Steaua de la Betleem
Textul de fata este extras din volumul "Omilii la Evanghelia dupa
Matei" colectia PSB īn traducerea Pr. D. Fecioru (pe pg. 4)
"Iar daca S-a nascut Iisus īn Betleemul Iudeii, īn zilele lui Irod
īmparatul, iata magi de la rasarit au venit īn Ierusalim
zicīnd: "Unde este Īmparatul iudeilor care S-a nascut? Ca am vazut
steaua Lui īn rasarit si am venit sa ne īnchinam Lui" (Matei 2, 1-2).
I
Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugaciuni, ca sa putem
interpreta textul acesta, sa aflam cine erau acesti magi, de unde au
venit, din ce pricina, ce i-a facut sa vina si īn sfīrsit ce e cu
steaua aceasta. Dar mai bine spus, daca vreti, sa vorbim mai īntīi de
cele ce spun dusmanii adevarului. Ca atīt de mult i-a pornit pe ei
diavolul īmpotriva noastra, īncīt īncearca si din textul acesta sa
faca arme īmpotriva adevarului.
- Dar ce spun ei?
- Ei spun: "Iata ca s-a aratat o stea la nasterea lui Hristos! Deci
aceasta-i o dovada ca astrologia este adevarata. daca Hristos S-a
nascut dupa legile astrologiei, pentru ce mai spuneti voi crestinii,
ca Hristos a pus capat astrologiei, ca a aratat ca destinul nu are
putere, ca a īnchis gurile demonilor, ca a alungat ratacirea si a
facut sa piara orice vrajitorie ca aceasta?"
- Te īntreb īnsa: Ce afla magii de la stea? Ca Hristos era Īmparatul
iudeilor? Dar nu era Īmparatul acestei īmparatii, precum Īnsusi a
spus lui Pilat: "Īmparatia Mea nu este din lumea aceasta" (Ioan 18,
36). Nimic nu L-a aratat ca Īmparat: nici lancierii, nici scutasii,
nici caii, nici perechile de catīri; nici altceva de acest fel n-a
avut īn jurul Lui, ci a dus o viata smerita si saraca, purtīnd cu El
din loc īn loc doisprezece oameni smeriti.
Dar chiar daca stiau ca este Īmparat, pentru ce au venit? Ca nu e
treaba astrologiei, dupa cum īnsisi astrologii spun, sa cunoasca din
stele pe cei care se nasc, ci sa prezica, dupa ceasul īn care s-a
nascut cineva, care-i va fi viitorul. Magii, īnsa, n-au fost de fata
cīnd a nascut Mama, nici n-au stiut timpul cīnd S-a nascut Hristos,
asa ca n-au putut lua de aici un temei, ca sa spuna, dupa miscarea
stelelor, care va fi viitorul Pruncului; dimpotriva, ei au vazut īn
tara lor, cu multa vreme īnainte, aratīndu-se steaua si au venit sa
vada pe Cel nascut.
Dar acest lucru este mai nelamurit decīt cel mai dinainte. Ce motiv i-
a convins? Nadejdea caror bunatati i-a facut sa plece de la atīta
distanta ca sa se īnchine Īmparatului? Chiar daca avea sa fie
Īmparatul lor, nici asa plecarea lor n-ar fi fost motivata. Iar daca
Pruncul S-ar fi nascut īn palatele īmparatesti si daca tatal Lui,
īmparatul, ar fi fost de fata, atunci de buna seama ai fi putut spune
ca au venit sa se īnchine Pruncului nascut, cu gīndul de a cinsti pe
tatal Lui, iar prin asta sa atraga asupra lor bunavointa īmparatului.
Dar asa, nici nu se gīndeau ca este Īmparatul lor, ci Īmparatul unui
popor strain si al unei tari tare departe de tara lor si nici nu se
asteptau sa vada un barbat īn puterea vīrstei! Atunci pentru ce au
facut o calatorie atīta de lunga, pentru ce I-au dus daruri, pentru
ce au facut toate acestea cu riscul atītor primejdii? Īntr-adevar si
Irod s-a tulburat si poporul s-a nelinistit, cīnd au auzit din gura
magilor ca au venit sa se īnchine Īmparatului iudeilor, Care S-a
nascut.
- Dar magii n-au prevazut asta!
- N-ai nici un motiv sa graiesti asa. Chiar de-ar fi fost tare
prosti, atīta lucru puteau sa-si īnchipuie ca se duc īntr-o tara unde
īmparateste un alt īmparat si ca daca vestesc un alt īmparat decīt
īmparatul de atunci īsi vor atrage asupra lor moartea.
Atunci ce i-a facut sa vina sa se īnchine unui prunc īnfasat īn
scutece? Daca ar fi fost barbat īn puterea vīrstei s-ar putea spune
ca se asteptau la vreun ajutor din partea lui de venea peste ei
primejdie. dar si asta ar fi fost cea mai mare prostie, ca un persan,
un barbar, care nu avea nici o legatura cu poporul iudeu, sa vrea sa
plece de acasa, sa-si paraseasca tara, rudele si cunoscutii, ca sa se
duca si sa se supuna unei īmparatii straine.
II
Daca asta ar fi fost o prostie, apoi cele facute de ei mai pe urma ar
fi fost o prostie si mai mare.
- Care?
- Sa plece īndata dupa ce au facut o calatorie atīt de īndelungata,
dupa ce s-au īnchinat Pruncului, dupa ce au tulburat pe toata lumea!
La drept vorbind, ce simbol īmparatesc au vazut? Au vazut doar o
coliba, o iesle, un Copil īn scutece si o Mama saraca. Cui i-au dus
darurile? Pentru ce? Oare era pentru ei lege si obicei sa cinsteasca
asa pe īmparatii nou nascuti de pe fata īntregului pamīnt? Aveau,
oare, datoria sa colinde mereu toata lumea si sa se īnchine, īnainte
de urcarea lor pe tronul īmparatesc, celor despre care stiau ca vor
ajunge īmparati, chiar daca sīnt de origine joasa si neīnsemnata?
Asta n-o poate sustine nimeni. Asadar pentru ce I s-au īnchinat? Daca
s-au īnchinat pentru niste cīstiguri imediate, atunci ce se asteptau
sa primeasca de la un Copil si o Mama nevoiasa? Iar daca s-au
īnchinat pentru niste cīstiguri viitoare, de unde puteau sti ca-si va
aminti, de tot ce-au facut ei, Copilul Caruia I s-au īnchinat pe cīnd
era īn scutece? Si daca si-ar fi spus ca Mama are sa-I aduca aminte
de toate, apoi nici asa nu erau vrednici de lauda, ci de pedeapsa, ca
L-au aruncat pentru atīta lucru īntr-o primejdie atīta de mare. De
altfel se vede din Evanghelie ca Irod tulburīndu-se, Īl cauta, se
interesa de El si īncerca sa-L omoare. Cel care vesteste peste tot
locul ca va ajunge īmparat cineva care īn copilarie nu-i decīt un
simplu muritor, nu face altceva decīt sa se arunce īn ascutisul
sabiei si sa aprinda nenumarate razboaie īmpotriva lui.
Ai vazut cīte lucruri absurde se ivesc, daca judecam omeneste si dupa
simtul comun venirea magilor? Si nu-s numai atītea, ci poti gasi si
mai multe, care pun probleme si mai mari decīt cele amintite.
Dar ca sa nu īngramadesc nedumeriri peste nedumeriri si sa va
ametesc, haide sa dezlegam problemele puse de steaua de la nastere.
Daca vom afla ce stea a fost, de unde a fost, daca a fost o stea din
multele stele sau alta decīt celelalte, daca a fost o stea adevarata
sau numai una aparenta, atunci vom īntelege cu usurinta si pe toate
celelalte.
- De unde vom capata raspuns la aceste īntrebari?
- Chiar din cele scrise īn Evanghelie. Ca n-a fost una din stelele
cele multe, dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea,
ci o putere nevazuta, care a luat chip de stea, se vede īn primul loc
din mersul ei. Nu este, nu este vreo stea care sa mearga pe cer cum a
mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele si luna si toate
celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, īnsa,
mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de
Persia. Īn al doilea loc, si din timpul īn care s-a aratat putem
vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea
noaptea, ci ziua namiaza mare pe cīnd stralucea soarele; putere pe
care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna depaseste īn stralucire
pe toate celelalte stele, dar cīnd se ivesc razele soarelui, se
ascunde īndata si dispare. Steaua aceasta, īnsa, prin marimea
stralucirii sale, a biruit si razele soarelui; stralucea mai tare
decīt ele; lumina mai puternic, desi era alta lumina.
Īn al treilea rīnd, se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru
ca aparea si apoi iarasi disparea. Pe drumul pīna īn Palestina steaua
se arata conducīnd pe magi; cīnd au ajuns īn Ierusalim s-a ascuns;
apoi iarasi, cīnd magii au parasit pe Irod, dupa ce-i spusesera
pricina pentru care venisera si au plecat, steaua iar s-a aratat; si
acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei
puteri īnzestrate cu o ratiune deosebita. Nici nu avea un drum
propriu; mergea cīnd magii trebuiau sa mearga; cīnd stateau ei,
statea si ea; slujea tuturor celor de trebuinta. era ca stīlpul cel
de nor din pustie: oprea si scula tabara iudeilor atunci cīnd trebuia
(Ies. 13, 21-22). Īn al patrulea rīnd, se vede bine ca nu era o stea
precum celelalte stele din chipul īn care a aratat locul unde s-a
nascut Pruncul. Ca n-a aratat locul ramīnīnd sus pe cer - de altfel
nici nu putea sa le arate locul de ramīnea sus -, ci l-a aratat
pogorīndu-se jos. Stiti doar ca locul era atīt de mic cīt putea
īncapea o coliba, dar mai bine spus, cīt putea īncapea trupul unui
prunc; iar o stea obisnuita nu putea sa arate un astfel de loc pentru
ca o stea sta la o īnaltime foarte mare si nu poate sa arate un loc
atīt de mic, nici sa-l faca cunoscut celor care vor sa-l gaseasca. De
lucrul acesta poti sa te īncredintezi uitīndu-te la luna; desi este
cu mult mai mare decīt stelele, totusi pare ca este aproape de toti
locuitorii lumii raspīnditi pe o īntindere atīt de mare de pamīnt.
Spune-mi, te rog, cum ar fi putut steaua sa arate locul asa de īngust
al ieslei si al colibei de n-ar fi parasit īnaltimea aceea, de nu s-
ar fi pogorīt jos si n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului?
Acest lucru īl lasa evanghelistul sa se īnteleaga cīnd spune: "Si
iata steaua mergea īnaintea lor, pīna a venit si a stat deasupra unde
era Pruncul" (Matei 2, 9).
Iata, dar, cīte pricini ne arata ca steaua aceasta nu era una din
multele stele ale cerului si ca ea nu s-a aratat potrivit legilor
care guverneaza creatia vazuta.
III
As putea fi īntrebat:
- Dar pentru care pricina s-a aratat steaua?
- Ca sa mustre nesimtirea iudeilor si sa le ia orice cuvīnt de
aparare pentru nerecunostinta lor. Pentru ca Cel nascut avea sa puna
capat vechii vietuiri, pentru ca avea sa cheme īntreaga lume la
īnchiderea Lui - ca avea sa fie īnchinat si pe apa si pe uscat -, de
aceea chiar de la īnceput deschide neamurilor usa, voind sa
instruiasca pe ai Sai prin cei straini. Pentru ca iudeii n-au tinut
seama de profetii lor, care necontenit le vorbeau de venirea Lui,
Dumnezeu a facut sa vina niste pagīni, dintr-un pamīnt īndepartat, sa
caute pe Īmparatul nascut printre ei, si astfel sa afle iudeii din
gura persilor ceea ce nu voisera sa afle de la profeti; si astfel sa
se convinga de nasterea lui Hristos, de vor fi oameni cu judecata;
dar de se vor īmpotrivi, sa fie lipsiti de orice aparare.
Ce cuvīnt de dezvinovatire ar mai putea gasi iudeii ca n-au primit pe
Hristos dupa ce au avut marturiile atītor profeti, dupa ce au vazut
ca magii L-au primit numai prin aratarea unei stele si ca s-au
īnchinat Celui nascut? Ceea ce au facut cu ninivitenii trimitīnd pe
Iona (Iona 1, 2), ceea ce au facut cu samarineana (Ioan 4, 7) si
cananeanca (Matei 15, 22), aceea au facut si cu magii. De asta le si
spunea Hristos: "Barbatii niniviteni se vor scula si-i vor osīndi!
Īmparateasa de la miazazi se va scula si va osīndi neamul acesta"
(Matei 12, 41-42). Īi vor osīndi, ca aceia au crezut īn El pe temeiul
unor marturii foarte slabe, pe cīnd iudeii n-au crezut, desi au avut
cele mai puternice marturii.
- Dar pentru ce Dumnezeu, mi s-ar putea spune, i-a adus pe magi prin
aratarea stelei?
- Si ce-ar fi trebuit sa faca? Sa le trimita profeti? Magii n-ar fi
primit marturia profetilor! Sa le trimita glas din cer? Nu l-ar fi
luat īn seama! Sa le fi trimis īnger? Dar si pe acesta l-ar fi trecut
cu vederea! De aceea Dumnezeu lasa la o parte toate aceste marturii
si, facīnd mare pogoramīnt, īi cheama pe o cale obisnuita lor: le
arata o stea mare si deosebita de celelalte stele, ca sa-i minuneze
si prin marimea si prin frumusetea īnfatisarii ei, dar si prin felul
mersului ei. Pavel a facut la fel: elinilor le vorbeste pornind de la
altarul de pe Aeropag (Fapte 17, 22-31), aducīnd ca marturie pe
poetii lor; iar iudeilor, care traiau dupa lege, le vorbeste pornind
de la taierea īmprejur si de la jertfe. Pentru ca fiecare om iubeste
acelea cu care este obisnuit, de aceea atīt Dumnezeu cīt si oamenii
trimisi de El pentru mīntuirea lumii se folosesc de ideile si de
faptele cu care lumea era obisnuita. Sa nu socotesti, dar, ca e ceva
nevrednic de Dumnezeu ca a chemat prin o stea pe magi ca sa se
īnchine lui Hristos! Daca gīndesti asa, atunci ataci toate
prescriptiile iudaice: si jertfele si curatiile si īnceputurile de
luna noua si chivotul si īnsusi templul. Ca toate acestea si-au luat
īnceput din pricina neputintei lor de a se ridica cu mintea mai
presus de cele materiale. Totusi Dumnezeu, pentru mīntuirea celor
rataciti, a īngaduit iudeilor sa I se slujeasca prin aceste acte de
cult, prin care si pagīnii, cu mici deosebiri, slujeau demonilor,
pentru ca, departīndu-se īncetul cu īncetul de obiceiul lor, sa-i
ridice la filozofia cea īnalta. Asa a facut si cu magii; a vrut sa-i
cheme prin aratarea unei stele, ca sa-i īnalte cu mintea mai sus de
propria lor gīndire. Pentru ca, dupa ce i-a condus si i-a calauzit si
dupa ce i-a adus līnga iesle, nu le mai vorbeste prin stea, ci prin
īnger. Asa au ajuns īncetul cu īncetul mai buni. Acelasi lucru l-a
facut Dumnezeu si cu ascalonitenii si cu gazeii. Cīnd a fost dus
chivotul legii īn cele cinci orase, orasele au fost lovite cu rana de
moarte si nu gaseau nici o scapare din nenorocirile venite peste ele;
atunci au chemat ghicitori, au adunat tot poporul si cautau sa
gaseasca scapare de rana aceea trimisa de Dumnezeu. Ghicitorii le-au
spus sa īnjuge la un car, īn care sa puna chivotul legii, doua vaci,
cu vitei primi-nascuti, nepuse īnca la jug, si sa le lase sa mearga
fara sa le mīne cineva; asa vor cunoaste daca nenorocirea a fost
trimisa de Dumnezeu sau daca a fost adusa de o boala oarecare.
Ghicitorii au spus ca daca vacile vor rupe jugul, pentru ca n-au mai
fost puse la jug si se vor īntoarce la viteii care mugesc, atunci
nenorocirea se datoreste īntīmplarii; dar daca vor merge drept, fara
sa le pese de mugetul viteilor si fara sa se rataceasca, cu toate ca
nu cunosc drumul, atunci e lamurit ca mīna lui Dumnezeu s-a atins de
orasele acelea. Dupa ce ghicitorii au grait asa, locuitorii acelor
orase au crezut spusele lor si au facut cum le-au poruncit (I Regi 5,
1-6. 13). Si Dumnezeu, facīnd iarasi pogoramīnt, a urmat sfatul
ghicitorilor si n-a socotit nevrednic de El sa īmplineasca spusele
ghicitorilor si sa-i faca vrednici de credinta īn cele spuse de ei.
Fapta savīrsita atunci a fost mai mare, pentru ca chiar potrivnicii
lui Dumnezeu au dat marturie de puterea lui Dumnezeu si pentru ca
dascalii lor au grait asa cum voia Dumnezeu. Se pot vedea si alte
multe cazuri īn care Dumnezeu rīnduieste la fel lucrurile. de pilda
cazul vrajitoarei din Endor (I Regi 28, 7-25) se aseamana cu cazul de
mai sus al rīnduielii lui Dumnezeu; pe acesta īl puteti lamuri
singuri pe temeiul spuselor mele de mai īnainte.
Acestea v-am spus despre steaua de la Nasterea Domnului; dar voi
puteti spune si mai multe, ca zice Scriptura: "Da prilej īnteleptului
si mai īntelept va fi" (Proverbe 9, 9).
IV
Trebuie, īnsa, sa ne īntoarcem la īnceputul cuvintelor citite din
Evanghelie.
- Care este īnceputul?
"Iar daca S-a nascut Iisus īn Betleemul Iudeii, īn zilele lui Irod
īmparatul, iata magi de la rasarit au venit īn Ierusalim" (Matei 2,
1).
Magii mergeau dupa steaua care īi conducea si au crezut; dar iudeii n-
au crezut nici pe profeti, desi le vorbisera īn urechile lor.
- Dar pentru ce evanghelistul ne-a spus si timpul si locul nasterii
lui Iisus, zicīnd: "īn Betleem" si: "Īn zilele lui Irod īmparatul"?
Pentru ce ne-a vorbit si de datoria lui Irod?
- Pentru ca mai era un Irod, acela care omorīse pe Ioan Botezatorul
(Matei 14, 1-12), acela era tetrarh, pe cīnd acesta īmparat.
Evanghelistul a aratat de asemeni si timpul si locul nasterii lui
Iisus, pentru ca sa ne aminteasca niste profetii vechi. Dintre
acestea, una a profetit-o Miheia, spunīnd: "Si tu, Betleeme, pamīntul
lui Iuda, nicidecum nu esti mai mic īntre domnii lui Iuda" (Mih. 5,
2); alta a profetit-o patriarhul Iacov, aratīndu-ne exact timpul si
dīndu-ne un mare semn al venirii Lui: "Nu va lipsi domn din Iuda,
nici povatuitor din coapsele lui, pīna vor veni cele gatite lui si
Acela va fi asteptarea neamurilor" (Facere 49, 10)
Merita, īnsa, sa raspundem la īntrebarea: De unde le-a venit magilor
gīndul sa se duca sa se īnchine lui Hristos si cine i-a īndemnat?
Dupa parerea mea, lucrul acesta nu se datoreste numai stelei, ci si
lui Dumnezeu, care a pus īn miscare sufletul lor, asa precum a facut
si cu īmparatul Cir, determinīndu-l sa elibereze pe iudei din robie
(Iezdra 1, 1-11). Dumnezeu n-a facut asta nimicindu-le libera vointa.
La fel si cu Pavel, l-a chemat printr-un glas de sus (Fapte 9, 4-6),
iar prin aceasta a facut cunoscut si harul Sau, dar si ascultarea lui
Pavel.
- dar pentru ce dumnezeu n-a descoperit tuturor magilor nasterea lui
Hristos?
- N-aveau sa creada toti; acestia erau mai īnclinati a crede decīt
ceilalti. nenumaratele neamuri au pierit, dar profetul Iona a fost
trimis numai la niniviteni (Iona 1, 2); doi tīlhari au fost pe cruce,
dar numai unul s-a mīntuit (Luca 23, 39-43).
Vezi-le virtutea magilor nu din aceea ca au venit īn Palestina, ci si
din aceea ca au vorbit cu īndraznire cu Irod. ca sa nu-i dea impresia
ca sīnt niste īnselatori, ai spun d steaua care i-a calauzit, de
lungimea drumului, graindu-i cu īndraznire: "Am venit sa ne īnchinam
Lui" (Matei 2, 2). Nu s-au temut nici de mīnia poporului, nici de
tirania īmparatului. De aceea eu cred ca acesti magi au ajuns si īn
tara lor dascali concetatenilor lor. Daca nu s-au ferit sa faca asta
īn Iudeea, apoi cu atīt mai mult au avut curajul sa vorbeasca acasa
la ei, mai ales ca acum aveau īn urechile lor si cuvintele
dumnezeiesti ale īngerului si marturia profetului.
"Si auzind Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul īmpreuna cu el"
(Matei 2, 3).
Pe buna dreptate s-a tulburat Irod, pentru ca, fiind īmparat, īsi
temea tronul lui si al copiilor lui.
- Dar Ierusalimul, pentru ce s-a tulburat? Doar profetii Īl
prezisesera de mult pe Hristos, ca va fi mīntuitor, binefacator si
liberator. Pentru ce, dar, s-au tulburat iudeii?
- Mīnati de acelasi gīnd, pentru care si mai īnainte se departasera
de Dumnezeu, binefacatorul lor, si se gīndeau la carnurile din Egipt
(Iesire 16, 3; Numeri 11, 4-5), desi dobīndisera o libertate ca aceea.
Tu, īnsa, uita-mi-te cīt de precisi sīnt profetii! Profetul Isaia a
vestit mai dinainte nasterea, zicīnd: "Si ar fi dorit sa fi fost arse
cu foc, ca Prunc s-a nascut noua, Fiul, si ni s-a dat noua" (Isaia 9,
5-6). Dar iudeii tulburīndu-se n-au cautat sa vada ce s-a īntīmplat,
nici sa mearga dupa magi, nici sa-L afle. Asa au fost iudeii! Mai
certareti si mai nepasatori decīt toti oamenii. Ar fi trebuit ca
chiar ei sa se mīndreasca ca printre ei s-a nascut Īmparatul, ca au
atras la ei pe persi, ca au sa aiba pe toti oamenii supusi lor, ca
lucrurile mergeau spre mai bine si ca īmparatia lor ajunsese chiar de
la īnceput asa de stralucita. dar ei nici asa nu s-au facut mai buni;
si doar nu de mult scapasera de robie. dar chiar daca iudeii n-ar fi
stiut nimic de aceste lucruri īnalte si nespuse, era firesc sa se
gīndeasca, numai pe temeiul celor petrecute sub ochii lor, ca daca
acum tremura atīta de Īmparatul nostru abia nascut, cu mult mai mult
se vor teme si se vor supune Lui mai tīrziu, cīnd Pruncul va creste
si cīnd cele ale noastre vor fi mai stralucite decīt cele ale
barbarilor. Dar nimic din acestea nu i-a trezit. Atīt de mare le era
prostia si odata cu asta si invidia. [...]
"Si adunīnd pe toti arhiereii si carturarii poporului,
i-a īntrebat: "Unde este sa Se nasca Hristos?"
Iar ei i-au spus lui: "Īn Betleemul Iudeii" (Matei 2, 1-5).
I
Ai vazut ca toate s-au facut spre mustrarea iudeilor? Atīta vreme cīt
iudeii nu-L vedeau pe Hristos, nu erau stapīniti de invidie si dadeau
marturie despre adevar; dar cīnd I-au vazut slava adusa de minuni,
stapīniti de invidie, n-au mai spus adevarul. Adevarul, īnsa, iesea
la lumina pe toate caile si tocmai dusmanii īl īntareau mai mult.
Iata si aici cīt de minunat si de neobisnuit a rīnduit Dumnezeu
lucrurile! Si magii si iudeii afla unii de la altii ceva mai mult
decīt stiau; si se īnvata unii pe altii. Iudeii au aflat de la magi
ca o stea L-a propovaduit pe Hristos īn tara persilor; iar magii au
aflat de la iudei ca Cel propovaduit de stea a fost vestit de profeti
cu multa vreme īnainte. Astfel īntrebarea pusa de Irod a ajuns dovada
unei īnvataturi mai clar e si mai precise si pentru magi si pentru
iudei. Si astfel dusmanii adevarului sīnt siliti sa citeasca īnaintea
lui Irod si a magilor, fara voia lor, scrierile care vorbeau despre
adevar, sīnt siliti sa talmaceasca profetia, chiar daca n-o talmacesc
toata. Au vorbit numai de Betleem si ca din el va veni Cel ce
pastoreste pe Israel, dar n-au mai adaugat continuarea profetiei, ca
sa linguseasca e īmparat.
- Si care-i continuarea profetiei?
- "Si iesirile Lui dintru īnceput, din zilele veacului!" (Miheea 5,
1).
- Dar pentru ce Hristos, daca avea sa vina din Betleem, a trait dupa
nastere īn Nazaret si a īntunecat profetia?
- N-a īntunecat-o, ci a lamurit-o mai mult. Tocmai faptul ca Mama Sa
locuia īn Nazaret arata ca nasterea lui Hristos īn Betleem s-a facut
potrivit rīnduielii lui Dumnezeu. De aceea n-a plecat īndata dupa
nastere, ci a mai ramas īnca patruzeci de zile, ca sa dea prilej
celor ce voiau sa cerceteze totul cu de-amanuntul. Ca multe erau cele
ce īndreptateau o astfel de cercetare pentru cei ce ar fi voit sa
examineze īn mai de aproape lucrurile. Cīnd au venit magii īn
Ierusalim, tot orasul a fost puternic tulburat si odata cu orasul si
īmparatul; a fost adus ca marturie profetul Miheea, au facut mare
sfat si s-au mai īntīmplat īn Ierusalim si alte fapte, pe care Luca
le povesteste cu de-amanuntul; de pilda cele cu privire la Ana si la
Simeon (Luca 2, 25-38), la Zaharia (Luca 1, 5-25), la īngeri si la
pastori (Luca 2, 8-18). toate acestea sīnt īndestulatoare pricini
pentru cei ce vor sa examineze mai de aproape lucrurile, ca sa
descopere cele petrecute īn Betleem. daca magii, care venisera din
Persia, au cunoscut locul nasterii lui Hristos, apoi cu mult mai usor
puteau sa-l afle locuitorii Ierusalimului. La īnceput, la nastere,
Hristos s-a aratat iudeilor prin multe minuni; dar pentru ca iudeii n-
au voit sa-L vada, a stat un timp ascuns; apoi, printr-un alt
īnceput, S-a descoperit cu mai multa stralucire (Matei 3, 13-17).
Acum nu magii, nici steaua, ci Tatal L-a propovaduit de sus; si Duhul
S-a pogorīt atragīnd glasul acela peste capul Celui botezat; si Ioan,
cu toata īndraznirea, striga de-a lungul īntregii Iudei, umplīnd cu
īnvatatura sa tinuturile locuite si nelocuite; si marturia minunilor
si pamīntul si marea si toata zidirea slobozeau stralucit glasul
despre El. La nasterea Sa s-au petrecut atītea minuni cīte puteau sa
arate īn liniste pe Cel venit pe lume. Si ca sa nu spuna iudeii: "Nu
stim cīnd S-a nascut si nici īn ce loc", Dumnezeu a rīnduit venirea
magilor si celelalte pe care le-am spus. Deci iudeii nu pot avea nici
o scuza ca n-au cercetat cele ce se petrecusera.
II
Uita-te cīt de precise sīnt cuvintele profetiei! Profetul n-a
spus: "Va locui īn Betleem", ci "din tine va iesi" (Miheea 5, 2).
Deci profetia spune ca se va naste acolo. Dar unii iudei au
nerusinarea sa spuna ca aceste cuvinte s-au spus despre Zorobabel.
Cum s-ar putea sustine asta? Doar "iesirile lui" n-au fost "dintru
īnceput, din zilele veacului!" Cum s-ar putea aplica lui Zorobabel
cuvintele de la īnceputul profetiei "din tine va iesi", cīnd
Zorobabel nu s-a nascut īn Iudeea, ci īn Babilon? De aceea a si fost
numit Zorobabel, pentru ca acolo s-a nascut. Cei care cunosc limba
siriana īnteleg cuvīntul Zorobabel. Pe līnga cele spuse si timpul de
mai tīrziu īntareste marturia. Caci ce spune profetia?
"Si tu, Betleeme, nicidecum nu esti cel mai mic īntre domnii lui
Iuda" (Matei 2, 6).
Profetul arata pricina stralucirii Betleemului spunīnd ca "din tine
va iesi". Si nimeni altcineva n-a facut stralucit si vestit locul
acela, ci numai Hristos. Dupa ce S-a nascut vin sa vada ieslea si
locul colibei oameni de la marginile lumii. Acest lucru l-a aratat
mai dinainte profetul spunīnd: "Nicidecum nu esti cel mai mic īntre
domnii lui Iuda", adica īntre conducatorii de semintii. Prin aceste
cuvinte a cuprins si Ierusalimul. Dar nici asa iudeii n-au luat īn
seama profetia, desi folosul īi privea pe ei. Aceasta e pricina ca
profetii nu vorbesc la īnceput atīt de vrednicia lui Hristos cīt de
binefacerile facute de Hristos iudeilor. Cīnd Fecioara a nascut,
īngerul zice: "Vei chema numele Lui: Iisus"; si adauga: "ca El va
mīntui pe poporul Sau de pacatele sale" (Matei 1, 21). Iar magii n-au
spus: "Unde este Fiul lui Dumnezeu", ci: "Cel ce S-a nascut,
Īmparatul iudeilor" (Matei 2, 2). Īn profetie iarasi nu s-a
spus: "Din tine va iesi Fiul lui Dumnezeu", ci: "povatuitor Care va
pastori pe poporul Meu Israel" (Matei 2, 6). Ca profetul trebuia sa
vorbeasca la īnceput cu mai mult pogoramīnt, si ca sa nu-i
scandalizeze, dar sa si propovaduiasca mīntuirea lor, spre a-i atrage
mai mult. Primele marturii, cele din timpul de dupa nastere, nu spun
ceva deosebit despre Hristos, cum spun marturiile despre minunile
savīrsite mai tīrziu de El, care vorbesc mai lamurit despre slava
Lui. Asculta ce spune profetul despre copiii care-I cīntau imne dupa
savīrsirea multelor Sale minuni: "Din gura pruncilor si a celor ce
sug ai savīrsit lauda" (Psalmi 8, 2); si iarasi: "Ca vor vedea
cerurile, lucrul degetelor tale" (Psalmi 8, 3). Aceste din urma
cuvinte Īl arata Creator al universului. Profetia spusa despre El
dupa īnaltare, Īl arata de aceeasi cinste cu Tatal: "Zis-a Domnul
Domnului meu: sezi de-a dreapta Mea" (Psalmi 109, 1), iar Isaia
spune: "Cel ce S-a ridicat sa conduca neamurile; īn El vor nadajdui
neamurile" (Isaia 11, 10).
- Dar pentru ce, m-ar putea īntreba cineva, profetul Mihneia spune ca
Betleemul nu este cel mai mic īntre domnii lui Iuda, cīnd satul
acesta a ajuns vestit nu numai īn Palestina, ci īn toata lumea?
- Cuvīntul profetului a fost adresat deocamdata iudeilor; de aceea a
si adaugat: "Va pastori pe poporul Meu Israel", cu toate ca a
pastorit lumea īntreaga. Dar, dupa cum am spus, profetul nu vrea sa
scandalizeze deocamdata pe iudei, dar le descopera ca va pastori si
pe toate celelalte neamuri.
- Dar pentru ce profetul spune ca va pastori pe poporul iudeu, cīnd
nu l-a pastorit?
- Dar asta mai cu seama s-a si īntīmplat! Spunīnd aici "Israel" a
aratat pe iudei care au crezut īn El, iar Pavel, interpretīnd acest
loc, spunea: "Nu toti din Israel sīnt Israel, ci numai cīti s-au
nascut prin credinta si fagaduinta" (Romani 9,6-7). Iar daca nu i-a
pastorit pe toti, e pacatul si vina lor. Ar fi trebuit sa I se
īnchine īmpreuna cu magii si sa slaveasca pe Dumnezeu, ca a venit
peste ei un timp ca acela care sa le dezlege toate pacatele lor. Si
doar nu auzisera nimic de judecata, nici de pedepse, ci de un pastor
linistit si blīnd! Dar ei fac dimpotriva: se tulbura, se framīnta si
mai tīrziu pun la cale fel de fel de viclenii.
"Atunci Irod chemīnd īn ascuns pe magi, i-a īntrebat cu de-amanuntul
despre vremea īn care s-a aratat steaua" (Matei 2,7).
Irod cauta sa omoare pe Cel nascut; dar asta nu mai e furie, ci
curata nebunie; caci cele spuse si cele īntīmplate erau de ajuns sa-l
opreasca de la orice īncercare ca aceasta. Cele īntīmplate nu erau
fapte omenesti; nu erau fapte omenesti ca o stea sa cheme din īnaltul
cerului pe magi, sa-i porneasca pe niste barbari īntr-o calatorie
atīt de īndepartata spre a se īnchina Celui aflat īn scutece si īn
iesle si ca profetii sa-L prezica de demult; toate acestea, precum si
toate celelalte, erau fapte mai presus de om. Totusi Irod n-a tinut
seama de nici una din ele.
Asa e rautatea! Cade īn groapa sapata de ea īnsasi; īncearca lucruri
imposibile. Uita-te la nebunia lui Irod! De credea profetia si de-o
socotea de neschimbat, trebuia sa stie lamurit ca īncerca ceva cu
neputinta; si iarasi, de n u credea perofetia si nu se astepta sa se
īnfaptuiasca spusele ei, atunci n-ar fi trebuit sa se teama si sa se
īnfricoseze si nici sa puna la cale viclenia. Deci si īntr-un caz si
īn altul viclenia lui era de prisos. Apoi era o nebunie fara margini
sa-si īnchipuie ca magii au sa-l prefere pe el īn locul Celui nascut,
pentru Care facusera atīta drum. Cīnd magii ardeau atīta de dragul
Pruncului, īnainte de a-L vedea, cum mai putea Irod nadajdui sa-i
convinga sa-L tradeze dupa ce-L vazusera si fusesera īncredintati si
de profetie? Si totusi, desi erau atītea motive care sa-l opreasca de
la acest gīnd, Irod a īncercat: "Si chemīnd īn ascuns pe magi, i-a
īntrebat". Īsi īnchipuia ca iudeii vor cauta sa scape Pruncul; nici
Irod nu-si putea īnchipui ca iudeii sa alunece īn atīta nebunie,
īncīt sa vrea sa dea īn mīinile vrajmasilor pe aparatorul lor, pe
Mīntuitorul lor, pe Cel ce a venit pentru eliberarea poporului. Irod,
deci, īi cheama īn ascuns si-i īntreaba, nu de timpul īn care S-a
nascut Pruncul, ci de timpul īn care s-a aratat steaua, īntinzīnd cu
multa dibacie cursa. Dupa parerea mea steaua trebuie sa se fi aratat
cu multa vreme īnainte de nasterea Pruncului, pentru ca magii au
trebuit sa faca multa vreme pe drum ca sa ajunga īn Palestina chiar
īn momentul nasterii; ca trebuia sa I se īnchine Lui pe cīnd era īn
scutece. Deci steaua li s-a aratat cu mult mai īnainte, pentru a
arata ca nasterea Lui este minunata si neobisnuita. Daca li s-ar fi
aratat īn rasarit chiar īn momentul īn care S-a nascut Pruncul īn
Palestina, magii n-ar mai fi ajuns sa-L vada īnfasat īn scutece,
deoarece calatoria le lua mult timp. Sa nu ne minunam de lor, deci,
daca Irod a poruncit sa fie ucisi pruncii de doi ani si mai mici
(Matei 2,16); mīnia si teama īl fac sa mareasca timpul, pentru mai
multa siguranta, ca sa nu-i scape nimeni.
Asadar, Irod a chemat pe magi si le-a spus:
"Mergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc; si daca-L veti
afla, vestiti-ma, ca si eu venind sa ma īnchin Lui" (Matei 2,8).
Ai vazut cīt de lipsit de judecata a fost Irod? Daca vorbesti drept,
pentru ce īntrebi īn ascuns pe magi? Iar daca vrei sa pui la cale o
nelegiuire, pentru ce nu-si dai seama ca magii vor descoperi viclenia
ta tocmai pentru ca i-ai īntrebat īntru ascuns? Dar, dupa cum am
spus, cīnd un om e stapīnit de rautate face prostii din ce īn ce mai
mari. Irod n-a spus: "Mergeti de aflati de īmparat", ci: "de Prunc".
Nici numele de īmparat nu voia sa-l rosteasca. Dar magii, datorita
bunei lor credinte, nu si-au dat seama de asta; ca nu-si puteau
īnchipui ca Irod ar putea merge atīt de departe cu rautatea īncīt sa
īncerce a vicleni īmpotriva unei rīnduieli atīt de minunate a lui
Dumnezeu. Au plecat, deci, magii fara nici o banuiala, gīndindu-se la
cele ce stiau ei si la cele ce auzisera de la altii.
"Si daca steaua, pe care o vazusera īn rasarit, mergea īnaintea lor"
(Matei 2, 9).
Ca pentru asta s-a si ascuns steaua, ca magii, pierzīndu-si calauza,
sa fie siliti sa īntrebe pe iudei si sa se faca tuturora cunoscuta
nasterea lui Hristos. Dupa ce au īntrebat si dupa ce au avut dascali
pe dusmanii lui Hristos, steaua iar s-a aratat. Uita-te cīt de
minunat se desfasoara lucrurile! Din mīna stelei īi ia de mīna pe
magi poporul si īmparatul; iar acestia īl aduc pe profet ca sa-i
īnvete cele ce se petreceau īn Betleem. Iar mai tīrziu din mīna
profetului īi ia īngerul, care-i īnvata totul. Deci de la Ierusalim
la Betleem steaua le arata drumul; ca steaua i-a īnsotit de acolo
iarasi. Si s-a facut aceasta ca sa afli si de aici ca steaua nu era o
stea ca toate celelalte, ca nici o stea nu merge cum a mers aceasta
stea. Si nu numai ca merge, dar mergea īnaintea lor, īi tragea dupa
ea si-i calauzea īn miezul zilei.
IV
Poate ca cineva ar īntreba:
- Dar de ce mai aveau nevoie de stea de vreme ce cunosteau locul
nasterii?
- Ca sa le fie aratat Pruncul. Asta n-o stiau! Casa nu era mare; iar
Mama Pruncului era lipsita de stralucire si necunoscuta. Trebuia,
deci, ca steaua sa-i duca chiar la locul unde S-a nascut. De aceea,
īndata ce-au iesit din Ierusalim s-a aratat steaua si nu s-a oprit
īnainte de a ajunge la ieslea nasterii. Minunea a urmat minunii.
Amīndoua erau pline de minune: si īnchinarea magilor si mergerea
stelei īnaintea lor; erau īndestulatoare sa atraga chiar pe cei cu
totul īmpietriti la suflet. daca magii ar fi spus ca au auzit de
nasterea Pruncului din gura profetilor sau ca īngerii au vorbit cu ei
īndeosebi, n-ar fi fost crezuti; dar asa, steaua aratata pe cer a
īnchis gura tuturor, chiar a celor mai nerusinati. Mai mult: cīnd
steaua a ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit. Iar ca o stea,
cīnd sa se ascunda, cīnd sa se arate si īn sfīrsit sa se opreasca
dupa ce iar s-a aratat, īnseamna ca era o stea cu o putere mai mare
decīt a unei stele obisnuite. Asta a īntarit si mai mult credinta
magilor. De aceea s-au si bucurat. S-au bucurat ca au gasit ce
cautau; s-au bucurat ca au ajuns vestitorii adevarului; s-au bucurat
ca n-au facut īn zadar atīta cale. Atīt de mare le era dorul de
Hristos! Si venind steaua s-a oprit chiar deasupra capului Pruncului,
aratīnd ca dumnezeiesc este Pruncul. Oprindu-se, steaua i-a facut sa
se īnchine Pruncului, nu ca niste simpli barbari, ci ca unii din cei
mai īntelepti dintre barbari. Vezi ce rost mare a avut steaua? Īn
afara de profetie si de interpretarea arhiereilor si carturarilor
magii au dat atentie si stelei.
Sa se rusineze Marcion*, sa se rusineze Pavel din Samosata**, care nu
vor sa vada ce-au vazut magii, stramosii Bisericii!*** Sa se rusineze
Marcion, cīnd vede ca Dumnezeu este īnchinat īn trup! Sa se rusineze
Pavel, cīnd vede ca nu este īnchinat numai ca simplu om! Ca este
Dumnezeu īn trup o arata scutecele si ieslea; iar ca magii nu I s-au
īnchinat ca unui simplu om, o arata darurile acelea atīt de bogate
aduse de ei lui Hristos, pe cīnd era īnca Prunc, daruri care de
obicei se aduc numai lui Dumnezeu. Sa se rusineze si iudeii īmpreuna
cu Marcion si Pavel, cīnd vad ca le-o iau īnainte barbarii si magii
si cīnd nici dupa acestia nu īnteleg sa vina sa se īnchine lui
Hristos! Ca tot ce s-a facut atunci a fost o preīnchipuire a celor
viitoare! Chiar de la īnceput, de la nasterea lui Hristos, s-a aratat
ca neamurile pagīne o vor lua-o īnaintea poporului iudeu.
- Atunci pentru ce, ar putea īntreba cineva, pentru ce Hristos n-a
spus de la īnceput apostolilor, ci mai tīrziu: "Mergīnd, īnvatati
toate neamurile"? (Matei 28,19).
- Pentru ca, asa cum am spus si mai īnainte, īnchinarea magilor era o
preīnchipuire si mai īnainte-vestire a celor viitoare. Trebuia ca
iudeii sa vina īntīi la Hristos; dar cīnd de bunavoie si-au tradat
propria lor binefacere, lucrurile au luat o alta īntorsatura. Nici la
nastere nu trebuia sa vina magii īnaintea iudeilor; nici nu trebuia
ca niste oameni de la o asa departare sa le-o ia īnaintea celor care
locuiau chiar īn Ierusalim si nici nu trebuia ca niste oameni, care
nici nu auzisera de profeti, sa alerge īnaintea celor care locuiau
chiar īn Ierusalim si nici nu trebuia ca niste oameni, care nici nu
auzisera de profeti, sa alerge īnaintea celor ce cunosteau din
copilarie profetiile. Dar pentru ca si-au ignorat cu totul propriul
lor bine, persii o iau īnaintea ierusalimlenilor, lucru pe care īl
spune si Pavel: "Trebuia sa va graim voua mai īntīi cuvīntul
Domnului; dar pentru ca v-ati judecat pe voi nevrednici, iata ne
īntoarcem la neamuri" (Fapte 13,46). Iudeii ar fi trebuit sa alerge
dupa ce au auzit de la magi, daca mai īnainte nu crezusera; dar n-au
voit. De aceea, pe cīnd iudeii dormeau, pagīnii au alergat īnaintea
lor.
V
Sa cautam deci sa fim si noi ca magii! Sa ne liberam de obiceiurile
cele pagīnesti, sa ne departam mult de ele, ca sa vedem pe Hristos;
ca si magii nu L-ar fi vazut daca nu s-ar fi departat mult de tara
lor. Sa ne departam de lucrurile cele pamīntesti, ca si magii, atīta
vreme cīt erau īn Persia, vedeau numai steaua; dar cīnd s-au deparat
de Persia au vazut pe Soarele dreptatii; dar, mai bine spus, nici
steaua n-ar fi vazut-o daca nu s-ar fi ridicat de-acolo cu rīvna. Sa
ne ridicam, ar, si noi. Lasa-i pe toti ceilalti sa se tulbure! Noi sa
alergam la casa Pruncului! Sa nu ni se potoleasca dorul chiar daca
īmparati, popoare si tirani ne-ar taia drumul! Asa, vom departa din
calea noastra toate greutatile. Ca si magii n-ar fi scapat de
primejdia ce le venea din partea īmparatului, daca n-ar fi vazut
Pruncul. Īnainte de a-L vedea, erau īnconjurati din toate partile de
frica, de primejdii, de tulburari; dupa ce I s-au īnchinat liniste si
siguranta! Acum nu-i mai primeste steaua, ci īngerul, ca, prin
īnchinare ajungīnd preoti, I-au adus si daruri. Paraseste, dar, si tu
poporul iudeu, orasul tulburat, pe tiranul ucigas, nalucirea cea
lumeasca, grabeste-te spre Betleem, unde este casa pīinii celei
duhovnicesti. Esti pastor? vino si vei vedea pe Prunc īn coliba! Esti
īmparat? Nu vii sa-L vezi? Atunci nu ti-i de folos porfira
īmparateasca! Esti mag? Asta nu te īmpiedica deloc, numai daca vii sa-
L cinstesti si sa I te īnchini Lui, nu ca sa calci īn picioare pe
Fiul lui Dumnezeu! Fa aceasta cu cutremur si cu bucurie! Pot sta
īmpreuna bucuria si cutremurul! Vezi sa nu fii ca Irod si sa
spui: "Ca venind, sa ma īnchin Lui" si venind sa vrei sa-L ucizi!
Ca lui Irod se aseamana toti cei care se īmpartasesc cu nevrednicie
cu sfintele taine! "Unul ca acesta, spune Pavel, va fi vinovat fata
de trupul si sīngele Domnului" (I Corinteni 11, 27), pentru ca au īn
ei īnsisi pe mamona, pe tiranul pe care-l supara īmparatia lui
Hristos, tiran mai nelegiuit decīt Irod. mamona vrea sa stapīneasca
si trimite pe cei ai lui sa se īnchine lui Hristos numai de forma,
dar Īl junghie cīnd i se īnchina. Sa ne temem, dar, ca nu cumva sa
avem chip de rugatori si de īnchinatori, dar cu fapta sa facem cele
potrivnice. Cīnd vrem sa ne īnchinam, sa aruncam totul din mīini! De
avem aur sa-l dam lui Hristos, sa nu-l īngropam īn pamīnt! Daca
barbarii aceia I-au adus atunci aur ca sa-L cinsteasca, cine esti tu
de nu dai nimic celui ce are nevoie de ajutor? Aceia au facut atīta
drum ca sa vada pe Cel nascut, dar tu ce aparare mai poti avea cīnd n-
ai de trecut nici o ulita ca sa cercetezi pe un bolnav sau pe un
īntemnitat? Ni-i mila negresit de bolnavi, de īntemnitati si de
vrajmasi, dar tu n-ai mila nici de Stapīnul si de Binefacatorul tau!
Magii I-au adus aur, dar tu abia de-I dai o pīine! Magii au vazut
steaua si s-au bucurat, dar tu vezi chiar pe Hristos, strain si gol,
si nu-ti tresare inima! Care dintre voi cei de fata, care ati fost
īncarcati cu atītea binefaceri, ati facut o cale atīta de lunga de
dragul lui Hristos, ca barbarii aceia, dar mai bine spus, mai
filozofi decīt filozofii? Dar pentru ce vorbesc de cale lunga? Multe
femei de ale noastre sīnt atīt de trīndave īncīt nu merg nici o ulita
ca sa vada pe Hristos īn ieslea cea duhovniceasca, daca nu sīnt
purtate de catīri! Altii, desi pot merge pe picioarele lor, totusi īn
loc sa vina la biserica prefera afacerile si teatrele. barbarii
aceia, īnainte de a-L vedea, au facut atīta cale de dragul lui
Hristos; tu, īnsa, nici dupa ce L-ai vazut n-ai rīvna lor, ci-L lasi
pe Hristos si dai fuga sa vezi pe actori. Īl vezi pe Hristos culcat
īn iesle si-L parasesti ca sa vezi femei pe scena. De cīte trasnete
nu-s vrednice astfel de purtari?
_____________
* Marcion, eretic din secolul al doilea, predica antiteza dintre
dreptate si har, lege si Evanghelie, iudaism si crestinism. Dupa el
totul īsi are originea īn doua principii vesnice si necreate: un
Dumnezeu bun si un Dumnezeu drept, dar rau, creatorul lumii materiale
si autorul Vechiului Testament.
** Pavel din Samosata, episcop al Antiohiei, eretic din sec. III,
condamnat de trei sinoade tinute īn Antiohia īntre 264 si 268,
tagaduia Dumnezeirea lui Hristos.
*** Sf. Ioan Gura de Aur numeste pe magi stramosi ai Bisericii,
pentru ca, īnainte de īntemeierea Bisericii, magii au propovaduit pe
Hristos.
|
Pr. D. Fecioru 12/25/2006 |
Contact: |
|
|
