Nicapetre; vorbire despre arta si artisti - VANTURILE VALURILE ( III )
Dragul meu Puiu Popescu, cred ca ar trebui sa ma amendezi sever pentru faptul ca nu ai primit regulat si in timp util pentru tiparire articolele mele, care par a avea o oarecare apreciere din partea cititorilor Observatorului nu numai in Canada dar si in tara noastra de bastina.
Va promit, stimate domnule director, ca odata Romania intrata in Europa voi fi si eu mai disciplinat.
Am lipsit din paginile Obdervatorului in vara asta trei luni, nu din lipsa de inspiratie sau lene ci din motivul ca am fost tare prins cu Expozitia Nicapetre 70 pe care am pregatit-o la Braila si montat-o la Bucuresti in sala profesorilor din Biblioteca Centrala Universitara Carol I inca in restaurare dupa incendiu intimplat in’89.
Plafoanele minunat restaurate, deja, tamplaria ferestrelor si usile frumos si cu grije finisate iar alaturea aula este deasemenea intr-un stadiu avansat de refacere, ce bucurie. O alta bucurie, pe timpul expozitie am avut-o putand sa privesc indelung un volum vechi, spectaculos, tiparit in Anglia pe la inceputul secolului trecut cu gravuri dupa desenele lui Gustav Dore la Divina Comedie a lui Dante, salvat ca prin minune din flacari, atunci in’89.
Cand am plecat din Brailita spre Bucuresti nu-mi puteam imagina ca la saptezeci de ani voi putea fi un artist care sa expun sculptura si desenele mele chiar in centrul Bucurestiului, chiar in centrul Romaniei sa pot urca sculpturile mele pe scara regala, eu sa pot vorbi cu vizitatorii asezat intr-un scaun princiar provenit din mobilierul cu care a fost dotata Fundatia Regele Carol I si arta mea sa fie apreciata de romanii actuali.
Evenimentul a fost posibil datorita aniversarii a 125 de ani de la semnarea decretului regal prin care la Braila sa ia fiinta Muzeul de Istorie si Arta, primul muzeu de acest fel din Romania, si a implinirii a 70 de ani de viata a artistului international Nicapetre, nascut la Brailita-Braila.
A fost ideea doamnei mele Anca Ghitescu si a domnului director al muzeului Brailei domnul Ionel Candea.
Am zis da si am ajuns cu optimism la Centrul Cultural Nicapetre, pe strada Belvedere in Braila infiintat acum patru ani, sa incep pregatirile. Selectie de lucrari, posibilitati de transport, publicitate. Necesita o mare cantitate de munca si capacitate organizatorica o astfel de manifestare, pentruca la 70 responsabilitatea fata de tine si fata de public este mult mai mare decat la inceputul carierei artistice. nu stii daca mai ai timp pentru o noua confruntare.
Dupa o luna de la vernisaj ma declar multumit si consider ca efortul a meritat, sa nu creada acum cumva cititorii ca m-am intors in Canada cu buzunarele doldora de euromi, m-am intors cu un palmarez mai bogat insa iar expozitia isi urmeaza acum un drum itinerant prin Calarasi, Tulcea, Timisoara si artistul Nicapetre este invitat si la alte viitoare manifestari de arta.
Multumesc pe aceasta cale criticului de arta si custodelui donatiei Nicapetre, Maria Stoica, pentru prezentarile competente tinute in fata publicului la vernisajele petrecute in anul acesta si pentru preocuparea de a concepe si tipari un album Nicapetre desenator.
Pentru o mai buna intelegere a ce s-a intimplat la expozitia de la BCU din luna octombrie 2006 si pentru a auzi cuvintele unui critic cu greutate rog sa-mi permiteti, stimate domnule director, sa transcriu aici articolul criticului Pavel Susara aparut in revista Antic Art tiparita de domnul Doru Mihalache un entuziast iubitor de arta si un promovator al artei lui Nicapetre, revista ce apare lunar in 48 de pagini color, distribuita gratuit. Iata ce scrie criticul de arta Pavel Susara:
INTOARCEREA LUI NICAPETRE.
Nicapetre, pe numele lui adevarat Petrica Balanica, a deschis in spatiile recent renovate ale Bibliotecii Centrale Universitare, o ampla retrospectiva de sculptura si desen. Desi reconectarea sa la spatiul cultural romanesc, dupa o absenta de peste treizeci de ani, nu este la primul ei epizod-infiintarea Centrului Cultural Nicapetre de la Braila este un eveniment notoriu si amplu comentat la vremea lui-expozitia de la BCU are o importanta cu totul speciala.
Pe langa faptul ca marcheaza un eveniment important in viata artistului, anume implinirea a 70 de ani de viata, ea reprezinta atat prima confruntare a sculptorului cu mediul bucurestean si, prin extensie national, cat si o provocare deschisa lansata istoriei recente, si nu numai, a sculpturii romanesti. Desi sculptor roman prin esenta, adica prin experienta umana imediata, prin formatie si printr-o buna perioada din cariera sa artistica, Nicapetre este simultan si un sculptor canadian si unul fara nationalitate, prin participarea nemijlocita la evolutia sculpturii la scara mondiala. Intrebarea legitima in aceasta situatie priveste chiar compatibilitatea perioadei canadiene a artistului cu evolutiile interne ale sculpturii romanesti. Cu alte cuvinte in ce masura a mai ramas Nicapetre un sculptor roman?
Raspunsul la aceasta intrebare este chiar expozitia de la Biblioteca Centrala Universitara. Indiferent daca lucrarile expuse fac parte din perioada romaneasca a sculptorului, adica din anii saizeci, sau din perioade recente, anii nouazeci, doua mii, intre ele este o legatura puternica si profunda care priveste deopotriva materialul (piatra, lemnul) tehnica (cioplirea directa) si stilistica asezata pe intervalul marcat, pe de o parte, de un postbizantinis vag si, pe de alta, de un baroc arhaic, oarecum consubstantial materiei insesi. Daca la nivelul acesta, al coerentei launtrice si al consecventei cu sine, sculptorul nu are nici o problema la o privire retrospectiva, si la nivelul celalalt, al compatibilitatii cu dinamica sculpturii in cadrul propriei generatii si in ansamblul fenomenului, lucrarile sunt perfect asezate. Nicapetre se inscrie natural in posteritatea brancusiana alaturi de Maitec, Apostu, Gorduz, Iliescu-Calinesti etc. deopotriva prin fascinatia cioplirii directe si prin interesul definitiv pentru autonomia formei, pentru nonfigurativ, pentru energia launtrica a materiei. In contextul mare a acestei generatii postbrancusiene, Nicapetre acopera segmentul stilistic al vitalitatii, al nelinistii, si al visului baroc. Pavel Susara
Iti trimit si o fotografie pentru forma tiparita:
Anca Ghitescu si Nicapetre in fata intrarii expozitiei Nicapetre 70 deschisa la Biblioteca Centrala Universitara Carol I din Bucuresti,
Te imbratisez,
|
Nicapetre 12/9/2006 |
Contact: |
|
|
