Ref la Ģ Procesul de sovietizare a României si a celorlalte state din Europa ģ,
Cu privire la segmentul de timp 1944 1948, perioada cînd are loc Ģ Procesul de sovietizare a României si a celorlalte state din Europa ģ, Raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania contine o serie de aprecieri si Ģ exemplificāri ģ partizane, secundare, nesustinute de un probatoriu istoric, elemente care aduc atingere caracterului stiintific, obiectiv al acestui demers oficial de importantā majorā pentru poporul român.
Cercetarea stiintificā a acestei perioade istorice fiind abia la început, este mult prea devreme sā avem pretentia emiterii unor concluzii, aprecieri si verdicte definitive. Arhivele epocii comuniste sunt încā inaccesibile. Vor trebui în mod sigur decenii de documentare pentru a se descifra întregul mecanism al impunerii si mentinerii regimului comunist, a efectelor lui în plan economic, social, politic, demografic, cultural, moral etc.
Pentru început, raportul emite cu privire la segmentul de timp amintit aprecieri de genul : Ģ Lovitura de stat i-a permis democratiei românesti sā reînvie pentru scurtā duratā si a împiedicat impunerea imediatā de cātre sovietici si de sustinātorii lor români a unui regim stalinist ģ ; Ģ Nu încape îndoialā cā România dupā 1945 ar fi putut sā se dezvolte ca un stat democratic si pluralist, dacā nu ar fi existat interventia sovieticā si disponibilitatea comunistilor de a servi neconditionat interesele Kremlinului ģ ; Ģ Datoritā prezentei sovietice, PCR a putut obtine în cadrul coalitiei guvernamentale o superioritate politicā pe care altfel nu ar fi dobîndit-o cu forte proprii ģ ; Ģ In perioada 1944-1945 strategia generalā a partidelor comuniste din regiune si multe dintre actiunile lor concrete au fost coordonate sau ordonate de Kremlin ģ ; Ģ La 6 martie 1945 Vîsinski impune formarea guvernului Groza, dominat de comunisti. Nu încape îndoialā cā la aceastā capitulare a conducerii tārii în fata presiunilor sovieto-comuniste a contribuit decisiv atitudinea de dezinteresare a puterilor occidentale. România era pur si simplu vîndutā rusilor pentru mai multe decenii ģ ; Ģ Politica de dictat a lui Vîsinski l-a obligat pe tînārul rege Mihai I sā accepte transferul de putere cātre un guvern care, din toate punctele de vedere, întruchipa dictatura comunistā în ascensiune ģ ; Ģ In 1946 1947, comunistii români au beneficiat de pe urma falsului pluralism al regimului Petru Groza ģ ; Ģ Ca rezultat al presiunilor occidentale, partidele istorice au fost reprezentate în guvern, pentru o scurtā perioadā de timp, la un nivel relativ minor. Atît liderul tārānist Iuliu Maniu, cît si liderul liberal Dinu Brātianu, au înteles cā prietenii lor occidentali îi abandonau treptat ģ ; Responsabili de instaurarea regimului comunist sunt :Ģ Membrii PCR din ilegalitate
exponentii cei mai activi ai noului regimģ si Ģ Cei care au aderat în perioada 1944-1947, îmbrātisînd cu maximā frenezie sloganele antioccidentale si ardent staliniste ale PCR ģ; Ģ Economia a fost sistematic jefuitā în favoarea URSS ģ ; Ģ Distrugerea continuitātii constitutionale a statului român prin abdicarea fortatā a regelui Mihai în decembrie 1947 rāmîne unul din marile abuzuri ale comunismului în România ģ etc. etc.
Desi corecte, unele dintre ele, consideratiile nu acoperā si nu ierarhizeazā multitudinea si diversitatea factorilor si conditiilor sociale, politice, militare, economice, diplomatice care au generat acest proces de involutie istoricā, sunt sufocate de numeroase repere ale istoriografiei internationale care le fragmenteazā si le estompeazā prin analizele colaterale care substituie atît de necesarele mārturii documentare : decizii, luāri de pozitii, actiuni, evenimente care ar fi putut sā reconstituie amploarea, dinamismul, complexitatea, dramatismul si contenciosul international agitat si periculos care a jalonat procesul impunerii regimurilor comuniste în tārile din Centrul si Rāsāritul Europei.
Mārturiile istorice pe care ne propunem sā le oferim cititorilor prin Net (Constantin I. Nāvîrlie : Ģ JURNAL . INTRE ABANDON SI CRUCIFICARE. ROMANIA 1944-1949 ģ) demonstreazā cā factorul hotārîtor care a dus la impunerea regimului comunist în Polonia, România, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Albania, Iugoslavia, Germania de Est a fost dat de ocuparea acestor tāri de cātre trupele Uniunii Sovietice. Guvernele care au fost impuse tārilor respective si politica pe care au urmat-o au fost stabilite de Kremlin, care, profitînd de concesiile si cedārile în lant ale Statelor Unite si Angliei, au încālcat cu brutalitate conventiile internationale încheiate de Aliati.
In absenta trupelor de ocupatie sovietice, regimul comunist nu ar fi ajuns la putere prin propriile forte în nici una din aceste tāri. Ocupatia sovieticā a fost determinantā pentru instaurarea regimurilor comuniste ilegitime în centrul si rāsāritul Europei.
Iatā ce consemna autorul Ģ Însemnārilor zilnice ģ la 9 februarie 1946. Ģ S-a comunicat la radio si prin ziare cā guvernul englez si cel al Statelor Unite au recunoscut guvernul român, asa cum a fost completat, numai cu cei 2 reprezentanti ai marilor partide de opozitie, cel national-tārānesc (Maniu) si cel national liberal (Brātianu), si încā în calitate de ministri fārā portofoliu ! Rezultā din aceasta cā rusii si-au impus vointa lor de cîte ori au voit. Prin guvernele pe care le-au impus, ei sunt stāpîni în Polonia, România, Bulgaria, Serbia. Am ajuns acum la impresia cā puterea si ajutorul anglo-american, în care speram, sunt iluzorii. Nici mācar nu s-au îndeplinit toate conditiile de la Moscova, cāci se poate spune cā presa opozitiei nu existā! De cele cîteva exemplare din putinele ziare ale opozitiei, ce apar în Bucuresti, în provincie nu ajung, dispārînd pe diferite cāi. Populatia e doritoare sā vadā cum aratā un ziar al opozitiei, dupā atîta timp de strangulare a presei, si nimeni nu poate pune mîna pe un ziarģ.
Intr-o altā însemnare, autorul adaugā : ĢCînd doi oameni se întîlnesc, nu au altā vorbā decît aceasta : cînd vor pleca rusii de la noi din tarā ? Cāci toatā lumea se simte înnābusitā. Ei sunt ca niste stāpîni în casele noastre, ei ne-au luat mijloacele noastre de trai si ne simtitm mai sāraci si mai lipsiti în fiecare zi. Si ei stau mereu si se aseazā ca si cum sederea lor în tara noastrā ar trebui sā fie de lungā duratā, iar guvernul pe care-l avem si organele lui strigā, prin toate mijloacele ce-i stau la dispozitie, cā niciodatā în Tara Româneascā nu s-a realizat, ca azi, un regim mai democratic, mai liber, mai folositor poporului ! ģ
Asa dar, ocupatia sovieticā, prezenta armatei rosii în tārile europene, este elementul esential, decisiv, cu care trebuie sā înceapā orice studiu care doreste sā descifreze mecanismele care au aruncat sute se milioane de oameni si întinse teritorii europene în malaxorul nimicitor al regimurilor comuniste dupā încheierea celui de al doilea rāzboi mondial. Chiar dacā ar fi avut o democratie parlamentarā maturā, functionalā, România ar fi fost comunizatā. Abandonarea de cātre Occident a fost fatalā. Nici o democratie din spatiul european controlat de Uniunea Sovieticā, nici chiar cea polonezā sau ungarā, care au opus o rezistentā consistentā si mai îndelungatā, nu a supravietuit.
Douā luāri de pozitie ale unor înalte personalitāti ale vietii politice americane, despārtite în timp de sase decenii, sunt edificatoare în acest sens.
Referijndu-se la întelegerea de la Yalta din 1945, încheiatā de Uniunea Sovieticā, Statele Unite si Marea Britanie reprezentate de Stalin, Roosevelt si Churchill acord prin care s-au stabilit viitoarele sfere de influentā George W. Bush, presedintele SUA, a afirmat, la Riga, la 7 mai 2005 : Ģ Acordul de la Yalta a continuat traditia nedreaptā a celui de la München si a pactului Ribbentrop-Molotov. Încā o datā, cînd au negociat marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabilā. Totusi, aceastā încercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitātii a lāsat un întreg continent divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centralā si de Est va rāmîne în memorie ca una dintre cele mai mari nedreptāti ale istoriei ģ.
A doua luare de pozitie, prima în ordine cronologicā, s-a produs, din pācate pentru milioane de europeni care au fost abandonati de democratiile Occidentale printr-un lung sir de concesii fācute în fata încālcārilor, abuzurilor si ingerintelor comise de Uniunea Sovieticā, mult prea tîrziu.
Este vorba de discursul tinut de presedintele Truman în fata Camerei si Senatului, în martie 1947. Ģ Ziarul Ģ Liberalul ģ din 15 martie a publicat un rezumat al cuvîntārii presedintelui Truman. Din el se vede atacul direct împotriva Rusiei si importanta lui universalā. Ģ Popoarelor din mai multe tāri de pe glob li s-au impus de curînd regimuri totalitare (adicā dictatoriale, nota mea) împotriva vointei lor. Guvernul Statelor Unite a portestat adesea împotriva constrîngerii si intimidārii cu violarea acordului din Yalta, în Polonia, România si Bulgaria
Un fel de viatā este bazat pe vointa majoritātii si se distinge prin institutii libere, guverne reprezentative, alegeri libere, eliberarea de oprimarea politicā. Cel de al doilea fel de viatā este bazat pe vointa unei minoritāti impusā cu sila majoritātii. El se bazeazā pe teroare si oprimare, presā si radio controlate, alegeri aranjate si suprimarea libertātii individuale. Cred cā treuie sā ajutām popoarele libere sā-si stabileascā propria lor soartā în propriul lor fel ģ.
Asa cum am precizat deja, era prea tîrziu. In numai doi ani de zile, Europa fusese divizatā si destabilizatā pentru încā o jumātate de veac.
Ģ Refacerea Europei a declarat generalul Marshall la întoarcerea de Conferinta ministrilor de externe de la Moscova, în aprilie 1947 - a fost cu mult mai înceatā decît s-a asteptat. Fortele de dezintegrare devin evidente. Bolnavul se prābuseste în vreme ce doctorii delibereazā ģ. Consemnînd acest moment, Constantin I. Nāvîrlie a notat, la 1 mai 1947 : Ģ Generalul Marshall, ministru de externe al Statelor Unite, înapoindu-se la Washington a fācu mai întîi un raport presedintelui Truman despre cele constatate la Moscova, unde Conferinta de pace a esuat
A doua zi s-a adresat la radio poporului nord-american, spunînd între altele : Ģ Acordul a fost fācut imposibil la Moscova deoarece Uniunea Sovietelor a insistat asupra unor propuneri care ar fi stabilit în Germania un guvern centralist adecvat, pentru a pune mîna pe un control absolut al tārii care ar fi condamnatā economiceste.
Germania ar fi ipotecatā dacā ar remite o mare parte din productia ei cu titlul de reparatii îndeosebi Uniunii Sovietelor
S-au adus acuzatii de delegatia sovietelor si s-a dat o interpretare a acordului de la Potsdam si celorlalte acorduri, care se deosebeste complet de fapte asa cum au fost ele întelese sau cunoscute de delegatia nord americanā ģ. Referindu-se la convorbirea ce a avut cu Stalin, care a cerut rābdare si sā nu se arate nimeni pesimist, Marshall spune : Ģ Noi însā nu putem ignora factorul timp implicat aci. Refacerea Europei a fost cu mult mai înceatā decît s-a asteptat. Fortele de dezintegrare devin evidente. Bolnavul se prābuseste în vreme ce doctorii delibereazā. Astfel eu cred cā actiunea nu poate astepta compromisul prin sleire. Noi probleme se ivesc zilnic. Trebuie luatā fārā nici o întîrziere orice actiune posibilā pentru a se face fatā acestor probleme presante ģ. S-a ocupat apoi de problema germanā, de reparatii, de frontiera polonā, germanā, de tratatul cu Austria, si a încheiat : Ģ Starea lumii de azi si pozitia Statelor Unite impun, dupā pārerea mea, o unitate de actiune din partea popoarelor nord-americane ģ.
Rāul se produsese. Tārile din Centrul si Estul Europei fuseserā sovietizate si rupte de democratiile occidentale. Ba chiar, comunismul visa nici mai mult nici mai putin decît la globalizarea regimului pe care-l reprezenta. Ģ Jurnalul ģ noteazā în dreptul datei de 17 noiembrie 1947. Ģ Delegatul rus la ONU, Vâsinski, fiind invitat de curînd la o seratā a ziaristilor americani, iatā ce a gāsit de cuviintā sā spunā într-o cuvîntare : cā, dupā cum e sigur cā soarele va rāsāri în fiecare zi, tot astfel e sigur cā comunismul se va întinde în lumea întreagā ; cā, dupā cum soarele apune, tot astfel va apune forma de Societate capitalisto-imperialistā apuseanā ! Dacā la aceastā cuvîntare alāturām cuvintele spuse la Moscova de cātre Molotov, cu ocazia aniversārii revolutiei ruse, si anume cā toate drumurile duc la comunism, ne putem face o idee de încrederea si de îndrāzneala pe care o au acesti oameni. In Franta si Italia izbucnesc mereu greve. Comunismul lucreazā. ģ
Cum si de ce s-a ajuns aici, ne povesteste cronicarul modern Constantin I. Nāvîrlie care, riscîndu-si viata, a consemnat însemnārile si le-a pāstrat pentru a ajunge la noi, cu toate cā avea în casā, Ģ chiriasi ģ, ofiteri din armata de ocupatie sovieticā.
|
dr. Luchian Deaconu 1/30/2007 |
Contact: |
|
|
