Steagul lui Stefan Cel Mare in Cetatea Vaticanului
Printre vechile opere de artŕ, broderii si mauscrise moldovenesti, ce se afla la Roma, sunt steagul de paradŕ al lui Stefan cel Mare, acoperamântul de mormânt al Mariei din Mangop, si evangheliarul manuscris de la Manastirea Humor. Sŕ deschidem cartile, sŕ citim si sŕ vedem si noi aceste odoare scumpe.
Steagul lui Stefan cel Mare, lucrat în anul 1500 conform inscriptiei brodate în chenar, a fost înxchinat Manastirii Zopgrafu, ctitoria lui Strefan cel Mare de la Muntele Athos.
Traditia spune cŕ acest splendid steag militar de paradŕ a fost lucrat la Suceava chiar de cŕtre Domnita Elena, fica lui Stefan cel Mare. Broderie cu fir matase, de aur si de argint pe fond de atlas rosu, steagul îl reprezintŕ pe Sfântul Gheorghe, patron al Moldovei si protector împotriva vrajmasilor. Sfântul stŕ asezat pe tron, tinând în mâini spada iar sub picioare sdrobeste balaurul cu trei capete. Doi îngeri aseazŕ pe capul sfântului o coroanŕ cu noua colturi împodobitŕ cu perle. Vesmântul bogat al sfântului este.în armonie cu fondul rosu cald al steagului. Pe margini, jur împrejur, un chenar cu o lungŕ si impresionantŕ inscriptie aminteste faptele voevodului Stefan al Moldovei si cere protectia sfântului Gheorghe împotriva vrajmasilor tŕrii.
Steagul de paradŕ a fost pastrat timp de secole în tezaurul manastirii Zografu de la Muntele Athos, ctitoria lui Stefan cel Mare, pânŕ când, în anul 1917, o delegatie militarŕ francezŕ, din armatele generalului Sarrail, a predat steagul consulului român din Salonic. De aici steagul a fost trimis legatiei române de pe atunci de la Paris, de unde a fost adus în România si asezat mai întâi în Muzeul Militar din Bucuresti, si mai apoi în Muzeul National de Istorie a României.
Acoperŕmântul de mormânt al Mariei din Mongop, cea de a doua sotie lui Stefan cel Mare, este o capodoperŕ a broderiei medievale românesti. De o splendidŕ si rafinatŕ elegantŕ, acoperŕmântul a fost pastrat timp de secole pe mormânt, în biserica Manastirii Putna iar apoi în Muzeul Mŕnŕstirii. Cŕlugŕrii au salvat în nenumarate rânduri broderia în timpul vicisitudinilor prin care a trecut Tara Moldovei, în fata armatelor dusmane care prŕdau deseori pŕmântul românesc.
Broderia a fost destinatŕ sŕ acopere piatra de mormânt a Mariei de Mangop, decedatŕ în 19 Decembrie 1477. Acoperŕmântul lucrat cu deosebitŕ finete, o reprezintŕ pe Doamna Maria cu mâinile încrucisate pe piept, purtând pe cap coroana cu fleuroane de care atârnŕ pe umeri coliere bogate. Trasaturile fetei sunt delicate. In urechi se vŕd cercei cu pandantivi iar în jurul gâtului o plasŕ din fir de aur. Imbrŕcŕmintea bogatŕ este din brocart cu o pelerinŕ micŕ de blanŕ si guler brodat cu pietre scumpe. In colturile acoperŕmântului este brodatŕ stema imperialŕ a Constantinopolului, vulturul cu douŕ capete, amintind cum cŕ imperiul Roman a avut doua capitale, Roma si Constantinopolul.
Maria din Mangop, cea de a doua sotie a lui Stefan cel Mare, era de neam împŕrŕtesc din familia Paleologilor, ultima familie imperialŕ bizantinŕ. Principatul independent Theodoro-Mangop era situat în Crimeia si condus de cŕtre principele Alexandru Paleologu, cumnatul lui Stefan cel Mare. In 1475 Turcii asediazŕ cetatea Mangop. Cu toata vitejia apŕrotorilor si cu tot ajutorul armatei de Moldoveni trimisŕ de Stefan cel Mare, Mangopul este cucerit de Turci iar principele Alexandru Paleologu ucis.
Evangheliarul de la Humor, scris în anul 1573 de cŕtre ieromonahul Nicodim din porunca lui Stefan cel Mare, este o capodoperŕ a caligrafiei si ilustratiei bogate în aur si culori din Moldova medievalŕ. In fata fiecarei evanghelii, sunt frontispicii cu motive geometrice sofisticate, iar pe o paginŕ întreagŕ, sunt pictate chipurile evanghelistilor, drapati dupŕ moda anticŕ, asezati în fata pupitrului unde primesc inspiratia si scriu evangheliile. Dar partea cea mai valoroasŕ din acest evangheliar, este pagina cu portretul lui Stefan Cel Mare, pictat pe fond de aur. Voevodul este îngenunchiat în fata Maicii Domnului cu Isus în brate, cŕrora le oferŕ cartea. Voevodul este tânŕr, cu plete blond castaniu si ochi cŕprui, fata rasŕ si mustatŕ micŕ, poartŕ pe cap o coroanŕ bogatŕ cu fleuroane înalte. El este îmbracat într’o mantie scurtŕ, fŕrŕ mâneci, care cade în falduri si este, lucratŕ dintr’un brocart rosu brodat cu flori si vrejuri de aur. Operŕ de artŕ apreciatŕ încŕ din vremea ei, evanghelairul a fost ferecet în argint aurit la scurtŕ vreme de la realizarea lui.
Un epilogul, deasemenea ornat cu un chenar colorat, coprinde textul dedicatoriu
Io Stefan Voevod, tar binecredincios si de Hristos iubitor tar,
Domn al Tŕrii Moldo-Vlahiei, a dat de a scris acest Tetraevanghel
cu mâna eromonahului Nicodim si l’a daruit Manastirii sale
care este la Homor, într’u pomenirea sufletului sau si pentru
pŕrintii sŕi si copiii lui, si celui ce era egumen atuinci, popa Gherondie;
s’a sfârsit în luna Iunie 17, în anul 1473.
In secolele care au urmat, evangheliarul a trecut prin încercŕri furtunoase. In 1538 este trimis în Transilvania, în cetatea Ciceu, spre a fi pus la adŕpot din calea armatelor turcesti conduse de însusi sultanul Soliman Magnificul. Evangheliarul este apoi luat de cŕtre voevodul Petru Rares la Constantinopol si în final, în 1541, înapoiat Manastirii Humor. In vremurile turburi ale secolului XVII, evangheliarul este rŕpit de cazacii lui Timus, fiul hatmanului Bogdan Hmielnitchi, apoi ajunge în Transilvania în posesia nobilului Ioan Kemeny, viitorul principe al Transilvaniei, pentru ca in anul 1656 sŕ fie, conform însemnŕrilor manuscrise de pe marginile foilor, rascumparat de Gheorghe-Stefan, voevodul Moldovei si redat Manastirii Humor. Evangheliarul intrŕ apoi apoi în tezaurul Manastirii Putna.
Aflate la Vatican în memoria vitejiei de notorietate europeanŕ a voevodului Stefan cel Mare si Sfânt, aceste operele de artŕ duc salutul nostru filial si asigurarea permanentei spiritulitŕtii românesti, de origine latinŕ, în partea de rŕsŕrit a Europei. .
|
Prof.Paul Dancescu /Montreal 11/1/2006 |
Contact: |
|
|
