Norme Ortografice actuale
A apărut a doua editie, revăzută și adăugită, a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române (DOOM), sub egida Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan Alexandru Rosetti, al Academiei Române, din Bucuresti, la Editura Univers Enciclopedic, 871 de pagini, integral revizuită si substantial adăugită.
Lucrarea a fost elaborată de Cristiana Aranghelovici, Jana Balacciu Matei, Mioara Popescu, Marina Rădulescu Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonator). Principiile ediției au fost aprobate de Secția de filologie și literatură a Academiei Române, Dicționarul... fiind avizat de Consiliul științific al Institutului de Lingvistică, referenți științifici: Monica Busuioc, Gabriela Pană Dindelegan, Rodica Zafiu.
Este o lucrare așteptată de aproape 25 de ani, de către toți cei interesati de fenomenul lingvistic românesc, elevi, studenți, profesori, publicul larg, deopotrivă, o lucrare de interes național care... va fi utilizată de aici înainte ca unica sursă pentru aplicarea corectă a normelor academice în domeniul ortografiei limbii române, după cum menționa Eugen Simion, în Cuvânt înainte, p. IX.
Dictionarul este destinat tuturor celor care vor să se exprime corect, în scris si oral, conform normelor lingvistice si literare actuale si să contribuie, în acelasi timp, la cultivarea limbii române, la semnalarea și corectarea greselilor de limbă.
DOOM - ul actual, ediția a II-a, cuprinde 62.ooo de cuvinte, cu 2.500 mai mult decât prima editie a DOOM - ului, cea din anul 1982. Cele mai multe sunt cuvinte noi, apărute, unele, în dicționare recente, sau care circulă în mass-media si în limba vorbită, nefixate bine, încă, în limbă, cunoscând mai multe forme, dar care au toate șansele să se stabilizeze și să fie utilizate de vorbitorii limbii române în comunicarea cotidiană, orală și scrisă. Autoarele recentului dicționar au făcut, în genere, o selecție atentă din numărul mare de termeni adoptați, traduși și importați, la noi, odată cu tehnologiile și produsele științei și tehnicii contemporane.
Elaborat sub egida Academiei Române, acest dicționar ne arată cum trebuie să pronuntăm si să scriem cuvintele limbii noastre, este o lucrare normativă si are, numai implicit, caracter corectiv, ca și DOOM - ul din 1982, nefiind propriu-zis un dictionar al greselilor de limbă. Rolul lui esential este acela de a prezenta si aplica, detaliat si coerent, la cuvintele românesti, regulile ortografice oficiale actuale, normele ortoepice si de morfologie (la cca 3500 de cuvinte, din DOOM - ul din 1982, s-au efectuat intervenții care afectează, mai mult sau mai putin, normarea sau interpretarea lor).
Limba română din ultimii ani, de după Decembrie 1989, a fost supusă unor schimbări permanente, adesea fiind simplificată, traumatizată de vorbitorii ei, nici chiar limba oamenilor instruiti nu a mai fost atât de corectă, frumoasă, armonioasă. Ne-a fost dat în acesti ultimi ani să auzim la radio, să vedem la televiziune, să citim în zeci de ziare si reviste fel de fel de mostre de limbă, care de care mai interesante, cele mai multe neconforme cu normele limbii. Este de datoria noastră, a tuturor vorbitorilor de limba română, dar, în primul rând, este obligația forurilor competente, autorizate, a institutiilor speciale, specializate, a profesorilor de limba română, a lingvistilor să apărăm limba, să o cultivăm și să o îmbogățim în permanență cu noi și noi valori, pentru a o transmite generațiilor viitoare, întrucât limba este un semn de identitate al unui popor, este instrumentul fundamental al culturii sale, principalul mijloc de comunicare interumană.
Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație a apărut, într-o primă ediție, în anul 1960 (ediția a II-a, în 1965, ediția a III-a, în 1971), fiind realizat în urma fuziunii a trei lucrări normative anterioare, ce au avut un rol important în stabilirea ortografiei limbii române, și anume, Mic dicționar ortografic (ediția I, 1953), Dicționar ortoepic (1956) și Îndreptar de punctuație (1956). Ediția a IV-a, a apărut în anul 1983, fiind pusă de acord cu Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), din anul 1982.
În această a V-a ediție, a îndreptarului, se aplica și Hotărârea Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la â și sunt în grafia limbii române, și care la punctul 1, hotăra: Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor și a formei sunt (suntem, sunteți), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecință a unui îndelungat proces istoric.
Lucrarea a fost aprobată de Consiliul Științific al Institutului, în ședința sa din 16 ianuarie 1995, și de Secția de Filologie și Literatură a Academiei Române, în ședința sa din 31 ianuarie 1995.
***
Lucrarea noastră Norme ortografice actuale. Aplicații practice se dorește o reluare aplicativă, practică, a discuțiilor privind problemele ortografiei românești, după ce, cu câtva timp în urmă, am publicat lucrarea, Ortografia românească trecut și prezent.
Avem nevoie de ortografie, este necesar să scriem corect, trebuie să scriem conform unor norme și reguli ale limbii române, în vigoare. Ortografia limbii române, deși are la bază principiul fonetic, se caracterizează prin existența unor dificultăți reale, variate și complexe, cu care ne confruntăm în permanență, în comunicarea cotidiană, orală și scrisă, și care demonstrează insuficienta cunoaștere și fixare, din partea celor mai mulți vorbitori de limbă română, a regulilor generale, particulare și individuale de scriere corectă. Chiar dacă lucrările cu caracter practic sunt tot mai multe, în ultimii ani, și ne pun la dispoziție informații teoretice, exerciții ortografice bogate și variate, care sintetizează și concretizează multe cunoștințe, ajutând, în același timp, la fixarea lor, totuși scrierea celor mai mulți dintre noi, instruiți sau mai puțin instruiți, are de suferit.
Zilnic putem marca aspecte incorecte, nu numai ale scrierii, dar și ale exprimării românești, în ziare și reviste, la radio sau la televiziune, și care deranjează auzul și vederea, punându-i pe foarte mulți, dintre vorbitori, în situații deloc plăcute, adesea jenante. Limbajul uman este o trăsătură de marcă, esențială a ființei omenești, este o componentă de bază a unei națiuni, suportul fundamental al gândirii omenești: ideile, gândurile, cunoștințele și sentimentele noastre se exprimă prin vorbire, gândim cu ajutoul cuvintelor, fără de care limbajul nu ar fi posibil.
Cultivarea limbii este astăzi, mai mult, poate, decât oricând, o coordonată majoră a preocupărilor unui popor civilizat, limba oricărui popor fiind în continuă mișcare, suferind schimbări permanente, cauzate de nevoia de exprimare a unor prefaceri în diverse sectoare ale vieții cotidiene.
A vorbi și a scrie corect în limba română este o datorie, în primul rând, a școlii românești, este un act de cultură, cu adevărat, iar pentru ca elevii și studenții, cei tineri, și nu numai, să dobândească priceperi și deprinderi temeinice de folosire corectă a limbii române, ei trebuie să observe, să analizeze, să motiveze și să aplice faptele de limbă. Prin motivările ortografice se urmărește aprofundarea rațională a faptelor lingvistice, ele reprezintă un mijloc eficient de formare a unor deprinderi de exprimare corectă, scrisă și orală, și de precizare a cunoștințelor de limbă, motivările ortografice au caracter rațional și practic, țin seama de realitățile limbii, de zi cu zi, aplicându-se la întregul sistem ortografic al limbii române.
Efortul pentru scrierea și vorbirea corectă nu se sfârșește odată cu școala, ci el continuă prin colaborarea tuturor factorilor culturali literatură, publicistică, teatru, radio și televiziune, care, fiecare, în felul lor, asigură limbii forma optimă îndeplinirii funcției ei de comunicare1.
Odată dobândite, conștientizate regulile de exprimare, scrisă și orală, vor putea fi aplicate, fără teama de a greși. După însușirea corectă a regulilor ortografice, prin conștientizarea lor, adică prin motivarea rațională și practică, un rol decisiv în conservarea lor, de-a lungul vieții, îl asigură lectura continuă a cărților, revistelor și ziarelor, în care ortografia este astăzi corect aplicată[i].
În ultimii ani, lingviștii români au elaborat lucrări fundamentale pentru precizarea normelor exprimării corecte, preocupați fiind, în continuare, de asemenea lucrări, întrucât ele asigură unitate și stabilitate, corectitudine și precizie limbii române, lucrări perfectibile și susceptibile, în permanență, de a fi completate cu noi și noi aspecte.
Esențial este, însă, cum se aplică aceste norme în practică, acțiunea de cultivare a limbii române literare, cunoscând o mare dezvoltare în această perioadă. Un element esențial al normele unitare ale limbii literare și al sferei acțiunii de cultivare a limbii îl reprezintă ortografia, respectarea unei ortografii unice, oficiale pune ordine în limba scrisă și reprezintă, totodată, un factor important de unificare a acestui aspect al limbii.
Dintre aceste lucrări, amintim doar două, care constituie și subiectul acestei cercetări întreprinse de noi, este vorba despre Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, Ediția a V-a, 1996 și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, Ediția a II-a, 2005; în același context, mai putem aminti Gramatica limbii române, 2 volume, 2005, de care noi nu ne ocupăm, însă, în cele ce urmează.
Vrem să credem că lucrarea noastră, Norme ortografice actuale (Aplicații practice), prin tematica abordată, urmărește să contribuie la cultivarea limbii române, în general, și a limbii române scrise, în special.
În această lucrare ne-am propus să urmărim unele cuvinte apărute în această a doua ediție a DOOM - ului, în comparație cu aceleași cuvinte, cuprinse, unele, în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, Ediția a V-a, apărut în urmă cu zece ani, în 1996, în București, la Editura Univers Enciclopedic, sub egida Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan, al Academiei Române, 274 de pagini.
Am încercat să surprindem, așadar, comparativ, formele corecte ale unor cuvinte în limba română, formele lor corecte de plural, accentuarea corectă și despărțirea unor cuvinte în silabe, cu mențiunea că formele prevăzute de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM) devin obligatorii, odată cu anul școlar și universitar 2006 2007, acestea sunt formele corecte pe care trebuie să ni le însușim si să le folosim, de acum, în comunicarea orală si scrisă.
Ne-am oprit asupra acelor cuvinte, care, am considerat noi, ridică probleme în scriere; am desprins cuvintele folosite frecvent de vorbitorii români, în comunicarea cotidiană, si sunt întelese exact de cei ce le folosesc, nu am urmărit toate cuvintele, de la A la Z, socotind că nu este necesară reluarea lor, ele fiind incluse si prezentate, în cele două lucrări, luate aici în discutie de noi.
--------------------------------------------------
[1] D. Macrea Lingvistică și cultură, București, EDP, 1978, p. 94.
[1] Ibidem, p. 93.
Dumitru Draica/ Conferențiar universitar doctor
|
Dumitru Draica 1/28/2007 |
Contact: |
|
|
