Tablete pentru prieteni - Frica este folositoare
S-a vorbit mult despre acest atribut al animaleleor si omului si s-a ajuns
la concluzia ca este universal in lumea animala ; este de multe ori
folositor prin faptul ca previne sistemul de aparare despre un pericol si
citeodata- prin intensitate excesiva- devine nociv si poate chiar produce
moarte prin soc emotional.
Frica este "innascuta" avind deci o baza genetica si este "dobindita" ,
achizitionata in urma unei experientze existentiale.
Frica inascuta este guvernata de doua gene care au fost identificate pina
acum -stathmin -gene si D2 gene- la animale de laborator: animalele cu
influrenta puternica a acesti gene -stathmin-au un sentiment marit de frica
si reactioneaza violent.Activitatea acestor gene se face simtita la nivelul
partii vechi a crerului din zona limbica si amigdala care atunci cind sunt
supraactivate intra direct in conexie cu zone motorii sau din cortex si
animalul sare ,fuge instantaneu,tzipa, urla, sau dimpotriva se incordeaza,
devine agresiv si ataca.Dupa cum sa poate nota tot acest mecanism se
desfasoara la nivel subcortical, psichologic vorbind , la nivelul
subconstientului unde are sediul self-ul individual,constiintza de sine asa
zisa,parte integranta a Eu-lui;participarea coticala-motorie- este folosita
numai ca "exprimare" a mecanismuluim de aparare necesar .
Frica "dobindita" prin contributia mediului si experientza individuala este
o "entitate-simtamint" "invatzata" si deaceea are un aspect de
variabilitate: unele animale si omul isi pot pina la un punct controla
senzatia de frica si deaceea acest sentiment se manifesta asa de diferit
dela animal la animal si de la om la om.Evolutia este factorul care a
modelat senzatia da frica si a depozitat-o sub forma de "experientza" in
memorie.
Este interesant de a incerca o explicatie a necesitatii implantarii acestui
sentiment in regnul
animal.
Prin simbolistica sa ,religia sugereaza ca primul om , Adam, si-a pierdut
nemurirea prin faptul ca a nesocotit porunca lui D-zeu si a gustat din pomul
"cunoasterii"; pedeapsa data -pierderea raiului, cunoasterea
mortii,greutatile existentei departe de Creator etc- au facut ca
descendentii sai sa pastreze -in generatiile care s-au succedat-sentimentul
primordial de anxietate al primului om ; ulterior, prin mutatii
intervenite,informatia a fost incorporata in gene.Asa s-ar explica in sens
creationist aparitia fricii la om.Religia nu explica aparitia si
necesitatea fricii la animale.
Biologia genetica evolutiva considera ca experienta generatiilor umane in 4
milioane de ani a fost un factor suficient ca in lupta cu mediul in care a
trait omul sa acumuleze in memorii experienta dificultatilor vietii (foame,
frig,predatori care il omorau,etc) si acesta acumulare sa-i desvolte un
sentiment de frica si de viatza si de moarte care sa-l ajute in permanentul
"strugle for life", aceasta frica devenind un mobilizator al resurselor sale
fiziologice si de conscientizare cu care sa se opuna invaliditatii grave sau
chiar mortii."Informatia" astfel memorizata a fost incorporata in timp de
generatii in gene ,sentimentul de frica devenind astfel parte din sistemul
de defensa umana.
Sentimentul de frica, fie genetica fie dobindita,este necesar speciei
animale; este o pavaza folositoare
supravietuirii.Daca este foarte redusa ca intensitate poate sa nu
folosesca; daca este excesiva poate constitui un handicap sau deveni
daunatoare provocind cum am mentionat moarte prin soc emotional cind
mecanisme inhibitoare neuro-endocrine pot bloca centrii respiratori,
cardio-vasculari sau bloca circulatia coronara.Aceasta variabilitate a
facut probabil ca in desvoltarea speciei umane cortexul sa preia in
oarecare masura controlul fricii astfel incit gindirea logica- prin
aprecierea circunstantelor de catre gindirea constienta- sa evite panica
sau frica nemotivata.Din nefericire acest mecanism nu s-a desvotltat uniform
si consistent la toti oamenii.
Dr.Dinu Dimitriu / Toronto
|
Dinu Dimitriu 7/20/2007 |
Contact: |
|
|
