Lumină si întuneric
După tragedia din India, când întunericul a sângerat New Delhi, am aflat că 1 noiembrie este Ziua/Sărbătoarea luminii la indieni-Diuali(fonetic). Sensul străvechi al unei sărbători celtice din 31 octombrie, „All Hallowes Eve”, este „Ajunul tuturor Sfintilor”. Termenul sfânt, sanctus, sân(forma populară) are la origine întelesul de lumină divină, asociată în antichitate soarelui. Svagara se traduce prin „faptul de a merge în lumina soarelui”(în vedică) si este considerat Paradisul, locul nemuririi si vechiul nume al lui Devayana (Calea spre Dumnezeu). La slavi, Svarog (cerul diurn) era considerat strămosul tuturor zeilor si Svasti era Zeul focului; în bulgară svet (sfânt) si svetlina (lumină), Svastika, în vedică, este simbolul soarelui. Svidhrir este Zeul cu lancea, supranumele lui Odhinn (Zeul suprem al popoarelor germanice), iar sun este soare (în engleză). În sanscrită, Dyau înseamnă a străluci. Din această rădăcină s-au format cuvintele deva, deus, Zeus si zeu (după Jean Vermont); noi avem zi si ziua, iar englezii au day. Putem observa cum se pronuntă U ca V si, invers, V ca U. SVAGARA se transformă în SUA-GA-RA. GA este rădăcina verbului arhaic geto-dac a merge, GAN.
Dacă SVAGARA înseamnă „a merge în lumină soarelui”, atunci, extrăgând rădăcina GA, rămâne SVARA-SUARA. În vedică i s-a spus SURYA Zeului soare (fiul lui SAVITAR), în hitită SURIAS, iar noi avem SOARE(mai apropiat fonetic de denumirile din vechile culturi de acum 8.000 sau 5.000 de ani în urmă – ale arienilor din India si, respectiv, ale hititilor, si mult mai îndepărtat de termenul SOL din latină apărută mai târziu, din care consideră autorii DEX – ului că provine). Paradoxal, francezii, urmasii celtilor, îi spun soarelui solei si pământului sol. Oare nu este posibil ca urmasii marii Civilizatii Megalitice închinate soarelui, care au cucerit întreaga Peninsulă italică, să fi influentat si introducerea termenului sub forma de SOL în limba latină? SOL este si numele unei vechi divinităti romane de origine sabină, identificată cu Helios de la greci. Întâmplător sau nu, legăturile cu triburile celtice ale geto-dacilor nu au influentat pronuntia termenului soare. Oare nu cumva Soare s-a transformat în Solei si apoi în Sol?... Oricare ar fi drumul, esential este faptul că în decursul istoriei omenirea a pretuit lumina – ca simbol al întelepciunii, al creatiei, si ca sursă inepuizabilă de energie.
Anul acesta, Sărbătoarea Luminii din lumea indiană si din vechea cultură celtică se întâlneste cu Aid al-Sagir(care încheie postul Ramadanului), considerat unul dintre cei „Cinci stâlpi” ai Islamului - moment repetabil o dată la 36 de ani. Cei care au însângerat India nu fac parte dintre oamenii cu credintă. Sunt mai degrabă cei fără Dumnezeu, care azi cultivă distractiile sataniste cu măsti si imagini negative – care altădată erau surse de meditatie despre bine si rău pentru modul de viată al credinciosilor. Vrem o lume mai bună, iar unii aduc mereu „ofrande” Întunericului.
În prima sâmbătă din luna noiembrie sunt pomeniti mortii, la ortodocsi, la o săptămână după Ziua Recoltei (sâmbăta este patronată de Saturn – considerat patronul muncilor agricole si al roadelor, iar în astrologie are si caracteristici malefice, patronând Casa mortii). Unii pomenesc mortii pe 8 noiembrie, zi dedicată îngerilor lui Dumnezeu, Sfintii Arhangheli Mihail, Gavril si Rafael. Pentru unii, în maratonul economiei de piată, este mai importantă distractia de sărbătorire a întunericului, Halloween, din 31 octombrie. Poate nu stiu că Mihail este Arhanghelul Dreptătii, Gavriil este solul lui Dumnezeu, iar Rafael Arhanghelul care vindecă bolile si neputintele. Dacă vom pretui adevăratele valori ale întelepciunii, ale luminii, vom trece mai usor „prin valea umbrei mortii si nu ne vom teme de nici un rău” (Psalmul 23). Să fim în lumină si să contribuim la alungarea tenebrelor, cu creduntă!
|
Camelia Tripon 11/1/2006 |
Contact: |
|
|
