Semne de intrebare - UN PIC MAI APROAPE
Acum cateva saptamani, un eveniment mai putin obisnuit ne-a atras atentia, colegilor mei de birou si mie, facandu-ne sa ne parasim computerele si sa ramanem pret de cateva minute lipiti de fereastra: pe coltul unei platforme (terase de incendiu) a cladirii in care lucram se afla o pasare frumoasa si semeata – un soim calator (in limba latina, Falco peregrinus, in engleza Peregrine Falcon).
Era pentru prima data cand vedeam de aproape un soim. Altfel, zaream vestitele rapitoare de obicei la munte, planand deasupra lumii, in cautarea prazii. Acum puteam sa admir pe indelete aceasta pasare mare, cu un capusor rotund si frumos, cu pieptul vargat, penajul impecabil, de un gri intunecat, si cu ghearele mari, de un galben stralucitor.
Soimul nostru privea lumea cu ochii sai rotunzi si ageri, fara sa para impresionat de prezenta noastra dincolo de geamuri. Ne-am intrebat cu totii daca pasarea s-o fi ratacit, daca are ce sa manance, desi soimul parea bine hranit, iar trupul lui era frumos implinit.
Oamenii au admirat din cele mai vechi timpuri frumusetea si agerimea soimilor, pasare raspandita de altfel pe toate continentele lumii, mai putin Antarctica. Astfel, vechii egipteni il venerau pe zeul Horus, protector – pana la identificare - al faraonului, zeu care era reprezentat fie ca un soim, fie ca un om cu cap de soim. Inainte de a se folosi de caini la vanatoare, oamenii au avut ca ajutoare pasari, printre care reprezentant de seama era soimul. Dresajul si vanatoarea cu soimi erau cunoscute in civilizatia chineza inca cu cateva sute de ani i.Hr. In Evul Mediu, vanatoarea cu soimi, foarte populara, a devenit insa un privilegiu rezervat inaltei aristocratii.
Din nefericire, cultura si civilizatia moderna au adus un mare prejudiciu populatiei de soimi a globului. Utilizarea, dupa al doilea razboi mondial, a pesticidului numit DDT (diclordifeniltricloroetan) a dus la disparitia in masa a mii de soimi, ceea ce a facut ca aceasta pasare sa devina, in cateva decenii, o specie primejduita. (DDT-ul impiedica transferul de calciu de la femela de soim in coaja oului, astfel incat aceasta devine prea fragila pentru a sustine greutatea puiului care se dezvolta in ea). Astazi, DDT-ul a fost interzis in SUA, Canada, si multe tari din Europa, dar, din nefericire, este inca folosit in tari din Africa si din America de Sud.
In Canada, temerea legata de declinul brusc in populatia de soimi a facut ca multe organizatii si crescatori particulari sa isi adune fortele pentru a salva aceasta frumoasa pasare de la disparitie si a restabili echilibrul ecologic. S-au inceput programe de reproducere a soimilor in stare de captivitate. In ultimele cateva decenii, s-a dat drumul la peste 4,000 de soimi tineri pe tot teritoriul Canadei, acolo unde aceasta specie odinioara vietuia. Insa aceasta cifra nu este foarte impresionanta, caci rata de mortalitate juvenila (sub un an) este foarte mare in randurile soimilor calatori, ca de altfel pentru multe specii de rapitoare. Astazi, soimul pelerin nu se mai afla intr-un pericol atat de mare ca in trecut, dar are inca nevoie de ajutor, mai ales ca programul despre care am vorbit mai sus a fost sistat in anul 1996. Astfel, mai multi voluntari, dintre care o parte s-au organizat in cele din urma in Canadian Peregrine Foundation (primul ei an de deplina functionare a fost 1998) au continuat sa lupte pentru salvarea acestei specii de la pieire. Ca urmare, mai multe orase din Canada au devenit gazda uneia sau a mai multor perechi de soimi. Prima pereche de soimi a sosit in Toronto in anul 1995, devenind pentru multa vreme centrul atentiei publicului, mai ales prin repetatele ei aventuri ca urmare a carora “eroii” trebuiau salvati. Astazi, multe dintre cuiburile de soimi din marile orase dispun de camere de luat vederi, astfel ca atat cercetatorii cat si simpli cetateni pasionati de viata rapitoarelor pot monitoriza activitatea lor in fiecare minut. In prezent, se intalnesc perechi de soimi in orasele London, Hamilton, Toronto, Ottawa, Calgary, Edmonton, Regina, Winnipeg si Montreal. Populatia de soimi cea mai numeroasa este in NV Canadei, si cea mai scazuta pe coasta de Est.
Revenind la prietenul nostru necunoscut, ma regasesc adesea langa fereastra unde l-am zarit, scrutand inaltimele din metal si beton, si sperand sa il mai vad, macar o data, caci astfel voi putea retrai bucuria nepretuita ca sunt un pic mai aproape de natura.
|
Eliza Ghinea 10/16/2006 |
Contact: |
|
|
