Cu Sergiu Somesan
O sticlă de Martini e suficientă pentru a scrie Fantasy.
1. Stiu că înainte de-a deveni autor ati practicat mai multe meserii. Ce anume va determinat să renuntati la acestea în favoarea literaturii?
Nu se poate vorbi propriu zis la o renuntare. Practic în continuare o multime de meserii ( singurul criteriu în alegerea lor este să-mi ocupe cât mai putin timpul si mintea) si în paralel scriu. Visul meu este să renunt la orice ocupatie si să mă ocup numai de scris dar din câte stiu în România de azi nu avem nici un asemenea exemplar. Până si Mirecea Cărtărescu cu ale lui 50 de mii de exemplare vândute din „ De ce iubim femeile” este si conferentiar desi probabil că si-ar putea permite –la un nivel modest cred eu - să trăiască numai din scris. În ciuda faptului că am acum cinci cărtii în librarii nu am încasat niciodată lunar mai mult de echivalentul unui salariu minim pe economie. Poate că atunci când voi ajunge la încasări de mărimea unui salariu mediu voi renunta la orice alte ocupatii în favoarea scrisului.
2. Care a fost cartea cu care ati debutat?
În anul de gratie 2000 am scos prima carte: „ Să n-o săruti pe Isabel”. De fapt o culegere cu paisprezece texte scrise de-a lungul a mai bine de zece ani. Am găsit un sponsor generos ( am câstigat la loto) lucru care m-a încurajat să adun într-un volum povestirile risipite până atunci doar prin reviste. Unele dintre ele destul de efemere spre regretul meu.
3. Vorbiti-ne despre diferenta dintre SF si Fantasy. Si care dintre cele două genuri vă atrage mai mult.
Ca să răspund printr-o glumă – definitii mai serioase au dat destui autori de valoare – ca să scrii SFai nevoie de o enciclopedie, câteva tratate stiintifice si să bei multă, multă cafea. Ca să scrii Fantasy ajunge o sticlă de Martini si o fereastră de unde să poti privi cerul.
4. Cititorii dumneavoastră credeti că au fost mai încântati de proza Sf sau de cea fantastică?
În clipele mele de pesimism am impresia că nu le place nici una nici alta. Dar judecând după vânzări fără îndoială că proza fantastică atrage mult mai mult.
5 Ce anume va determinat să scrieti: „Visătorul”?
Fără îndoială faptul că cei mai multi dintre noi am uitat să visăm. Unde ne sunt visătorii de altădată? Iesiti odată pe o stradă comercială a unui mare oras si priviti atent în jur. În afară de cazul că sunteti deosebit de norocosi nu veti întâlni nici măcar un singur om care să se plimbe agale pur si simplu visând.
6. Credeti că ati început să scrieti acest gen pentru nevoia de-a cunoaste? Aveti impresia că în felul acesta obtineti niste răspunsuri pe care stiinta nu vi le-ar putea oferi? Sau este doar dragostea fată de literatură indiferent care ar fi aceea?
Literatura adevărată nu este făcută să dea răspunsuri desi uneori ne poate lăsa să credem că o face. Adevărata literatură pune întrebări si dacă ne face să încercăm să răspundem îsi atinge scopul.
7. Înafară de proză fantastică si SF ati mai avut si alte proiecte?
Din nefericire proiectele din afara literaturii s-au bucurat de un succes pe care nici una din cărtile SF sau fantastice nu s-a bucurat. Este vorba de un eseu asupra paranormalului „ Radiestezia – realitate si mister” si cartea apărută anul trecut „ Cum să cumperi un calculator – ghid practic” care deja este epuizată si pregătesc editia a doua. Încă o dovadă dacă mai era nevoie că oamenii au uitat să viseze si vor răspunsuri exacte la întrebările si dilemele lor. Vor ghiduri practice ca să afle cum să se îmbogătească, cum să mănânce sănătos, cum să facă sex si cum să… pot continua lista cu încă o mie de false rezolvări la false probleme.
8. Cum credeti că acceptă cititorul român genul pe care îl scrieti? Dar editurile?
Desi prima si marea mea dragoste a fost SF-ul trebuie să recunosc că în ultimul timp numărul de cititori fideli ai genului a scăzut vertiginos si majoritatea au migrat spre alte genuri ( nu neapărat Fantasy) migratiune urmată în bună parte si de scriitori. Dar există cititori fideli pentru care merită să nu abdici si pentru care scrii în continuare.
Editurile? Cele mai multe dintre ele sunt strict subordonate profitului lucru care mi se pare absolut firesc într-o economie de piată. Ce mi se pare nefiresc este lipsa unui sistem clar de sponsorizare, de beneficii mai substantiale pentru sponsorii astfel ca editurile să-si poate permite să publice si opere putin vandabile în prezent dar cu iz de „ capodopere” în viitor. Lectura si implicit scriitorii si editurile trec printr-o adevărată criză în fata asaltului culturii video – unii o numesc subcultură si nu cu intentia de clasificare. Cititorul de ieri s-a transformat în privitorul de azi. Mircea Cărtărescu are o explicatie valabilă si pentru mine: „ Scriitori de azi îsi blestemă zilele si se dau peste cap să mai smulgă fie si palide aplauze, exagerează cu violenta, cu obscenitatea, cu subiectele contorsionate si imposibile, doar-doar or pune capăt căscatului imens al unui public sastisit. Nu-si dau seama că nu ei sunt de vină, că degeaba scriu pagini care ar muia si pietrele, degeaba dezlăntuie o imaginatie demiurgică, degeaba descriu crime si incesturi care ar cutremura zeii, căci au de-a face cu cititori care aud placizi la stirile din fiecare seară grozăvii cu mult mai mari si citesc în cotidiene fapte cu mult mai improbabile. Cu cititori care umblă după ei cu liste nesfârsite ale problemelor ce trebuie rezolvate, care au capul plin de alergătura zilnică, absurdă dar absolut necesară. Cine să-ti citească tie romanul cu care ai vrut să zgudui universul sau doar să storci lacrimile unei vânzătoare. Citeste-ti-l singur căci până si intelectualii au câte trei patru slujbe din care abia-si tin zilele si care nu le lasă nici timp de somn, darămite de citit.”
9. Se poate spune că pe lângă talent ati avut si noroc? Ce este mai important: norocul sau talentul?
Fără îndoială că norocul si sansa îsi are partea lui de vină în tot ce am întreprins. Fără acel prim câstig la loto mă îndoiesc că as fi avut curaj să pornesc la un drum la capătul căruia să mă astepte nouă cărti publicate ( a zece este sub tipar). Ca să închei pe un ton de glumă dacă ai numai talent te vor descoperi urmasii iar dacă ai si noroc te vor citi si contemporanii.
10. Stiu că aveti în lucru un nou roman fantastic: Rafael. Ce anume va împins, de la SF la fantasic?
Păi ca să fiu în ton cu un răspuns dat ceva mai sus poate faptul că o sticlă de martini este totusi mai ieftină decât o enciclopedie. Sincer să fiu nu stiu mai ales că întotdeauna în prozele mele limita dintre SF si Fantasy este extrem de fragilă. Cât despre Rafael a pornit într-o călătorie initiatică acum mai bine de trei ani si încă este departe de capătul drumului.
Un fel de călătorie spre Soare Răsare în căutarea misterioasei tări a Preotului Ioan si a Ypatiei.
11. Ce autori v-au călăuzit de-a lungul timpului? Ati avut un model pe care l-ati urmat?
Frederic Brown pentru proza SF si Umberto Eco pentru Fantasy desi scrisul meu seamănă încă destul de putin cu al maestrilor. Si ca scriitură si ca valoare. Dar timpul încă nu-i trecut.
12. Ce personaj, dintr-o scriere SF, va impresionat cel mai mult si care credeti că ar fi cel mai slab? Dar dintr-o scriere Fantasy?
Nu am nici un personaj care să mă facă să-i atârn posterului deasupra capului nici dintr-un gen nici din celălalt. Asta să însemne oare că mi-am pierdut oare entuziasmul adolescentin pentru astfel de întreprinderi sau pur si simplu mai astept încă aparitia lui. Din câte mă cunosc înclin mai degrabă spre a doua variantă.
13. Pentru sfârsit am fi curiosi să stim cum vă pregătiti de scris. Ne puteti vorbi despre asta?
Nu există o metodă standard de a mă pregăti pentru scris nici măcar acum după a zecea carte scrisă. În general atunci când simt că în mintea mea cartea este oarecum scrisă, mă asez în fata foii de hârtie sau a calculatorului si scriu. Muzica clasică ascultată în surdină îmi sporeste randamentul cu 38% exact cu cât stimulează si cresterea productie la plante.
14. Unde vă găsiti inspiratia?
Ar trebui să răspund în ton cu ceea ce am spus ceva mai sus că într-o sticlă de Martinii si într-un tratat stiintific. Ar fi oarecum exact dar fără îndoială că incomplet asa că mai pot adăuga: pe stradă, în vis, în călătorii si uneori în alte cărti ( vezi povestirea Cele nouă miliarde de idei SF).
15. Un sfat pentru tinerii scriitori.
Undeva pe internet există un ghid pentru tinerii scriitori. L-am scris sub formă de parodie la alte sfaturi mult prea academice si abia la recitirea lui mi-am dat seama că râzând am spus multe adevăruri. Chiar dacă a fost scris acum câtiva ani în mare parte cele spuse acolo încă mai sunt valabile. Poate fi găsit la adresa:
http://www.anticipatia.ro/neworld/modules.php?op=modload&name=Sections&file=index&req=viewarticle&artid=10&page=1
Unde a fost postat prin amabilitatea lui Mugur Cornilă.
Multe lucruri spuse acolo in glumă sunt demne de luat în seamă. Păcat că sfaturile pe care le dau acolo tinerei generatii nu le urmez nici măcar eu.
|
Oana Stoica - Mujea 11/23/2006 |
Contact: |
|
|
