balet, iar primul spectacol a fost pe 20 februarie 1946: "Frumoasa adormita" de Ilych Tchaikovsky. Primul spectacol de opera a fost "Carmen" de Georges Bizet.
Noua cladire modernizata a fost inaugurata de Regina Elisabeta pe 4 decembrie 1999.
Realizari
De la Pink Floyd la Papa
George Panait a fost regizor de lumini, previzualizator si consultant in diferite mari spectacole:
2000: Festivitatile de Anul Nou de la Londra;
2001: Bach Choir la "Royal Opera House";
2002: Jackie Masson – One man show – la "Royal Opera House";
2003: Spectacolul dat in cinstea Papei Ioan Paul al II-lea la Toronto;
2003-2007: "Flautul fermecat", "La Traviata", "La Boheme", "Tosca";
2004: Jocurile Olimpice de la Atena, invitat de C.B.C;
2005: "Don Giovanni" la Festivalul de Arta din Bermuda;
2005: Concertul Roger Waters din Polonia;
2006: "Madama Butterfly", "L’elisir d’amore", "Le Docteur Miracle" la festivalul de la Nice;
2006: "Flautul fermecat" la Festivalul International de Arta de la Salisbury, Anglia.
Nota Observator :
- articol pus la dispozitie de Petre Badica
www.romanialibera.ro
|
Petre Badica 8/1/2007 |
Contact: |
|
|
