1918 Lagārul de prizonieri de la Sopronyek din Austro-Ungaria-
Dragi Cititori,
Ne-am despārtit de Ģ Detasamentul Cerna ģ si Grupul Ģ Dunārea ģ, unitāti ale cāror lupte si retragere eroicā le-am prezentat în studiul Ģ In urmā cu 90 de ani
ģ, în momentul capturārii, la 23 noiembrie 1916, la Izbiceni, pe Olt.
Din noiembrie 1916 si pînā la mijlocul anului 1918, uneori pînā dupā semnarea armistitiului, la 11 noiembrie, bravii ostasi si ofiteri de la Cerna si alte zeci de mii de prizonieri români au suportat cea mai grea si mai dezonorantā captivitate în lagārele înfometārii si ale mortii din Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria si Turcia.
Cîndva, as vrea sā zābovesc si asupra acestor pagini ale tenebrelor de istorie, nescrisā încā.
Spiritul sārbātorilor Crāciunului si Anului Nou mā îndeamnā sā evoc, acum, cînd asteaptām clipa mult visatā si doritā de atîtea generatii, a stergerii prāpastiei dintre VEST si BALCANII generatori de conflicte, clipā a integrārii în Uniunea Europeanā, Crāciunul si anul 1918, asa cum le-au primit ofiterii români în lagārul de la Sopronyek, din Austro-Ungaria.
Ne ajutā sā intrām în atmosfera Crāciunului 1918, locotenentul Nicolae Defleury, aghiotantul comandantului Detasamentului Ģ Cerna ģ, autor al cārtii
Ģ Divizia Cerna. De pe front în captivitate. Amintiti Gînduri Impresii ģ, Editura Ramuri, Craiova, 1940.
Dorindu-vā lecturā plācutā, urez Redactiei si tuturor cititorilor :
Ģ LA MULTI ANI ! ģ
dr. Luchian DEACONU,
istoric
POMUL DE CRACIUN
Pentru a doua oarā am petrecut în captivitate zilele de Crāciun si începutul noului an 1918. Nici de data asta, ele n-au ptutu sā fie, pentru noi, prilej de petrecere si de voie bunā.
In vederea sārbātorilor ne-am gāsit însā o preocupare nouā, care ne-a cauzat o mare multumire sufleteascā. Am adunat o sumā de bani din care s-a cumpārat jucārii si îmbrācāminte pentru copiii unor sîrboaice (din Bosnia) întemnitate în alt lagār apropiat. Peste o sutā de femei din popor dintre cari multe cu copii mici (unii chiar sugaci) au fost aduse aci, ca sā fie pedepsite pentru faptul de rāzvrātire contra Monarhiei. Dumnezeu stie ce fel de rāzvrātire au putut sā facā niste nenorocite de femei ca acestea !
Ele erau îmbrācate în stambā sdrentuitā si cu picioarele goale pe vreme de iarnā. Slabe si cu obrazul supt de mizerie si de suferinti, stau mai mult pe afarā decît în barācile fārā ferestre. Copiii ofiliti, goi si murdari se tineau de fustele mamelor, plîngînd toatā ziua de foame si de frig. In fiecare zi vedeam, din lagārul nostru, spectacolul acesta sfîsietor de trist.
De mila lor, am hotārît sā facem pom de Crāciun pentru bietii copii si chiar sā-i îmbrācām. Dupā ce s-a obtinut permisiunea de la comandant*, au început preparativele. Sub-locotenentul de atunci, Popescu-Cetate (azi colonel în justitia militarā)**, s-a ocupat îndeosebi cu detaliile. Datoritā calitātilor lui exceptionale de bun organizator am reusit sā facem tot ce se putea face în asemenea conditiuni.
In baraca boastrā (care servea ca salā de mîncare) s-au aranjat***, pe mese, mai multi brazi împodobiti cu lumînārele colorate si cu jucārii. Printre brazii împodobiti erau asezate pachete mlute cu zahār, ciocolatā, ceai, pesmeti si cutii de conserve cu carne. Fiecare contribuisem cu prisosul din pachetele de la Geneva****. Iar pentru îmbrācāmintea si rufāria mamelor si copiilor, cumpāraserām o bunā cantitate de barchet si de americā, precum si încāltāminte.
Slujba religioasā fācutā de preotul nostru (era în ajunul anului nou, pe searā) ca si cîntārile traditionale sau melodiile executate de cor si de orchestrā*****, toate au contribuit ca sā ne dea iluzia unei adevārate sārbātori din vremea bunā.
Cine ar putea sā descrie tabloul miscātor din clipa în care copilasii orbiti de lumini si coplesiti de bucurie întindeau mînutele lor slabe si murdare ca sā apuce jucāriile, zahārul sau ciocolata ?!
Cine ar putea iarāsi sā redea, prin vorbe, jalea de care au fost curpinse mamele nenorocite, cînd au vāzut atîtea bunātāti aduse pentru ele si pentru copiii lor ?!
Cine n-a trecut însā în viata lui prin stāri sufletesti ca acestea nu va putea, desigur, sā înteleagā cît de mare poate sā fie satisfactia prilejuitā de asemenea înfāptuiri !
Cel mai nenorocit om din lume este sigur cā gāseste milā la zile mari oriunde ar întinde o mînā de cersetor. Nenorocitele de femei întemnitate acolo, n-aveau nici unde si nici de la cine sā mai cerseascā milā. Ele au gāsit-o în sufletul altor nenorociti, fārā ca sā întindā mîna
*Comandantul lagārului, maiorul Florian Dumitru, invalid de rāzboi, era român ardelean si avea un frate înrolat în armata românā.
**Popescu-Cetate a condus completele de judecatā ale Tribunalului militar Craiova în procesele (1934 ;1936 ; 1939) în care au fost condamnati Gh. Gheroghiu-Dej, Ana Pauker, Nicolae Ceausescu.
*** Maestrul Arthur Verona, ofiter din rezerva cavaleriei, mobilizat la o coloanā de munitii, a luat schite din scenele impresionante ale retragerii si a continuat sā picteze în Lagārul de la Sopronyek.
**** Ģ Crucea Rosie. Sectia prizonieri români ģ, Berna-Elvetia.
*****Corul si orchestra au fost constituite si dirijate de sub-locotenentul de rezervā I. Pistol, institutor din Calafat.
|
Luchian Deaconu - istoric 1/5/2007 |
Contact: |
|
|
