“Deriva Continentala” - autor, Constantin Roman
“Deriva Continentala” este o carte despre valori universale, care depasesc hotarele nationale sau limitele stiintei si poate ale artei.
Autorul apartine acelei specii inflexibile de desradacinati care au preferat sa plateasca tributul greu al exilului, decat compromisul supravietuirii intr-un regim totalitar. Dar in ciuda acestui fapt, sau, poate chiar din cauza lui, Constantin Roman nu si-a uitat inceputurile. Aceasta il situeaza intr-o categorie aparte, ca un ambasador al Romaniei, tara sa de bastina si, in acelasi timp ca un fin observator al Marii Britanii, tara sa adoptiva, ceea ce reiese de altfel din paginile acestei carti. Dupa inlaturarea lui Ceausescu aceste calitati au fost recunoscute in Romania, unde a fost ales Profesor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti si Consilier Personal al Presedintelui Romaniei. Aceste recunoasteri, tardive, au fost intuite inca de la inceput de catre contemporanii de la Cambridge ai lui Roman, care au sustinut cauza lui justa in fata autoritatilor de atunci. Printre cei mai distinsi “suporteri” ai sai se numara si lordul Arnold Goodman, consilierul primului ministru al Rgatului Unit al Marii Britanii si rector al colegiului “New College” de la Oxford. Impresia facuta de catre Constantin Roman lordului Goodman era aceea a unui “...tanar de un caracter impecabil si de o darzenie evidenta, reflectand o experienta a vietii, conditionata de factori morali absoluti”. Mai mult decat atat, Goodman intelegea ca Roman “...era convins ca apartine societatii noastre unde poate sa contribuie semnificativ la viata noastra publica”. Intr-adevar, citind “Deriva Continentala” pot spune, fara teama de a fi contrazis, nu numai ca prof. Roman nu a inselat aceste asteptari, dar ca el a avut si meritul deosebit de a fi contribuit la teoria Tectonicii Globale cu modele si concepte noi (in Carpati si in Asia Centrala) care sunt valabile si azi. In special definirea limitelor placilor litosferice in scoarta continentala si introducerea conceptului de “placi ne-rigide” sau “placi tampon” (“buffer plates”) si care acum se numesc “continuum”, sunt recunoscute si folosite in continuare. Aceste concepte au fost postulate inca de la inceputul anilor 1970, in pofida opiniilor de atunci. Putini au fost aceia care au remarcat acest exercitiu iconoclast publicat mai intai intr-o revista de popularizare (““New Scientist””) si apoi intr-o scurta nota aparuta in “Geophysical Journal of the Royal Astronomical Society”, dar aceste idei au rezistat timpului. Este de necontestat faptul ca ulterior, cariera lui Roman l-a condus in domeniul explorarii petrolului unde a fost consilierul unor mari companii petroliere, ca Shell, BP, Exxon si al altora, unde s-a afirmat ca un expert in analiza bazinelor sedimentare si in identificarea cu succes a unor noi zacaminte. Dar in acelasi timp, sucesul lui in domeniul petrolier a reprezentat o pierdere pentru lumea universitara. Explicatia este simpla: din motive pur comerciale, putine dintre lucrarile lui Roman au putut fi publicate, in special studiile sale geodinamice care au incununat cu succes cariera sa in industrie. Acest aspect insa, nu il face pe Constantin Roman mai putin remarcabil ca om de stiinta, asa cum a si fost recunoscut de catre mentorul si seful sau de lucrari de la Cambridge, academicianul si profesorul Sir Edward Bullard, atunci cand i-a scris, cu ocazia sustinerii tezei de doctorat: “desigur trebuie sa fie greu pentru tine sa te desprinzi de Cambridge, pentru a accepta reponsabilitati mai mari in viata. Sunt convins insa ca ulterior, daca ai vrea sa te reintorci la cariera universitara, o vei face fara dificultate”. Poate, totusi, Constatin Roman nu a uitat nici o clipa profetia lui Bullard si a revenit la matca, fiind numit Consul Onorific la Cambridge, unde sper totodata sa-si intareasca legaturile naturale cu lumea univesitara careia ii apartine de drept. “Deriva Continentala” este o Oda despre Bucuria Libertatii, asa cum a fost cantata in Rapsodiile lui Enescu sau in viziunea cosmica a Coloanei Infinitului a lui Brancusi: se poate afirma ca aceasta este Simfonia IX-a a lui Constantin Roman. Sper ca cititorul sa impartaseasca cu mine aceeasi bucurie pe care am simtit-o cand am parcurs paginile acestei carti.
Academician Profesor John F. Dewey, FRS, FGS
Universitatea din Oxford, Anglia
|
John F. Dewey 11/12/2006 |
Contact: |
|
|
