ELE ! sau ... Un exemplu de prietenie
« Nu exista in viata decat o singura fericire : sa iubesti si sa fii iubit » G. Sand.
ELE, au hotarat personal, dupa criterii numai lor cunoscute sa formeze un GRUP AL DOAMNELOR, ales dintre cele ce au petrecut si “bune” si rele, multi ani intr-o Societate Miniera din Romania. Grupul era format din 10 persoane.
Grupul (invidiat de unele) se intalnea lunar, pentru 4-5 ore. De regula intalnirile aveau loc prin intelegere, la domiciliul uneia. Discutiile se refereau la viata de famile si la viata intima, in limitele decentei. « Faptul ca ne vedeam si puteam sa discutam liber, despre tot si toate ne umplea sufletele de bucurie. Nu mai doream nimic. Ne desparteam greu si plecam in grupuri functie de domiciliul fiecareia. » Declaratie unanima.
Timpul, acest mare « mester », nu mult dupa evenimentele din decembrie 1999 a facut ca din « Grupul Doamnelor, sa emigreze in Canada Doamna M. impreuna cu familia.
A fost bine, a fost rau, era pentru totii o mare enigma.
Familia G. ajunsa in Canada, tara care nu ne-a chemat dar care ne-a acceptat a inceput « lupta emigrantului » care nu a fost usoara si nu-i este nimanui.
Dand dovada de inteligenta si luptand cu incredere si darzenie, a reusit, nu dupa putin timp, sa ajunga acolo unde le este locul de drept, sa aiba un serviciu, casa, masina, copii aranjati, deci sa duca o viata absolut normala. Mai mult si-au adus bunicii si bunicile, cu toate retetele si problemele « tineretii » fiind cu toti in buna stare.
Si acum « ca asa-i romanul », familia G, care nu a uitat de unde a plecat si nici pe cei ramasi acolo, s-a hotarat ca din GD sa invite pe Doamna P. sa viziteze Canada !
Aterizarea la Toronto a fost asa de emotionanta, incat nu mai stiai care este invitata si care este gazda. Era nevoie de o strategie, incat aici toti lucrau si acest lucru nu trebuia stiut de dna. P. Familia G avea in acest sens, un plan bine stabilit, pe care l-au respectat cu strictete, incat totul parea normal. Dupa consumarea primei parti din program, au venit la Montreal pentru a vizita o alta doamna din GD care se stabilise acolo nu de mult timp. S- o numim Doamna X. Intanlirea a fost de doua ori emotinanta si placuta incat nici nu stim cum au trecut cele 3 zile cat Familia G a stat aici. Pentru doamna P incepea o noua aventura, la Montreal. In cele cateva zile cat a mai stat aici, in afara discutiilor si amintirilor placute ce se tineau non stop, a vizitat o buna parte din monumentalul oras si cativa rude pe care nu le vazuse de peste 30 de ani. Totul a fost placut si impresionant. Cu regretele despartirilor, care avand in vedere varsta noastra, ar putea fii ultimele , a plecat spre Toronto, lasandu-ne o bucurie imansa in suflete.
In curand, doamna P, va revedea GD din tara si va avea ce sa la spuna.
Gestul doamnei G atesta o profunda gandire si intelegere a rostului omului pe acest pamant. Nu sunt niste oameni avuti, cum avem destui compatrioti, dar bogatia lor se afla nu la banca ci in suflete. Este limita superioara a modului de a-ti arata prietenia.
Este un dar de la Bunul Dumnezeu, cel ce ne-a dat si bune si rele, lasandu-ne noua alegerea celor bune. Alegerea celor bune insa, le este usoara, celor ce urmeaza caile Domnului.
Este probabil ca gestul doamnei G sa nu fie singular, dar redarea acestuia o facem in speranta ca vom afla si de alte cazuri fericite, cand prietenia sa ridicat la adevarata valoare si cu speranta ca acest gest va fii urmat si de altii.
Felicitam Grupul Doamnelor, pentru tenacitatea cu care au infruntat vicisitudinele vremurilor si pentru faptul ca, daca vrei totul este posibil.
|
Constantin Dusescu / Montreal 10/20/2006 |
Contact: |
|
|
