Cronica optimista : Perspective canadiene
Primavara, pe care am visat-o in secret toata iarna, se anunta cam timid de departe. Pe langa vestitorii obisnuiti ai primaverii si ai sezonului cald si pe langa fila calendarului care ne garanteaza ca iarna,cu toata urgia ei ostila, ramane in urma,se simte si un indubitabil iz de viata noua, semn ca acest sezon prin excelenta al sperantelor, primavara, este totusi in drum spre noi.
Canadienii, desi ca natiune sunt un popor al toamnei, sunt totusi o comunitate deschisa, cu un spirit pozitiv, de o robustete optimista, in ton cu maretia natura a tarii si cu traditiile ei de origina europeana, „British”, dar si de coloratura „gauloise”.
Asa ca la acest inceput de primavara,viata ne gaseste pe toti, inclusiv pe noi, canadienii de data recenta si de background european, romanesc, deci viata ne gaseste pe noi, toata suflarea canadiana, aliniati la un nou start, intr-un angajament interior ferm, hotarat si optimist si de autentica solidaritate canadiana.
Mentinandu-ne in zona de optimism canadian pe care ne-am plasat la inceputul acestor considerente canadiene, sa continuam cu o informatie recenta din presa si anume ca anul acesta,2007, se anunta ca unul dintre cei mai calzi ani „on record”, cam in toata emisfera nordica, deci si la noi in Ontario. Cred, sau mai precis sper, intr-un elan optimist in ton cu sezonul, ca asta este de bine si ca vremea mai calda nu va insemna neaparat seceta prelungita si canicula uscata tot anull !
Scena politica a tarii noastre adoptive, Canada, pare a fi, acum, destul de linistita, desi este un guvern federal minoritar care se gandeste mereu la alegeri anticipate.
Publicul canadian are, insa, alte inclinatii politice: la un sondaj recent a rezultat ca 85% din cei intrebati au spus ca nu doresc alegeri nationale anul acesta,semn sigur ca populatia canadiana nu este prea nemultumita de guvernarea actuala. Pe acest fond de acalmie electorala si de anestezie politica de esenta canadiana,guvernul federal procedeaza cu calm si cu eficienta conservatoare,ceea ce este de remarcat. Desi la urmatoarele alegeri federale, care s-ar putea sa aiba loc in toamna asta, sau poate chiar mai devreme, in primavara, liberalii, cu un nou si neincercat, dar si neuzat lider, Stephane Dion,s-ar putea sa opuna o concurenta periculoasa pentru guvernul actual, tory, al lui Steven Harper. Oricum,eu ma aventurez intr-o prezicere si va garantez ca pe viitorul prim ministru canadian il va chema Stefan,intr-una din variantele anglo sau franco-canadiene !
Interesant, politica federala Canadiana devine tot mai bogata in aspecte inedite. Vom trai si vom vedea; oricum,cred ca,pana una-alta, guvernarea actuala este destul de stabila si ca suntem pentru o buna bucata de timp intr-o era politica conservatoare la Ottawa; desi parca eu as inclina spre mai multa variatie,aici.
Chestiuni canadiene
In limba indienilor iroqoisse, „kanata” insemna sat, ”village”; iar spiritul traditional al tarii nu s-a aruncat prea departe de aceasta radacina etno-culturala nativ-rustica,ramanad pana nu de mult la o mentalitate convenabila de „small town”. Dar,totusi,in ciuda acestei nu prea indepartate traditii satesti, rurale,tara are in zilele noastre un standard de urbanitate moderna de invidiat ca si o mentalitate contemporana si un standard de viata, un nivel de trai foarte ridicat,de civilizatie metropolitana generoasa si inclusiva.
Canada,sau „Marele Nord” cum i s-a mai spus este una dintre cele mai invidiate tari din lume si una dintre destinatiile cele mai cautate. Vecinatatea geografica si proximitatea spirituala cu cea mai mare economie si piata de desfacere din lume,America (45% din piata mondiala) ne asigura niste avantaje de neinlocuit si inaltul standard canadian,de care suntem atat de mandri !
Majoritatea populatiei tarii, 80%, este,in mod explicabil, lipita de granita de sud si este concentrata in special in jurul unor centre urbane metropolitane,mai cautate: Halifax,Quebec City,Montreal,Ottawa,Toronto, St.Catharines, Hamilton, Kitchener,London-Ontario,Windsor,Winnipeg,Calgary, Edmonton,Vancouver si Victoria.
Canada zilelor noastre este o tara prin excelenta urbana si cu un grad ridicat de civilizatie si cu un binecunoscut umanism canadian,ca brand national si ca filozofie reprezentativa. Desi se spune ca nimeni nu a venit vreodata in Canada pentru clima ei, totusi oamenii din toata lumea au venit si vin aici pentru climatul economic canadian, pentru climatul social,uman al tarii,vestita pentru tolereanta ei si pentru umanismul canadian, ca si pentru inclusivitatea acestei minunate tari, binecuvantata de Dumnezeu si oameni !
Iar noi,canadienii de origina romana, sa multumim Domnului, suntem una dintre comunitatile de succes ale Confederatiei canadiene, chiar de mult succes in in unele cazuri, as spune !
O chestiune de constiinta.
Acum,dupa ce am dat „cezarului ce este al cezarului”,sa ne oprim pentru un moment la o chestiune mai delicata. Cum stam cu pastrarea „romanismului” nostru, adica a zestrei noastre spirituale si a bagajului cultural cu care am plecat din tara noastra de origine ? Este o intrebare pe care trebue sa ne o punem la un moment dat si la care trebue sa incercam sa raspundem pentru noi insine mai mult decat pentru altii.
Pentru cei din generatia mea, care am fost educati in Bucuresti si am lucrat in Romania o buna bucata din viata noastra,nu ar trebui sa fie o problema majora, desi unele pierderi in vocabular si chiar in usurinta de exprimare nu pot fi evitate,dar pentru cei mai tineri,care au avut numai o legatura trecatoare cu societatea romaneasca si, practic, nici o legatura cu literatura romana, contactul cu limba romana numai in famile este insuficient. Interesant este ca nici engleza nu se instaleaza cu aceiasi viteza cu care se pierd abilitatile de exprimare in romana.
Asa ca la una lume este o foarte curioasa situatie de „intre scaune” greu de evitat si de neinvidiat.
Deoarece contactul cu civilizatia romaneasca este pentru noi canadienii de origine romana si de (inca) simtire romanesca o necesitate obiectiva,o conditie obligatorie impusa de nevoia de a pastra o gandire integrala si o filozofie de viata ce nu pot fi inlocuite in timpul vietii noastre de variantele locale anglo-canadiene, ci numai completate cumva; din aceste motive deci este nevoie sa nu lasam sa slabeasca contactul nostru cu cultura romaneasca, in toate formele ei la care mai avem acces.
Si, inainte de a incheia, dati-mi voie sa observ ca si acest periodic de cultura romaneasca, revista noastra Observatorul , in jurul careia ne regasim impreuna pe coordonatele unui efort cultural de solidaritate nationala, este o gazda generoasa a nazuintelor noastre, un binevenit stimulator de gandire romaneasca si un pastrator de simtaminte romanesti, sprijin spiritual de care fiecare dintre noi are mereu nevoie.
De sigur, cele cateva considerente expuse mai sus, scrise numai cu intentia de a atrage atentia asupra subiectului, sunt departe de a epuiza aceasta tema majora, asa ca invit pe cititorii revistei, personalitati ale „comunitatii” romanesti din Toronto, sau chiar si din alte zari, sa-si spuna cuvantul in aceasta problema !
Pe data viitoare, stimati compatrioti,
Mihai Semedrea,Toronto
|
Mihai Semedrea 3/4/2007 |
Contact: |
|
|
