Pielea de urs ( IV )
In balada “Vidros” (colect. Amzulescu), se canta: “Mandru peste ca sa-m’ prind, / Cu carnea nunta nuntesc, / Cu oase case lantuiesc, / Cu solzii le sandrilesc”, pielea Vidrei (balaurul primordial, echivalent cu Emusa-mistretul) fiind invelisul casei a carei constructie simbolizeaza evident facerea Cosmosului. In acelasi timp, din punct de vedere microcosmic, pielea este invelisul Omului Universal cu acelasi rost simbolic. Exista statui, legate de Misterele lui Mithras, reprezentand un “zeu” cu cap de leu, stand vertical cu corpul infasurat de sarpele al carui cap se odihneste pe crestetul capului de leu, marcand clar brahma-randhra, dar, in plus, pe corpul zeului-leu sunt imprimate figurile zodiacale ceea ce sugereaza ca invelisul (pielea, coaja) Axei este Cosmosul, suprafata pe care evolueaza spiralele sarpelui, asa cum manastirile din Moldova sunt pictate pe murii exteriori (manastirea fiind Cosmosul, in interior salasuind Simburele spiritual), asa cum in “Povestea lui Harap Alb” pielea cerbului, batuta in pietre scumpe, este invelisul cosmic cu zodiacul sau constelatiile, aceasta piele fiind si invelisul lui Zalmoxis. In unele societati traditionale, se obisnuia tatuarea rituala a pielei (in Tracia de pilda - la daci, Zalmoxis este tatuat pe frunte -, apoi la sarmati, agatarsi, grecii considerand insa, datorita pierderii traditiei, tatuarea ca ceva dezonorant, desi inteleptului cretan Epimenide dupa moarte i s-a acoperit trupul miraculos cu tatuaje). De subliniat ca semnele zodiacale reprezentate pe corpul zeului-leu fac din el Om Universal, deobicei partile trupului acestuia fiind raportate la partile Cosmosului; si tot ca Om Universal apare zeul orfic Phanes, el fiind reprezentat in interiorul Oului Lumii a carui coaja este tocmai “cadrul cosmic”, zodiacul.Asa cum zodiacul este “cadrul” Cosmosului ce tine legate impreuna toate elementele acestuia, repezentand arhetipul oricarei cetati, tot asa este si pielea, fie ca este vorba de Cosmos, cetate sau om. Din punct de vedere spiritual, pielea desemneaza vechiul ciclu ajuns la “varsta de fier”, deci aproape de haos, si procesul initiatic are ca tel lepadarea pielei intunecoase si imbatranite (“pielea ignorantei”) si dobandirea unei piei solare, stralucitoare (“pielea spirituala”); nu intamplator anumite ritualuri initiatice au in componenta lor asa-zisul “mister al pielei”. Lepadarea vechii piei, aruncarea “pielei de bufnita” (basmul “Zana zanelor”, transmis de Ispirescu), deci a hainei noptii (bufnita fiind o pasare de noapte), inseamna trecerea de la haos la lumina, deci Fiat Lux. In traditia hindusa se vorbeste de “bijuteria” (adica soarele) ce paraseste “pielea neagra detestata de Indra” (aici pielea reprezinta nu cosmosul ci haosul), “vechea piele de sarpe”; serpii “abandonand pielea lor veche avanseaza tarandu-se, lepadandu-se de Moarte si devenind Adityas”. Ziua este “fecioara ce-a lepadat gateala sumbra” devenind din sterila, fertila, si uneori Zorile scapand de pielea de sarpe se transforma in lebede (imbraca “pielea de lebada”, imbracaminte de sarpe cu pene stralucitoare, trecind de la micul haos al tenebrelor infernale la marele haos al tenebrelor supernale). In basme abunda tema lepadarii pielei sumbre: in “Blana-Pestrita” transmis de fratii Grimm, este vorba de fiica unui imparat ce ramane ascunsa intr-un vesmant din “mii si mii de feluri de blanuri”, desi are tainute inca trei vesminte, unul auriu ca soarele, celalalt argintiu ca luna si al treilea scanteind ca stelele; blana pestrita, A Patra haina, (a se compara cu “haina pestrita” parasita de Iosif si visul sau in care “soarele, luna si unsprezece stele se aruncau cu fata la pamant inaintea mea”, Facerea 37) cusuta din pielea tuturor animalelor, reprezinta chintesenta Existentei cu “frumusetile sumbre”, Totul, blana lui Zalmoxis, fiintarea germinand in nemanifestare, in vreme ce rochiile stralucitoare indica cele Trei Lumini (principii ale celor Trei Lumi), in final fata parasind blana pestrita pentru a se arata stralucitoare. Aceasta “schimbare de piele” reprezinta din punct de vedere spiritual tocmai realizarea initiatica prin care se paraseste ignoranta si “eul” (agregatul psihico-fizic, deci individualitatea perisabila), dobandindu-se desavarsirea, iluminarea, eliberarea Sinelul de legaturile sumbre. Mircea A Tamas / Toronto
|
Mircea A Tamas 6/15/2007 |
Contact: |
|
|