Despre " natiune "
Ca sa incerci sa vezi viitorul trebue sa privesti trecutul si sa iei in
consideratie prezentul.
Este un bun sfat cind e vorba de definit aceasta notiune care a suferit interpretari diverse in etape succesive si care nici astazi nu intruneste o unanimitate de pareri privind semnificatia
termenului.
Orice dictioanar va afirma ca termenul "natiune" defineste un grup de oameni legati intre ei printr-o istorie comuna,limba si etnicitate comuna si avind un teritoriu definit prin granite in interiorul carora
cohabiteaza.Aceasta e definitia cea mai cuprinzatoare a ceea ce se numeste"natiune-stat" care presupune existenta unui grup astfel definit si care are si autonomie intelegindu-se prin aceasta , auto-guvernare, deci completa independenta.
Spre deosebire de statul autonom au existat ca forme organizatorice prestatale ,imperiile multinationale cum a fost imperiul rus, otoman sau austro-ungar care au avut aceleasi "ingrediente" dar au fost multinationale fapt care la un moment dat al istoriei a dus la faramitarea lor in state nationale ;un fapt asemanator s-a intimplat si cu" imperiul" sovietic.
Dar termenul "natiune" mai poate fi inteles ca reprezentind un grup etnic,care are comun limba genealogie si stramosi: asa pot fi considerati ca au fost rominii din imperiul austro-ungar,grupurile etnice din conglomeratul iugoslav,grupurile indiene din Nord-America,grupul francofon din
Quebec,grupurile etnice din Confederatia helvetica, etc.
Utilizat in acest sens termenul "natiune" are majorittea ingredientelor de care am vorbit-istorie, etnicitate, limba , traditie- dar nu are granite si nici autonomie in modul de functionare.
"Natiunea-stat" si "natiunea-etnicitate" sunt deci entitati diferite din punct de vedere istoric si administrativ.
Aplicata la Romania aceste concepte clarifica faptul ca sub forma de Regat al Romaniei sub Carol I tara noastra a fost o incompleta "natiune-stat" pentruca avea o mare "natiune-etnicitate" inafara granitelor reprezentata de romanii ardeleni, banateni , basarabeni, bucovineni; abia dupa 1919, cind
aceste comunitati etnice si linguistice au fost incorporate in Romania Mare tara noastra a devenit in adevaratul sens, o "natiune-stat" .
Istoria a aratat ca raportul intre natiunea-stat si natiunea- etnicitate poate fi armonios ca in cazul Elvetiei sau Belgiei unde diverse grupuri etnice au gasit calea rationala de a se pune de acord si de a trai impreuna; acelasi lucru se poate spune de Rominia unde , dela pacea din 1919, nu au
existat decit minore probleme intre grupurile etnice din cuprinsul tarii care in niciun caz nu a dus la desmenbrare a tzarii pe motive de etnicitate (desmembrarile suferite in jurul celui de al doilea razboi mondial au fost de natura politica si impuse dinafara!).
In alte parti ale lumii aceste probleme au fost mai grave ducind la lupte indelungate intre etnicitati si stat ca in Irlanda , Tzara bascilor sau chiar in conflictul palestino -israelian.
Un element nou a aparut la sfirsitul sec. 20 si inceputul sec. 2I care tinde sa schimbe intelesul notiunei de "natiune":acest element nou este constituit de immigrarile din motive politice dar mai ales din motive economice din tarile oprimate politic si sarace economic catre tari de emigrare, mai
bogate si stabile politic din Europa de Vest , Us, Canada, Australia.
Acest fenomen a dus la un amestec uneori masiv -ca in Franta care are 6 milioane de mulslimi- de noi veniti care au fost admisi prin serviciile de imigrare in tarile respective in masa etnica autohtona
cu speranta ca acestia se vor integra in traditia locala, vor invata limba, vor respecta legile locale si in acest mod se vor asimila populatiei de bastina.
Acest fenomen social post-belic a facut ca sa fie astazi aproape 10 milioane de romani inafara granitelor tarii si o tara de imigratie prin excelenta cum e Canada sa devina un stat cu o multitudine de comunitati etnice, fiecare cu radacini istorice , geografice, culturale aparte. Chiar in tara noastra
sunt mult mai multe elemente etnice noi venite si stabilite in ultimii 10-i5 ani ca sa nu mai vorbim ca 10.5 % dim populatia tarii astazi e constituita de tigani a caror origina est -orientala e cunoscuta.
Ce ramine din definitia termentului de "natiune" cu privire la un astfel de stat constituit din etnicitati
diferite, cu traditii deferite , radacini istorice deferite,religie si uneori limba diferita pe care imigratii prefera sa o pastreze ca sa o propage descendentilor lor., cu atit mai mult cind viata lor de zi cu zi, in
majoritatea cazurilor, se desfasoara in mediul etnic respectiv la care contribue ziare si cluburi ale minoritatilor respective ??
Este cu totul evident ca in astfel de state trebue respectate-in cadrul democratiei- " drepturile omului" si ca nu se mai pot restringe -fara a declansa consecince sociale serioase- aceste drepturi in numele apararii etnicitatii societatii in mijlocul careia s-a efectuat imigratia deoarece in momentul in care un imigrat are cetatenia respectiva cistiga automat toate drepturile populatiei bastinase.
In aceste cazuri termenul de "Natiune" isi modifica intelesul in sensul ca "etnicitatea" nu mai are greutateai care ii era atribuita in prealabil in definitia notiunei de natiune si ca accentul se pune pe alte elemente.
Ca sa luam cazul cel mai tipic , al Canadei, termentul de" natiune canadiana" se refera la o "comunitate de cetateni,care vorbesc o limba comuna,respecta aceleasi legi stabilite de un Parlament liber ales de toti cetatenii si respecta aceleasi valori morale traind intr-un spatiu geografic bine determinat de granite recunoscute."
Astfel definita notiunea de "natiune" nu mai este centrata pe etnicitate ci pe apararea drepturilor cetateanului, a drepturilor Omuluii si a valorilor recunoscute si acceptate de toata comunitatea.
|
Dr Dinu Dimitriu 11/22/2006 |
Contact: |
|
|
