Romania de dincolo de vorbe - CALATORI PRIN NOUA EUROPA
Trebuie sa o recunoastem, daca vrem sa fim cinstiti cu noi insine, de 16 ani incoace pentru multi dintre romanii care au avut indrazneala sa-si ia soarta in propriile maini, Europa nu prea mai are taine. Conationalii nostri, carora sansele de a trai decent in propria tara li s-au subtiat dramatic, au ales calea “exilului economic”, muncind pe meleagurile Batranului Continent. Exodul este asemanator celui al ardelenilor plecati in numar mare in America - “Pamantul fagaduintei”, dupa Marele Razboi. Tari ca Spania, Germania, Italia, Turcia, Franta, constiente de efectele cutii Pandorei declansate dupa Revolutie, au pus umar de la umar pentru reglementarea anticipata a situatiei romanilor de pe propriile teritorii, iar acum, in prag de aderare, sprijina programele comune privind conditiile de clatorie si rezidenta pe continent.
La data de 1 ianuarie 2007, Romania va deveni stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile si obligatiile ce ii revin conform Tratatului de Aderare din 25 aprilie 2005.
Cetătenii romani vor deveni astfel, începând cu aceasta data, cetăteni ai Uniunii Europene, si vor beneficia, pe teritoriul statelor membre aie Uniunii, de drepturile si libertătile conferite de tratatele de bază ale Uniunii Europene.
Dreptul de liberă circulatie si sedere este - pentru cetătenii UE - una dintre cele mai importante si mai „vizibile" realizări ale dreptului comunitar european. Dreptul unui cetătean al Uniunii de a se deplasa, din motive economice sau din alte motive, pe o perioadă scurtă, lungă sau nelimitată de timp în alte state UE, este unic în lume. Nici o altă formă de cooperare internatională între state nu asigură, la ora actuală, un drept comparabil si atat de democratic.
Directiva Consiliului Europei nr. 38/2004 reglementeaza conditiile în care cetătenii Uniunii si familiile lor îsi pot exercita dreptul de liberă circulatie si de rezidenta libera pe teritoriul unui stat membru. Documentul defineste dreptul de rezidentă permanentă si enunta restrictiile privind dreptul de a circula liber si de a rezida pe teritoriile statelor membre, pe motive de politică publică, securitate publică si sănătate publică.
Aceasta Directiva enunta de asemenea faptul ca toti cetătenii Uniunii, deci si cetătenii români, pot iesi de pe teritoriul unu! stat membru pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii în baza cărtii de identitate sau pasaportului, valabil, care atestă nationalitatea acestora.In cazul particular al Romaniei, circulatia pe baza cărtii de identitate nu este inca posibilă, pentru cetătenii români, pentru că documentul românesc de identitate nu prezintă suficiente elemente de securitate. Ministerul Administratiei si Internelor roman a dat recent asigurari ca aceasta problema se va rezolva in cel mai scurt timp, problemele ce o intarzie fiind exclusiv de natura tehnica.
Membrii de familie ai cetătenilor Uniunii, care nu au cetătenia unui stat membru, pot iesi de pe teritoriul unui stat al Uniunii Europene pentru a călători pe teritoriul unui alt stat din organizatie în baza unui pasaport valabil.
Dar, pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru, rudele directe si membrii care nu au cetătenia unei tari a UE, trebuie să aibă asupra lor fie o viză de sedere pe termen scurt, fie un permis de rezidentă.
Statele membre pot cere persoanelor care au intrat pe teritoriul lor să se înregistreze într-o perioadă de timp rezonabilă si nediscriminatorie.
Articolul 6 din Directiva CE nr. 38/2004 reglementeaza dreptul de rezidenta pentru o perioada de 3 luni.
Cetătenii Uniunii, asadar si cetătenii români, au dreptul, incepand cu 1 ianuarie 2007, de a rezida pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioadă de până la 3 luni, fără nici o conditionare sau formalităti, cu singura conditie sa detina o carte de identitate sau un pasaport valabile.Membrii de familie ai unui cetătean al Uniunii care călătoresc împreună cu acesta, membrii care nu au cetătenia unui stat component al UE, pot rezida pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioada de până la 3 Iuni doar în baza unui pasaport valabil.
Un cetătean al Uniunii, deci si un cetătean român, poate rezida pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, dacă îndeplineste una din următoarele conditii: este angajat ca lucrător sau liber profesionist; are suficiente resurse si asigurare medicală, astfel încât acesta să nu devină o povară pentru serviciile sociale ale tării în care doreste să rezideze. Aici trebuie specificat faptul ca nu este stabilit un cuantum minim, dar se va lua în considerare situatia personală a cetăteanului în cauză;
Rezidenta pe o perioada mai lunga de 3 luni este acceptata si in cazul in care cetateanul este angrenat într-o instruire vocatională sau este student si are o asigurare medicală. In acest caz el trebuie sa asigure autoritătile nationale ale statului în care vrea să rezideze, printr-o declaratie sau prin mijloace echivalente, că nu va deveni o povară pentru serviciile sociale ale statului în cauză;
Cetătenilor Uniunii nu li se cere să aibă permise de rezidentă. Totusi, statele membre pot cere ca cetătenii unui stat membru al Uniunii să se înregistreze la autoritătile competente într-o perioadă care nu poate fi mai mică de 3 luni de la data intrării pe teritoriul statului pe care vor să rezideze pentru o perioadă mai mare de 3 luni.
Certificatul de înregistrare va fi eliberat în urma prezentării: unei cărti de identitate sau a unui pasaport valabil; a unei declaratii a cetăteanului în cauză prin care mentionează că îndeplineste conditiile necesare de a rezida pe o perioadă mai mare de 3 luni, sau prin orice dovadă; ori a unei dovezi privind legătura de rudenie sau de relatie durabilă, în căzui membrilor de familie al unui cetătean al Uniunii, membrii care sunt ia rândul lor cetăteni ai Uniunii.
Membrii de familie ai unui cetătean ai Uniunii, care nu sunt cetăteni ai Uniunii, trebuie să obtină un permis de rezidentă, dacă vor să rezideze pe teritoriul unui stat membru al Uniunii pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Termenul limită până la care poate fi depusă cererea de obtinere a unui permis de rezidentă nu poate fi mai mic de 3 luni de la data intrării pe teritoriul pe care persoana în cauză doreste să rezideze.
Permisul de rezidentă pentru aceste persoană se va numi „Permis de rezidentă al unui membru de familie al unui cetătean al Uniunii” si va fi eliberat în maxim 6 luni de la data depunerii cererii. Pentru eliberare permisului de rezidentă, membrul de familie în cauză trebuie să îndeplinească aceleasi conditii ca cele pentru eliberare certificatului de înregistrare, cu singura deosebire că la prima conditie trebuie să prezinte doar un pasaport valabil.
Valabilitatea permisului de rezidentă este de maxim 5 ani de ia data eliberării, în functie de perioada solicitată de rezidentă. Valabilitatea permisului de rezidentă nu va fi afectată dacă absenta de pe teritoriul statului pentru care s-a obtinut permis de rezidentă se axează în următoarele limite: nu depăseste 6 luni într-un an de zile; mai mult de 6 luni într-un an, dar pe motiv de satisfacere a stagiului militar; mai mult de 12 luni consecutive, pentru motive importante precum sarcină si nasterea unui copil, boală gravă, studiu sau instruire vocatională, sau mutarea în interesul serviciului în alt stat membru sau într-o tară tertă.
Decesul unui cetătean al Uniunii, plecarea sa din tara gazdă, divortul, anularea căsătoriei sau terminarea parteneriatului înregistrat nu afectează dreptul unui membru a! familiei, indiferent daca este sau nu cetătean a! unui stat membru al Uniunii, să continue sa rezideze pe teritoriul statului membru în cauză, cu îndeplinirea acelorasi conditii solicitate unui cetătean al Uniunii de a rezida pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii.
Copiii cetăteanului aflat într-o astfel de situatie pot continua să rezideze pe teritoriul statului în cauză dacă sunt înregistrati ia o institutie de învătământ, până la completarea studiilor.
Pentru fiecare caz în parte, pentru membrii familiei care nu au cetătenia Uniunii se mai solicită anumite conditii: în cazul în care cetăteanul în cauză a decedat sau a plecat din tara respectivă, membrul de familie al acestuia trebuie să fi rezidat pe teritoriul statului respectiv cel putin un an înainte de decesul cetăteanului Uniunii, în calitate de membru al familiei cetăteanului Uniunii în cauză;
In cazul divortului, anulării căsătoriei sau terminării parteneriatului înregistrat, se întâlnesc următoarele situatii:
Căsătoria sau parteneriatul înregistrat a durat cel putin 3 ani, dar cel putin un an pe teritoriul statului membru gazdă;
In caz de circumstante dificile, precum violentă domestică în timpul căsătoriei sau parteneriatului înregistrat, partenerul poate continua să rezideze:
In cazul în care s-a stabilit dreptul de acces la copilul minor, rezultat în urma relatiei, si curtea a stabilit că accesul trebuie să se facă pe teritoriul în cauză, partenerul respectiv, care nu are cetătenia unui stat membru, căruia i s-a atribuit acest drept, poate avea acces nelimitat în vederea îndeplinirii acestui scop.
Dreptul de rezidentă permanentă este reglementat de art. 16-21 din Directiva CE nr. 38/2004.
Cetătenii Uniunii obtin dreptul de rezidentă permanentă pe teritoriul statului membru gazda după o perioadă de 5 ani de rezidentă legală neîntreruptă, dovedind că nu s-a luat nici o decizia de expulzare împotriva lor. Acest drept de rezidentă nu este supusă nici unei conditii. Aceeasi regulă se aplică si membrilor de familie, care nu au cetătenia Uniunii si care au locuit cu un cetătean al Uniunii timp de 5 ani.
Dreptul de rezidentă permanentă este pierdut în cazul în care unei absente de pe teritoriul statului membru gazdă de mai mult de 2 ani.
Permisele de rezidentă permanente sunt valabile pe termen nedeterminat si sunt reînnoite automat la fiecare 10 ani.
Acestea trebuie să fie eliberate în maxim 3 luni de la data depunerii cererii. Cetătenii pot folosi orice formă de evidentă general acceptată de către statui membru gazdă pentru a-si dovedi rezidenta continuă.
Cetătenilor Uniunii sau membrilor lor de familie li se poate restrictiona dreptul de liberă circulatie si de rezidentă pe motive de politică publică, securitate publică sau sănătate publică, pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii. Aceste decizii nu pot fi luate în niciun caz pe motive economice. Măsurile care afectează libera circulatie si rezidenta trebuie să se bazeze pe conduita proprie a persoanei în cauză; condamnările penale anterioare nu justifică automat luarea acestor măsuri.
Această conduită trebuie să reprezinte o amenintare suficient de serioasă si prezentă, care să afecteze interesele fundamentale ale statului în cauză. Simplul fapt că documentele de intrare folosite de persoana în cauză au expirat nu constituie motive de expulzare. In orice caz, înainte de luarea unei decizii de expulzare, statul membru trebuie să evalueze o serie de factori, precum perioada în care a rezidat persoana în cauză, vârsta, gradul de integrare si situatia familială pe teritoriul statului în cauză si legăturile cu tara de origine. Doar în cazuri exceptionale, pentru considerente puternice de securitate publică, ordinele de expulzare pot privi un cetătean al Uniunii, dacă a rezidat pe teritoriul statului în cauză timp de 10 ani sau este minor.
Persoana care face obiectul unei decizii de refuz de intrare sau de rezidentă pe teritoriul unui stat membru trebuie să fie notificată de această decizie. Motivele deciziei trebuie să fie date si persoana în cauză trebuie să fie informată de procedurile de atacare a acestei decizii. Cu exceptia urgentelor, subiectului unei asemenea decizii trebuie să i se permită cel putin o lună pentru a părăsi teritoriul statului membru în cauză.
Ordinele de expulzare pe timpul vietii nu pot fi eliberate sub nici un fel de conditii. Persoanele vizate de ordinele de expulzare pot solicita să li se revizuiască situatia după maxim 3 ani.
Sa mai precizam aici ca, in sensul documentului invocat si al legislatiei Uniunii Europene, cetătean al Uniunii este orice persoană care are cetătenia unui stat membru al acestei organizatii, iar membrii de familie sunt: sotul; partenerul înregistrat, dacă legislatia statului în cauză tratează parteneriatui înregistrat echivalent cu căsătoria; descendentii directi care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau cei care sunt dependenti si cei ai sotului sau partenerului, rudele, directe dependente pe linie ascendentă si cei ai sotului sau ai partenerului.
Poate limbajul tehnic folosit la redactarea acestui articol sperie prin rigoarea si impersonalitatea sa. Este vorba insa de prevederi juridice stricte privind legislatia europeana in materie de calatorie si rezidenta ale cetatenilor pe teritoriul celorlalte state mebre ale Uniunii Europene. Mai sunt doua luni si romanii vor deveni si ei membri cu drepturi depline, dar si cu indatoriri bine definite.
Integrare lina!
Din Bucuresti pentru Observatorul din Canada , Marian Tudor
|
Marian Tudor 10/29/2006 |
Contact: |
|
|
