Tablete pentru prieteni : complexificarea - structura - functie
Este cunoscuta ca autoorganizarea este una din calitatile atribuite
"materiei" ,calitate comuna atit lumei anorganice, minerale-de exemplu
cristalizarea- cit si celei organice-aminoacizi,enzyme,hormoni,intermediari
chimici etc, care reprezinta de fapt constituenti biochimici ai vietii.
Este cunoscut de asemenea principul care a fost verificat din plin in in
lumea organica anume acela ca functiunea unnui sistem influentzeaza
structura, morfologia si chiar forma lui pe care o poate modifica in sensul
de a o modela ca sa se ajunga la o functionalitate cu randament maxim
indiferent daca aceasta impune o complexificare a sistemului.
Exemple elocvente sunt cele ale miinii-care a ajuns la om sa fie asa de
sofisticata incit sa permita cele mai fine miscari -cintat la instrumente
muzicale,dans,operatii chirurgicale-,in comparatie cu mina maimutei care
ramine grosiera- , a piciorului la bipede care datorita ortostatismului a
rafinat mersul permitind omului miscarile complexe ale alergarii ,dansului,
baletului, etc. ori cea a craniului care s-a modificat in scopul de a
adaposti un creer care s-a desvoltat plicaturindu-se sau modul in care s-a
schimbat aspectul fetii la om prin asuplisaerea muschilor faciali in
conformitate cu necesitatile alimentatiei diferite a omului.
Extrem de eloquent e cazul ochiului ,un organ care la vietuitoare a aparut
ca un rudiment la trilobiti in urma cu trei miliarde de ani si a devenit
organul ultrascpecializat care permite vederea la pasari reptile,mamifere ,
om.
Recent s-a descoperit ca neuronii din retina sunt in conexiune si au
aceiasi orientare ca cei din nucleul geniculat de pe fata inferioara a
lobilor frontali; excitarea acestora a denclansat la animale de experienta
sensatii de vedere ceea ce va face cindva posibli la cei ce pierd vederea
oculara sa poata totusi 'vedea' datorita insertiei unor sensori in zona
geniculata care ar fi activati de o camera speciala pe care o poarta bonavul
ca ochelar; in acest mod orbii vor putea "vedea" prin activarea directa
acestei zone geniculate desi ochii lor au pierdut vizualitatea.
Acest exemplu ilustreza cum functia vederii a fost suprastructurata
morfologic- complexificare- prin neuroni intermediari care, articulindu-se
cu neuronii retinieni transmit senzatiile din mediul inconjurator creerului
occipital care are rolul de a interpreta senzatiile primite- si prin aceasta
superstructurare permite scurtcircuitatrea globului ocular caind acesta
devine functional inactiv prin orbire.
Din cele de mai sus ar rezulta ca in biologie complexificarea nu numai ca
este utila dar genereaza progres -permitind o mai buna, mai perfectionata
functie- si in acelasi timp constitue o rezerva de structura care poate fi
remodelata cind ajustarea la mediu o face necesara.
Dr Dinu Dimitriu / Toronto
|
Dr Dinu Dimitriu 6/20/2007 |
Contact: |
|
|
