Rezolutiunea Adunării Nationale de la Alba-Iulia din 18 Noembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Natională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat si Tara Ungurească, adunati prin reprezentantii lor îndreptătiti la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie v. 1 Decembrie 1918 n., decretează unirea acelor români si a tuturor teritoriilor locuite de dînsii cu România. Adunarea Natională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al natiunii române la întreg Banatul cuprins între rîurile Mures, Tisa si Dunăre.
II. Adunarea Natională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pînă la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. In legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Natională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate natională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca în limba sa proprie prin indivizi din sînul său si fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare si la guvernarea tării în proportie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptătire si deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvîrsită a unui regim curat democratic pe toate terenele vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proportional, pentru ambele sexe în vîrstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judete ori parlament.
4. Desăvîrsită libertate de presă, asociere si întrunire; liberă propagandă a tuturor gîndurilor omenesti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietătilor, în special a proprietătilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintînd fideicomisele si, în temeiul dreptului de a micsora după trebuintă latifundiile, se va da posibilitatea tăranului să-si creeze o proprietate (arător, păsune, pădure) cel putin atît cît să poată munci el si familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potentarea productiunii.
6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleasi drepturi si avantagii, care sînt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.
IV. Adunarea Natională dă expresie dorintei sale ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea, natiunilor libere în asa chip, ca dreptatea si libertatea să fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale.
V. Românii adunati în această Adunare salută pe fratii lor din Bucovina, scăpati din jugul monarhiei Austro-Ungare si uniti cu tara mumă România.
VI. Adunarea Natională salută cu iubire si entuziasm liberarea popoarelor subjugate pînă aci în monarhia Austro-Ungară, anume natiunile: cehoslovacă, austro-germană, jugoslavă, polonă si ruteană si hotărăste ca acest salut al său să se aducă la cunostinta tuturor acelor natiuni.
VII. Adunarea Natională cu smerenie se înclină înaintea memoriei acelor buni români, care în acest război si-au vărsat sîngele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si unitatea natiunii române.
VIII. Adunarea Natională dă expresiune multumitei si admiratiunei sale tuturor puterilor aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dusman pregătit de multe decenii pentru război, au scăpat civilizatiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Natiunii Române din Transilvania, Banat si Tara Ungurească, Adunarea Natională hotărăste instituirea unui Mare Sfat National Român, care va avea toată îndreptătirea să reprezinte natiunea română, oricând si pretutindeni fată de toate natiunile lumii si să ia toate dispoziitiile pe care le află necesare în interesul natiunii.
Dr. Laurentiu Oanea
Notar al Adunării Nationale
(Stefan C. Pop)
Vice-Presedinte al Adunării Nationale
|
Obs. 11/30/2006 |
Contact: |
|
|
