Vacante : Cancun - Mexic
La noi in Canada e cam frig acum. Mă gîndesc la Mexic unde este foarte cald.
Am plecat în Mexic pe ultima sută de metri. Am luat bilete cu o zi înainte la un preț foarte ieftin. La acest hotel care era de 2 1/2 stele nu prea se găseau amatori și de aceea în ultima zi dădeau biletele foarte ieftin. Era inclus totul: avionul, masa, băut cît vrei și ce vrei, sporturi fără motor, cazarea pe 7 zile.
Am ajuns la aeroportul din Cancun seara pe la ora 9. Era foarte cald, geamantanul lui Sandu rupt. Pur și simplu complet desfăcut, smuls lîngă fermoar paralel cu fermoarul, dar tot inventarul complet. Am pierdut o grămadă de vreme ca să facem reclamația și raportul.
La hotel Dos Playas din Cancun am ajuns în jur de ora 11. Ne-am cazat și am adormit. De dimineata m-am dus să filmez cu video hotelul și plaja. După aceea cînd m-am sculat am jucat un tenis de cîmp.
După aceea am mers la masă. Am mîncat miere de albine din flori tropicale. Vă dați seama ce bună era facută din acele flori tropicale. Aveau de mîncare printre altele fasole bătută, taco (o clătită în care se pune carne sau brînză topită), apoi ca salate aveau avocado care este o vegetală care are înauntru un unt verde. De fapt se foloseste ca unt pe pîine și se mănîncă cu roșii și ceapă. Fructe am mîncat mereu papaya, care e ca un pepene mai mic și costa 4 dolari la noi in Toronto, ananas, pepene verde și pepene galben.
Prima zi am stat la plajă. Apa era de culoare turcoaz, nisipul alb. Era aglomerație pentru că era duminică și toți localnicii erau pe plajă. Plaja este proprietatea statului mexican chiar dacă hotelurile au proprietatea lor la plajă, accesul la plajă este garantat pentru toți.
Am stat în stațiunea Cancun din provincia Quintana Roo care se află în peninsula Yucatan din Mexico. A început să fie construită în 1976. Zona a devenit faimoasă de cînd Jean Jacque Cousteau a descoperit coralii de lînga insula Cozumel care este nu departe de Cancun.
Văzut din autobuz Cancun pare un oraș american cu magazine de lux, hoteluri, restaurante, Las Vegas style, dar mult mai mult. Las Vegas este în mijlocul unui deșert pustiu. Cancun este o fisie de nisip între o mare lagună de apa dulce cu pești și păsări de delta si Marea Caraibelor cu apă sărată cu pești și păsari de ocen.
Prima zi a fost o zi de recunoaștere. Seara am făcut o plimbare pe malul marii ca să vedem și alte hoteluri. Multe zone aveau vile private, proprietatea mexicanilor și americanilor bogați.
A doua zi am fost interpelați de reprezentata hotelului, o tipă născuta în Canada. Zice nu vreți să mergeți la o prezentare și luați 50 dolari americani. Am acceptat. De fapt vroiam să vedem oricum un hotel de pe malul lagunei și un altul pe malul mării. Cucoana care ne prezenta hotelurile (altă cucoană) în final ne vindea un pachet de vacantă. Trebuia sa investim 30,000 dolari pentru urmatorii 25 ani de vacantă. Daca au văzut că nu ne interesează au scazut la 11,000 pentru 10 ani și apoi 3000 pentru următorii 3 ani. Noi am refuzat succesiv. În final ne-au dat cei 50 de dolari americani pentru că de fapt ne-au luat din timpul nostru de vacanță cam 6 ore.
Sandu a vrut să închirieze o motocicletă Harley Davidson de1200 centimetri cubi, imensă. Așa că marti am mers în oraș dupa motocicleta. Cînd am aflat cît costă s-a lăsat pagubaș. Costa 250 pe zi. Era mai ieftin să închiriem o mașina cu 40 de dolari pe zi.
Spre seara hotarîm să mergem la Chichen Itza, un complex arheologic cu ruine la 200 km de Cancun. Dimineața plecăm cu un autobuz cu ghid turistic. Plecăm cam cu o oră întîrziere. Ora Mexicană are 90 minute
Dupa drumul lung de 3 ore ghidul ne duce printr-un sat Mexican ca să le faca vînzare la un magazin cu tot felul de produse. Nu am cumpărat nimic pentru că era extrem de scump. Era mai ieftin să cumperi din aeroport la duty free.
Ajungem în sfirșit la zona arheologică. Un tip încrusta în argint sau aur numele tău scris în litere maya. În total ne mai ramin numai 2 ore de investigat zeci de ruine imense. Alergăm să filmam și să fotografiem: piramida cea mare, observatorul astronomic, templurile pictate, stadionul de pelota. Vrem sa ne urcam pe piramidă și o facem foarte repede pentru că ne grăbim. Inima bate ca o pompa electrică, căldura e înnabușitoare.
Ajungem la restaurantul La Fiesta unde sîntem tratați cu mîncare mexicană.
Totul este inclus mai puțin băuturile. Îți este așa de sete încît ai da oricît să bei ceva. Din cauza efortului, a căldurii și a lipsei de apă mi se umfla picioarele.
O familie: mama cu copii dansează dansuri mexicane. Sint imbracati in ii mexicane pline cu flori albastre si rosii. Vreau să facem o poză cu ei dar se termina filmul în aparat. Sandu pune ochelarii pe masă și îi uita acolo la restaurant în timp ce schimba filmul.
În autobuz cind ne uitam la pozele pe care le-am facut cu aparatul digital și la jumătatea drumului înapoi Sandu isi da seama că nu are ochelarii. Mai are o pereche dar aceștia nu sînt așa buni. Îl rog pe ghid să mi-i aduca cînd merge din nou la Chichen Itza.
Ne înscriem la o altă excursie la Isla Mujeres (o asa numita Insula a muierilor care nu e departe de Cancun). Trebuia să facem snorkeling (cu masca pe față să ne uităm la pești de la suprafață). Pe vasul care ne duce la insulă este un tip care ne ofera sa ne scufundăm -scuba diving la un pret suplimentar. Acceptam. Ne duc cu taxiul la unul din capetele insulei. Ne instruiesc cum să facem. Cînd intru în apă sîntem nemaipomenit de încîntati. Puteam să vedem cu fața în apă ditamai hăul. Începem să ne scufundăm încet-încet ținîndu-ne de o frînghie. Ajungem la 10 m adîncime. Vizibilitatea este foarte bună. Vedem zeci de pești colorați in toate culorile, galbeni și unii pești mici albaștrii, înnotam cu ei ca într-un acvariu imens. Punem mîna pe corali care sînt ca niște pietre care se retrag cu mare viteză. Un tip ne filmează subacvatic. Am stat 20 minute sub apă la 10 m adîncime. Atît ne permite o butelie de oxigen. Se poate coborî cu două butelii.
Venim la suprafață încîntați. Sîntem din nou pe malul insulei muierilor unde asteptam ca ferry-boat sa ne duca acasa in Cancun.
După amiază facem PARA-SAIL. Adică o barcă cu motor ne duce cu viteză și parașuta se înalta ca un zmeu. Plutești lin la 200 m înalțime și vezi tot orașul. Sîntem atît de încîntati încît ne miram mereu și asta se vede pe video fiindcă am filmat tot timpul. Am fost pasăre și am fost pește. Ce mai urmează?
Vineri închiriem o mașină ca să vedem renumita coastă mayașa. Totul este foarte secetos, caldura e înnăbușitoare. Cu toate acestea este uscat, nu e umezeală ca în Toronto. Vizităm Playa del Carmen de unde se poate lua ferry- boat pentru insula Cozumel .
Ajungem pîna la orașul Tulum care are ruine-vestigii arhitectonice mai mici decît cele pe care le-am vizitat. Este un oraș port pe malul mării Caraibelor. A fost singurul oraș care mai avea locuitori maya cînd spaniolii au ajuns pe malurile Mexicului.
Civilizația Maya a fost blîndă și înfloritoare între 200 și 900 era noastră. Apoi i-au cucerit Toltecii (o ramura a aztecilor) care erau mai duri.
Mexico are o istorie foarte frămîntată. Pîna nu demult erau revoluții pe locurile unde ne plimbăm noi acum. A fost mare corupție însusi președintele vindea droguri. Acum s-a schimbat partidul de guvernamînt și se pare că e ceva mai bine sau poate e din cauza tratatului NAFTA. Oamenii sînt săraci dar foarte amabili. Ni s-a părut mai bine ca în Republica Dominicana sau Cuba. Se pare că dolarul American ajută aici mult.
La restaurantul de la hotelul Dos Playas din Cancun în care sîntem cazați se organizează o seară mexicană. Ne servesc mîncare mexicană. Printre altele era o mîncare facuta din cactusi. Era extrem de gustoasă. Apoi într-o ulcică mare de lut fierbea la foc mic cafea mexicana și o puteai bea în cănuțe de lut. Ca prăjituri erau un fel de gogoși sau scovergi date prin zahăr. De asemeni era banană coapta învelita în aluat care era deosebit de bună.
În altă seară ne-au dus la un restaurant din oraș Mister Frog. Aceeași figură, masa e inclusă, dar băuturile nu. Ne servesc pe o plită din fontă. Eu servesc o mîncare traditionala. Într-o clătită se pune puiul prăjit, fasole bătută, ceapă coaptă, ardei copt și se pune deasupra smîntîna sau diferite sosuri iuți. Se numeste FAJITA cu pui. În restaurant cei care au baut mai mult se prostesc. Danseaza în linie și cînd trec prin fața unui chelner acesta le toarna în gură cîte o băutură direct din sticlă. Peste tot sînt afișe cu tot felul de poante. Însăși pe invitația la restaurant scrie Daca mincarea noastra nu este pe gustul dvs. trebuie să vă scădeți pretențiile sau să vă schimbați gustul. Totul e făcut la mișto pe gustul publicului american care e ca un copil mic.
Mexicanii beau TEQUILA care este facută dintr-un cactus numit agave (seamana cu țuica). Are un gust ciudat. Se bea cu lamîie și sare.
De asemeni au un lichior XTABENTUM (se pronunta ștabentum) care este facut din flori tropicale si din miere. Este deosebit de bun. Am cumparat și eu de la DUTY FREE cu 10 dolari. Mai au un fel de țuică MEXCAL (meșcal) care are un vierme înauntru sticlei care îi dă un gust afumat. Asta nu ne-a tentat să bem.
Dana și-a cumpărat un fel de ie de la ei frumos brodată cu flori roșii și albastre.
În ultima zi Sandu si-a recuperat ochelarii, am facut plajă, am baut ultimul păhărel de TEQUILLA și ADIOS Mexico și pe curînd.
Am jurat ca ne vom întoarce.
Ne pare rău că plecam. Ne-am împrietenit cu mulți oameni: doi belgieni, unul venit să se relaxeze, proprietar de restaurant, o familie din Quebec care iși cumpărase un apartament la hotelul Dos Playas din Cancun, o pereche de romăni din Montreal, niste americani de origine japoneză din California, doi cehi din Praga și mulți alții.
Dana Mateescu / Toronto
|
Dana Mateescu 4/4/2007 |
Contact: |
|
|
