Marele nostru actor Iurie Darie la 74 ani
Desi de tânãr a fost alintat cu lozinca
„Sã nu uiti Darie”, acum la, aniversarea a 74
de ani dela nasterea sa , fiind nãscut la 14 Martie ,
maestrul IURIE DARIE într-un recent interviu ,nu îsi mai amitea
exact în câte filme a jucat !
I le amintim în semn de OMAGIU !
A apãrut modest,lung slab si dezorientat sunând din goarnã odatã cu ”Nepotii Gornistului” în anul 1953,dar în anul urmãtor prinzând curaj si alurã de star a anuntat,naiv,nu din goarnã ci din gurã, cã „Rãsare Soarele” în regia lui Dinu Negreanu ! Soarele însã rãsãrind numai pentru unii, s-a dat „Alarmã în Munti” ! Dându-si seama cã va fi gãlãgie mare a luat aprobarea lui Jean Georgescu si a telefonat urgent la ”Directorul Nostru” spunându-i rãspicat : „Alo…ati gresit numãrul !”, la alarma asta participã numai „Bãieti Nostri” dela…”Post Restant”,care o au pe „Blanca” lui Mihai Iacob si „Pisica de Mare” a lui Gh.Turcu douã rebuturi…vreau sã spun ciurucuri…vã spun asta „Pe Rãspunderea Mea”!
Presimþind cã desi Gopo e secretos,totusi, se va afla cã „S-a Furat o Bombã” si atunci si-a zis în sinea lui cã dacã e bombã,apoi bombã sã fie…si a luat-o pe Lica Dej si a sters-o cu ea la Cannes.l-a plãcut acolo si dacã ar fi rãmas probabil cã Jean Marais ar fi avut un rival serios ,dar si-a dat repede seama cã dacã se întoarce, poate obtine usor o „Vacantã la Mare” dela Andrei Cãlãrasu,cã el tot pleca „dãfinitiv” în Israel,iar Geo Saizescu si Cezar Grigoriu fiind frigurosi de felul lor, il vor impinge mai mult ca sigur în bratele frumoasei Florentinei Mosora sã facã cu ea „Dragoste la Zero Grade”.
Realizând însã cã toate astea nu sunt pânã la urmã decât „Mofturi 1900”, desi erau semnate de Jean Georgescu,chiar si „Procesul Alb”,al lui Iulian Mihu,chiar si „Calea Victoriei” a lui Marius Teodorescu, s-a vãzut obligat – timpurile fiind grele si foamea mare - sã suporte toatã demagogia de rigoare cu trãiascã Partidul si secretarul sãu general si sã coboare în adâncuri cu „Subteranul” lui Virgil Calotescu ,sau sã devinã la cererea lui Gopo, nici mai mult nici mai putin ,decât „Faust XX”,ca sã nu-i mai iasã vorbe cã s-a blonzit ,la cererea lui Vitanidis- ca gagicile- ca sã poatã fi…”Rãutãciosul Adolescent”, unde se murmurau frumoasele versuri al lui Nichita Stãnescu,care a încântat adolescenta multora,dar a Irinei Petrescu în special : „Mai lasã-mã un minut/Mai lasã-mã o secundã/Mai lasã-mã o frunzã, un fir de nisip/Mai lasã-mã o undã „…..
Desi fãcuse armata la cãlãrasi cu schimbul a fost totusi racolat de Mircea Drãgan pentru proaspãt înfiintata „Brigada Diverse” si cu ea va intra când în „Actiune” când în”Alertã,când v-a pleca „Dela Munte la Mare”,participând în felul acesta la stabilirea recordului de cele mai proaste filme românesti vãzute de cei mai multi spectatori români !
În tot timpul ãsta Sergiu Nicolaescu l-a convins cã numai ei doi si cu Titus al treilea detin adevãrul si pot declara cinic : „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte”.Dar totul nu a fost, pânã la urmã, decât un foc de paie al marelui scenarist Titus Popovici,prin stiloul cãruia istoria tãrii începuse sã curgã direct din directivele C.C. ale Partidului Unic si atunci a fost nevoit sã se recicleze, sã-si lase mustatã si plete si racolându-i când pe „Ciprian Porumbescu”,când pe „Cantemir” când pe „Fratii Jderi”, sã dea,sub conducerea lui „ Stefan cel Mare” lupta dela „Vaslui 1474”,cum scriu cãrtile de istorie,desi toatã suflarea româneasã stie cã bãtaãlia au fost filmatã în copiii Estman color pentru ecran lat la Buftea în anul de gratie 1974
Desi la vremea aceia activitatea sexualã a cuplului era urmãritã îndeaproape de statul comunist,Iura s-a gândit cã totusi un urmas nu i-ar strica,poate chiar ulterior i-ar prinde bine,asa cã fãcându-si rost dela „Fratii de Cruce” din Germania de „Misterul lui Herodot” ,semãnând leit cu „Muschetarul Român”,având drept argument „Buzduganul cu trei Peceti” ,în „Ultima noapte a singurãtãtii” l-a creat,bineînteles cu acordul sotiei sale, pe fiul sãu Ducu,el putând pleca linistit sã lupte „Pentru Patrie” în „Rãzboiul pentru Independentã” al aceluiasi Sergiu Nicolaescu,netinând seama cã „Dragonul” Dulea,mai mare cenzurii dela Bucuresti ar fi putut sã punã „bãietii” sã-i toarne în cafeaua de dimineatã „Cianurã si picãturã de ploaie” si ca sã-l deruteze a decis sã foloseascã „Ringul” chiar dacã era un „Viraj Periculos” ,Dulea având la dispozitie toate armele ,înclusiv pâinea si cutitul partidului . Ulterior avea sã declare melancolic : Putea sã fie nasol de tot,dar am scãpat ieftin si sunt încã în sa,cum spun americanii,dar sincer sã fiu desi „Am fost 16”,acum dupã „Drumul oaselor”am rãmas doar eu pe post de „Galax,omul pãpusã” !
Pierzând „Rãmãsagul” cu Gopo a fost nevoit sã-i promitã lui Mircea Drãgan cã se va incurca pentru putin timp cu „Coana Chirita” dupã care va avea ,datoritã lui Nicu Stan, „Cale liberã” sã se plimbe cu acelasi Gopo „O zi la Bucuresti”,unde se cocea în secret marele film al televiziunii :”Revolutia Românã în direct” la care a participat în prima zi,alãturi de Mircea Dinescu,neremunerat si fãrã ca ulterior sã obtinã certificat de revolutionar,ajungând în felul acesta dupã ani si ani de succese la „Punctul Zero” din „Triunghiul Mortii” ultimile filme ale neobositului inginer cu epoleti, Sergiu Nicolaescu ,de unde cu greu a fost salvat de o doamnã cu cramã si cu „Zâmbet de Soare”,putând sã rosteascã si el acum adevãrul adevãrat : „În fiecare zi mi-e dor de tine”…..maestre Jean Georgescu,de tine dragul meu Gopo,de voi,Doru Nãstase,Vitanidis,Manole Marcus,care m-ati pãrãsit si care m-ati avertizat din timp de ceace eu am aflat deabia acum la 74 de ani si anume, cã pânã la urmã totul nu este decât…. CELULOID !!!”
Sã fi scãpat eu un film sau douã,ori pe altele sã le fi luat vântul uitãriii….dar pentru orice eventualitate puteti verifica si d-strã consultând dictionarul „1234 cineasti Români” întocmit de Cristina Corciovescu si B.T.Râpeanu ,apãrut în 1996.
Iar eu care v-am propus acest itinerar fantezist de cinefil amator ,semnez…..
|
corespondenta din tara dela CANDID STOICA. 3/30/2003 |
Contact: |
|
|
