Nae contra : Iarna pe duca
„Avem mai multe diplome dar mai putină întelegere,
mai multe cunostiinte, dar mai putină judecată....”
George Carlin
Iarna este un anotimp din ce în ce mai controversat. Mai are sau nu mai are rost să fie? Cînd eram copil, că am fost fără îndoială si copil, primele semne ale iernii le percepeam mai bine si cu mai multă bucurie decît pe cele ale primăverii. Primul miros al ghetii de prin băltutele din curte mă înfiora de plăcere. Fugeam si eu ca si ceilalti copii cu limba scoasă după primii fulgi de zăpadă, fără să stiu dacă i-am prins sau nu. Zăpadă, derdelusuri, sănii, patine, picioare înghetate, muci la nas, toate bucuriile pămîntului. Microbii? Erau cîtiva ici colo, mai multi morti decît vii. Pe frigul ăla nu rezistai dacă nu fugeai la deal tîrîind sania, dacă nu frecai o fată cu zăpadă sau dacă nu-ti băteai din cînd în cînd bocancii unul de altul. Ce făceau adultii? Se văicăreau la o tuică fiartă. Lemne pe bonuri, pîine pe cartelă, paltoane pe puncte. Greu. Vai de capul lor! Cînd am ajuns noi mari: calorifere reci, zahăr si ulei pe cartelă, paltoane de plastic. Si mai rău că se terminase si tuica. Acum cînd copiii au computere si se dau cu sania pe ecran, la ce mai e bună iarna?
Desi nu-mi plac schimbările, eu mă bucur cînd văd că omenirea i-a dat de cap iernii si că reuseste să încălzească globul de jur-împrejur. In cîtiva ani o să uităm de iarnă chiar dacă se vor mai face din cînd în cînd filme cu zăpadă artificială si se va mai juca hochei pe undeva pe la tară.
Căldura o să ne acopere ca o plapumă bună din care oricît te-ai întinde nu mai ai cum să-ti scoti picioarele.
Vor fi doar trei anotimpuri, două si apoi unul. Cred că o să vină la sfîrsit o vreme cînd nu va mai fi nici unul.
Vor fi două recolte de cereale pe an, trei de fructe si patru de legume. Nu ne vor mai trebui calorifere, geamuri, paltoane si bocanci.
Vom purta maieuri si pantaloni scurti douăsprezece luni pe an. Din materialele rămase de la pantalonii lungi se vor putea face pantaloni scurti pentru cei care acum nu au si umblă în c... gol.
Din economiile de la bocanci, în acelasi spirit umanitarist care guvernază lumea de o bună bucată de vreme, se vor cumpăra si trimite răcoritoare semenilor nostri care vor mai locui pe la ecuator. Va dispărea reumatismul. Bacteriile si virusii care erau omorîti de ger, vor creste mari ca puricii si-i vom omorî între unghii. Vor dispărea focile, morsele si ursii albi. Si ce? Noi mîncam sau beam foci si morse?
Dacă americanii, de exemplu, nu vor cheltui bani cu tărăsenia asta de „green gases”, vor putea să-i cheltuiească ca să facă ursi albi din ursii maro, care să fie pe deasupra rezistenti si la căldura de la ecuator. Si din alte si alte economii provenite de la „global warming” se vor construi orase care vor pluti pe apă încotro vor dori.
New York-ul va pluti pe apă si dacă locuitorii lui vor vrea, se vor deplasa si vor fi vecini cu Moscova.
Va fi un fel de carnaval planetar la care nu va trebui să mergi cu pasaport sau mască. Cei mai săraci, căci vor rămîne săraci destui chiar dacă vremea se va încălzi, vor locui pe dealuri, prin munti sau prin copaci. Cam asa cred eu că va fi. Acum rămîne de văzut cînd vor stabili „sefii cei mari” să ne scape de iarnă. Din nefericire, nu depinde nici de ei doar, ci de cît de încărcată le este „agenda”. Am auzit odată cîndva, de la un sef care nici măcar prea mare nu era, că atunci cînd ai mult de lucru nu-ti mai vine să faci nimic. Iti vine să bei un wisky si s-o „tai” cu secretara undeva unde e cald.
PS. Pentru cei care n-au avut timp să răsfoiască ziare voi însirui cîteva din informatiile privitoare la schimbarea climei si la foarte probabilele ei efecte rele:
- în ultimul secol temperatura a crescut cu 0.6°C, dar se estimează că va creste în secolul acesta cu 1,4-5.8°C datorită cresterii concentratiei stratului de bioxid de carbon din atmosferă (din 1750 pînă astăzi concentratia bioxid de carbon a crescut cu 149%); 75% din emisia de bioxid de carbon provine din arderea combustibililor fosili;
- datorită încălzirii globale banchiza polară s-a topit 14% în ultimul an fată de 7% în ultimii zece ani;
- nivelul mărilor va creste cu 10-70 cm pînă în anul 2100;
- vor apărea perturbatii mari în calitatea apelor oceanice, floră si faună, în agricultură; asezările omenesti de pe coastele maritime vor fi afectate de inundatii si de furtuni mult mai dese si mai puternice.
Acordurile si planurile bine intentionate de îndepărtare a cauzelor schimbării climei se lovesc încă de imbecilitatea sau interesele personale ale unor sus –pusi ( de noi).
Vio Nae / Toronto
|
Viorel Nae 2/17/2007 |
Contact: |
|
|
