The Group of seven - James Edward Hervey MacDonald
Viitorul pictor a văzut lumina zilei la 12 mai 1873, în Durham. A ajuns în Canada ca emigrant, în 1887, când avea în jur de paisprezece ani. Si-a început uceniciile în domeniul plastic ca mai toti ceilalti membri ai Grupului.
Mutându-se în Toronto a fost învătăcel la Toronto Lithography Co. Iar în 1895 a început să lucreze la o firmă de design: Grip Limited. S-a înscris la Hamilton Art School, din Ontario. Aici i-a avut profesori pe Arthur Heming and John Ireland (1887-1893); iar la Central Ontario School of Art, Toronto, a studiat cu William Cruikshank si George Reid (1893-1895). Si-a completat învătătura la Londra în perioada 1904-1907. James Edward Hervey MacDonald s-a căutat necontenit si si-a încercat puterile cu varii mijloace de expresie plastică: uleiul, acuarela, guasa si creionul. Această neîncetată nemultumire de sine l-a condus, probabil, să fie recunoscut drept cel mai viguros peisagist canadian. A lucrat în foarte multe locuri care, în parte sunt cunoscute cititorului din articolele precedente, dar si în altele ale căror denumiri le întâlneste acum pentru întâia oară: Georgian Bay, Algoma si Thornhill, Ontario (începând cu 1909); Gatineau si Laurentians, în Quebec; coasta Atlanticului (1922); West Indies; si Rocky Mountains (începând cu 1924) ; deasemeni o făcuse în Londra, când a fost la studii în Anglia (1904-1907).
Înfătisarea sa desemna un timid roscovan si linistit. Statura nu îi era impunătoare, aerul de a fi fost rusinos accentua această impresie, cu atât mai mult cu cât avea si chemarea spre poezie si filosofare înscrise pe chip, în gesturi si în atitudini. Ultima pecete nu era întâmplătoare. Cititorul îsi aminteste din prezentarea lui Tom Thomson că discerneam în retragerea sa singulară în parcul Algonquin, din partea nordică a Ontario-ului, unde găsise un post de pompier împotriva incendiilor naturale si de călăuză a vizitatorilor, discerneam, ziceam, influenta lui Henry David Thoreau, autorul lui “Walden”, admirabilă evocare a vietii sănătoase în mijlocul naturii. Pentru a sustine această posibilitate, recursesem la faptul că filosoful american călătorise prin Canada si publicase două eseuri asupra naturii de acolo. Acum a sosit clipa în care să adăugăm argumentul major în favoarea tezei noastre. James Edward Hervey MacDonald era transcendentalist (filosofie elaborată de Ralph Waldo Emerson, prietenul lui Thoreau). El îi citea pe Walt Whitman, pe Thoreau si pe Emerson, iar în scrierile sale (căci era si poet) se recunoaste cu usurintă influenta acestora. Ideea cea mai însemnată elaborată de MacDonald a fost aceea că, mijlocind natura, omul poate atinge tinte spirituale mai înalte. Si tocmai aceasta se strădui să practice cu pictura sa, uleiurile lui având menirea să-l ajute pe om să se ridice tot mai sus. Manifestările lui MacDonald în calitate de poet, ca urmas al lui Emerson si Thoreau, au împrumutat operei sale plastice aceeasi înclinare a unei nobile patimi pentru natura înduhovnicitoare.
Pe de altă parte, James Edward Hervey MacDonald a fost un ins practic, cu o mare tărie de caracter, trăsătură ce l-a impus curând celorlalti artisti care vedeau în el un adevărat părinte. De aceea J. E. H. MacDonald s-a instituit forta majoră ce a inspirat formarea Grupului celor Sapte.
Din anul 1922, MacDonald primi o catedră la Ontario College of Art.
Or, relatia de amicitie dintre el si Tom Thomson era foarte profundă. Se socoteste că influenta unuia asupra celuilalt a fost extrem de adâncă. Ambii ascultau de chemarea Nordului si se contopeau cu peisajele de acolo. Murind Thomson, în 1917, MacDonald a căzut victimă unei embolii, pe când lucra la monumentul funerar de la Canoe Lake, din Algonquin Park, dedicat amintirii prietenului decedat, după uciderea [?]/ înecarea acestuia. A zăcut câteva luni bune, însă în toamna anului 1918 se putu hazarda să-i însotească pe Harris si pe Johnston într-o călătorie de lucru la Algoma.
Fie datorită temerii pentru propria-i sănătate pe viitor, fie hotărârea de a lucra omagiindu-l pios pe prietenul cu care nu mai putea împărtăsi entuziasmele, se întâmplă ca perioada Algoma să devină cea mai inspirată din întreaga sa carieră artistică. Următorii cinci ani fură atât de bogati în realizări încât se ajunse a se vorbi despre Algoma ca fiind “tara lui MacDonald”. Peisajele pe care le-a îndrăgit cel mai mult au fost acelea din Parcul Algonquin si din regiunile Georgian Bay si Algoma. Le-a înfătisat frecvent, în culori încărcate de dramă si simplificându-le în maniera simbolistilor. Membru fondator al Grupului Celor Sapte (ceea ce Thomson nu apucă să fie, el decedând cu trei înainte de întemeierea Grupului), a fost si principalul purtător de cuvânt al acestor peisagisti care au îmbogătit pictura tării lor cu accente ale modernismului european din epocă, aplicat imaginilor propuse de natura milenară din partea nordică a Canadei. A murit la 26 noie
mbrie 1932.
Cititorul este rugat să cerceteze adresele de internet
HYPERLINK http://www.groupofsevenart.com
HYPERLINK http://www.artcyclopedia.com-history-group-of-seven.html
pentru a judeca singur realizările pictorului.
|
Mihai Radulescu 1/16/2007 |
Contact: |
|
|
