Implicari : Tineretul nostru
Motto:
“Pilda omului care el singur munceste, desi intelectual, cu cazmaua, la asanarea băltoacelor din sat, care singur altoieste pomii din modeste pepiniere, care trece din casă în casă pentru a deschide ferestrele si arată cum trebuiesc îngrijiti copiii si oamenii maturi pentru ca sănătatea să le fie bună este singura care poate fi urmată de sat, pentru că numai ea vine de îndată cu un folos practic ce nu se poate tăgădui!”
H.H.Stahl - 1935
Căutând mijloace pentru depăsirea handicapurilor actuale si construirea viitorului am redescoperit o interesantă initiativă, cu elemente perene ce pot fi preluate aplicându-le din nou cu succes.
Abandonată din cauza războiului, activitatea echipelor regale studentesti a început în 1934, s-a dezvoltat cu rezultate notabile, fiind în final întărită prin lege în 1938.
S-a înscris într-o conceptie socială sănătoasă, fără tendinte de egalitarism, care urmărea integrarea functională a tuturor cetătenilor tării în circuitul productie-consum, spre o crestere a fortei si randamentului obstesc.
Potrivit necesitătilor epocii, când mediul sătesc rămăsese mult în urma civilizatiei urbane (la modul absolut si astăzi satele sunt sărăcite si rămase în urma progresului) s-a propus participarea sudentilor la o campanie de propăsire rurală.
Reconsiderând cu discernământ trecutul, trebuie arătat că initiativa a fost atent patronată de regele Carol al II-lea (cu importante merite în sustinerea stiintei si culturii, dar cu deficiente morale si conducător catastrofal al tării) si îndrumată inteligent de personalităti ca D.Gusti si H.H.Stahl.
S-a înscris alături de renumite miscări similare, ca cea a ”setlement”-urilor universitare americane – campanii de sprijinire si asimilare a marilor grupuri de imigranti din SUA.
Ideea de principiu prevedea implicarea unei categorii sociale cu idealism si energie tinerească – studentii – datoare societătii pentru mijloacele de învătătură atribuite, ca o recompensare printr-o contra-prestatie de muncă în folosul tării. Se obtineau bilateral:
- Impărtăsirea unei părti din cunostintele dobândite în amfiteatre si laboratoare ditect către locurile în nevoie, devenind bunuri comune pentru toti
- Adaptarea organică a tineretului la viata reală
- Impuls de initiativă pentru intelectualitatea satelor si actiunile obstesti
- Monitorizare si control al sprijinului acordat de stat vietii si traditiilor culturale
- Educatia tinerei generatii de cărturari cu sentimentul datoriei fată de oamenii simpli
La început voluntar, pe perioade de 3 luni vara se formau echipe de 8-10 studenti si elevi ai scolilor de gospodărire (o pregătire necesar a fi reluată, cel putin pentru turism). Acestea erau încadrate si cu specialisti maturi în medicină, zootehnie, agronomie, gospodărire, asistentă socială sau chiar educatie fizică si erau repartizate în câte un sat tipic unei anumite zone.
Inzestrate cu importante mijloace materiale de către ministere, camere agricole si Fundatiile Regale (si astăzi existând ajutoare de stat si fonduri europene care se pierd), ca material farmaceutic, inventar agricol, cărti si alte bunuri utile în gospodăria tărănească cele 12 echipe cu cca 100 studenti din primul an au raportat în toamna lui 1935 într-o expozitie la Bucuresti, ca realizări:
-In domeniul sănătătii: 18 000 consultatii si tratamente, 590 vizite medicale, 150 analize si întemeierea a 12 farmacii model
- In domeniul muncii: 3 300 consultatii agronomice, 5 000 veterinare cu injectii si vaccinări, 32 conferinte si lectii practice, aratul si însământatul sistematic a 350 ha, deparazitarea si altoirea a 3 500 pomi
- In domeniul edilitar: 22 poduri de ciment, 400 podete de lemn, 30 000 m santuri, 1500 mp terenuri de sport, vopsirea si repararea a 200 de case, construirea a 16 grajduri, curătarea a 16 fântâni, repararea a 6 scoli si două biserici
- In domeniul cultural: 89 predici religioase, 36 conferinte, 96 sezători, premierea a 240 gospodari harnici si începerea clădirii de cămine culturale, dintre care unul ajuns la acoperis
Bineînteles că au si fost ajutati de săteni, exemplul antrenant fiind sprijinit de învătători si preoti.
Experienta acumulată s-a concretizat în pregătirea mai bună a campaniilor următoare, prin desfăsurarea de cursuri de îndrumări sociale si seminarii practice în universităti si o intensă actiune de propagandă.
Dar mai ales, si pentru asigurarea continuitătii între campanii s-a trecut la înfiintarea în sate a institutiei căminelor culturale cu rol deosebit de complex, dincolo de ceeace ni s-a transmis nouă azi:
1. Cultura sănătătii: for de ridicarea higienei, educatie sanitară, prevenirea bolilor, cresterea capacitătii umane si reducerea indisponibilizărilor
2. Cultura muncii - notiuni pentru cresterea randamentului prin:
- însusirea cunostintelor de bază agroveterinare si de gospodărie moderne
- promovarea măririi si îmbunătătirii inventarului agricol
- cresterea diversitătii culturilor agricole pe specific local
- crearea unei mici industrii rurale sau ateliere pentru ocuparea fortei de muncă în exces sau între sezoane
3. Cultura mintii, sufletului si de educatie natională, în special prin stimularea traditiilor autentice
Studentii au fost trimisi în continuare să construiască aceste obiective, să se integreze lor si să activeze ca membri.
Căminele culturale au avut o mare însemnătate si ca unificator al notabilitătilor satelor, de capacitare a acestora dincolo de divergentele politice.
In 1938 echipele studentesti activau în 55 de sate din diverse regiuni, iar în 1939 a apărut chiar Legea Serviciului Social care înrola obligatoriu pentru un an la muncă în folosul păturii rurale pe toti absolventii scolilor superioare. Actiunea era condusă de Institutul de Cercetări Sociale al României si au fost înfiintate scoli de îndrumare pentru cadrele conducătoare ale nucleelor sătesti – căminele culturale. Prin lege acestea coordonau toate activitătile desfăsurate de organele de stat si sociale pentru dezvoltarea armonioasă a satelor.
In încheiere - exceptia confirmând regula - se poate aminti preluarea acestei initiative inteligente si de succes apolitică, după ocuparea tării, de către echipe de trimisi ai fabricilor, coordonate de activisti politici. Rezultatul a fost, parafrazând cunoscuta anecdotă: ... Mercedesul a devenit ceas Pobeda si ...care nu s-a dat, ci s-a luat...
ing. Dan Ghelase
|
Dan Ghelase 7/19/2007 |
Contact: |
|
|
