În asteptarea lui Mos Crăciun
Sărbătorile lunii decembrie sînt rezultatul unui vechi cult solar, care a dominat spiritualitatea întregii populatii indoeuropene, încă de cînd a suferit cumplitul soc glaciar, sau poate socurile erelor glaciare. Cuaternarul se defineste ca ultima perioadă geologică de 2.000.000 de ani, care a început printr-o răcire, culminînd cu erele glaciare alpine. Descoperirile arheologice îl datează pe "omul" de la Bugiulesti la începutul cuaternarului. Oamenii de stiintă sînt de acord cu evolutia omului datorată schimbărilor climatice. Mi se pare surprinzătoare legătura pe care o pot face între era glaciară Gunz, de acum 600.000. de ani, si timpul "calculat" de sumerieni si comentat de Cicero, Lucian Blaga, cît si de Daniel Constantin, de la Facerea lumii lor si pînă azi, care ar fi cam de 480.000 de ani. Cifra nu este fantastică deoarece în Franta s-a descoperit o vatră de 400.000 de ani. Analizînd spusele lui Angelo Morretta, se ajunge la niste concluzii zdrobitoare. El descoperă, în „Rig Veda”, faptul că Pitri (Părintii) triburilor ariene i-au condus pe acestia spre sud, căutînd pe zeul Agni-Surya (Zeul focului si soarelui) pentru că soarele slăbise si se mutase.
De remarcat că traditia noastră pomeneste că Mos Nicolae si Sân Toader păzesc drumul soarelui ca să nu fugă pe la Nord sau Sud. De asemenea cei doi sînt sărbătoriti cam cu două săptămîni înainte de solstitii, pe 6 decembrie si respectiv 7 iunie. În zonele reci, temperate si subpolare alimentatia este bogată în grăsimi animale, spre deosebire de zonele calde, unde carnea si grăsimea de porc sînt interzise, pentru evitarea toxiinfectiilor.
Iată de ce mistretul a devenit, din paleoliticul primilor vînători, animal mitologic. La scandinavi si germani se credea că, în Walhala, eroii se ospătau în cinstea lui Odhinn, din carnea mistretului Saerimne, care apoi se regenera. În cultura vedică, imaginea cumplitei ere glaciare a rămas sub forma cuceririi de către zeii noptii, Asura, a tărîmului stăpînit de zeii diurni, Devi. Bali, regele zeilor Asura, prin ghirlanda care nu se ofileste, a fost identificat cu Saturn si inelul său. Saturn este patronul lunii decembrie si a zodiei capricornului. În acelasi timp patronează lumea ocultă si a mortii, fiind reprezentat prin ziua de sîmbătă, zi în care se comemorează mortii; avem sîmbetele mortilor, ca Mosii de iarnă si de vară, prima sîmbătă din luna noiembrie, toate zilele de sîmbătă din postul Pastelui. Vishnu, zeul razelor slabe de soare, reuseste să obtină de la Bali atîta spatiu cît poate cuprinde în trei pasi.
Sub înfătisarea de mistret, numit VAMANA, Vishnu pune din doi pasi stăpînire pe lumea cerurilor si a pămîntului, iar cu al treile pas ajunge în lumea inferioară a mortii. Noi am păstrat termenul de vamă si numele de Vamanu, iar traditia spune că mortul trebuie să treacă mai multe vămi pentru a ajunge la cer. Sărbătorile de iarnă sînt însotite de focuri în toată Europa, pentru că este perioada rece si întunecată a anului; durata zilei scade pînă la solstitiu. Ca urmare, în această perioadă, pe 20 decembrie, se face scrificiul porcului - nimeni altul decît mistretul domesticit. Evenimentul poartă numele de Ignat, termen cu dublu sens. Primul sens este acela de foc, ca si zeul Agni si eroul legendar al nordicilor Agnar(de la care ne-au rămas toponimul Agnita si amnar –unealta de aprins focul). Al doilea sens este de a icni; efortul mistretului Vamana de a cuprinde din trei pasi tot universul, este chiar un icnit din greu. Agnar supravetuieste actiunii criminale a fratelui său Geirrod.
GER(UL)+ROD(este), după uzurparea fratelui, stăpîneste tiranic lumea, ca si gerul. Regele Geirrod, apropiindu-se prea mult de rugul unde era torturat Odhinn, travestit într-un bătrîn, este mistuit de flăcări. Ca si în Biblie (unde, în unele cazuri, cei scrificati sînt înlocuiti cu berbeci, ca în cazul lui Isaac, pe care tatăl său, Avraam, îl crută), tot asa, regele-simbolul gerului- este înlocuit cu porcul. Tăierea porcului este o jertfă ritualică, în care sîngele este lăsat să se scurgă în pămînt, pentru ca el să devină roditor. Focul folosit la pîrlirea porcului are rol purificator si de sustinere a soarelui slăbit la solstitiu.
În acest proces complex, intervine al treilea Mos, Crăciun. Termenul de Mos, la noi, desemnează descendenta – „din mosi strămosi”-, originea –„mosie"- si întelepciunea.
Numele de Crăciun provine de la a pune CRĂCI pe tăCIUNI. Obiceiul arderii crăcilor de stejar si păstrarea tăciunilor ca panaceu universal pentru vindecarea animalelor în timpul anului, este răspîndit în toată Europa, după cum ne spune Sir J.G.Frazer. De asemenea francezii fac o prăjitură sub formă de buturugă si una din aluat dospit cu fructe uscate; la noi ele se numesc tort buturugă si cozonac cu stafide.
Crăciunul este momentul în care putem redescoperi „focul interior”. Chiar rugăciunea este...rug cu tăciune, credinta din străfundurile sufletului urcă precum un foc mistuitor, plin de strălucire, bucurie si iubire, către Dumnezeu.
Părintele Cleopa a făcut publică o întîmplare extraordinară: într-o dimineată de iarnă, înainte de răsăritul soarelui, ruga fierbinte a unei femei plină de credintă a făcut să apară în jurul ei o lumină ce a rupt întunericul din biserică. Un astfel de foc ar trebui să aprindem în noi si, astfel, ne vom înălta cu bucurie.
|
Camelia Tripon 12/17/2006 |
Contact: |
|
|
