Observatorul

Carnetul locotenentului de rezerva Constantin Navarlie / roman

C a r n e t u l l o c o t e n e n t u l u i d e r e z e r v ŕ C o n s t a n t i n I. N ŕ v â r l i e

d i n R e g i m e n t u l 3 1 i n f a n t e r i e C a l a f a t C o m p a n i a d e m i t r a l i e r e

< C a m p a n i a 1 9 1 6 >

Volum îngrijit de
dr. Luchian Deaconu si prof. Tudorita Deaconu
C R A I O V A
2 0 0 6

Acum 90 de ani…
Constantin I. Nŕvîrlie împlinise 34 de ani în momentul cînd România a declarat rŕzboi Austro-Ungariei. S-a nŕscut în 1882 la Plenita, în judetul Dolj. A absolvit scoala primarŕ în comuna natalŕ, dupŕ care a urmat cursurile Liceului « Carol I » din Craiova. La 4 martie 1906 a fost declarat licentiat al Facultŕtii de Drept din Bucuresti.Fŕcuse primii pasi ai unei cariere juridice lungi si exemplare, îndeplinind demintŕtile de magistrat stagiar la Judecŕtoria Ocolului Cîlnic–Gorj, între 1908-1913, judecŕtor cu titlu provizoriu la judecŕtoria Ocolului Cîrligati, judetul Teleorman, din 16 iulie 1913 pînŕ la 12 martie 1914 si judecŕtor cu titlu definitiv la aceeasi judecŕtorie, începînd din 13 martie 1914.
La Cîrligati, în Teleorman, l-a gŕsit mobilizarea din 1916 pe locotenentul de rezervŕ care s-a afirmat, în deceniile viitoare, ca un magistrat de prestigiu, ca filozof, prozator si om de culturŕ remarcabil.
A parcurs, de-a lungul celor aproape patru decenii de magistraturŕ toate demnitŕtile profesiei : judecŕtor de instructie si judecŕtor de sedintŕ la Tribunalul Mehedinti, procuror la Curtea de Apel din Timisoara, presedinte cu grad de consilier la Curtea de Apel, sectia I-a a Tribunalului Mehedinti, consilier la sectiile I-a si a II-a a Curtii de Apel Craiova, presedinte al
Curtii criminale de pe lîngŕ Curtea de Apel Craiova si consilier la Inalta Curte de Casatie Bucuresti .
Cariera juridicŕ de exceptie a fost completatŕ de o sustinutŕ activitate stiintificŕ, concretizatŕ în studii precum « Pravila voievodului Matei Basarab », apŕrut în 1943 în volumul « Oltenia » si de , « pasiunea vietii », descifrarea unor teme de filozofie : « Filozofia lui Schopenhauer »(1915), « O nouŕ explicare a fluxului si refluxului. Observŕri privitoare la teoria lui Kant-Lapalce » (1935), « La force répulsive de la matičre cause de radiations et cause de l’évolution des mondes » ( 1935), « Viata lui Schopenhauer urmatŕ de scurte consideratii asupra modului de a scrie a filozofului si de o schitŕ a sistemului sŕu metafizic » (1943).
In acelasi timp, Constantin I. Nŕvîrlie a fost un valoros om de culturŕ de un dinamism exemplar, calitŕti care l-au propulsat pînŕ la demnitatea de presedinte al Comitetului Regional al « Fundatiei Regale » Oltenia, în anii 1933-1940, rŕstimp ce coincide cu una din etapele cele mai bogate în realizŕri artistice, literare, muzicale, teatrale si stiintifice ale Craiovei interbelice.
Spirit enciclopedic, Constantin I. Nŕvîrlie face parte din valoroasa si numeroasa pleiadŕ de oameni de culturŕ craioveni care au suplinit prin spectacole, concerte, conferinte, reviste, studii, simpozioane, congresele internationale de arheologie, al juristilor, al medicilor etc, lipsa Universitŕtii si a unui for Academic, asigurînd o prezentŕ remarcabilŕ a intelectualitŕtii, a artistilor si creatorilor din Oltenia la viata artisticŕ, literarŕ, stiintificŕ si culturalŕ a acelei epoci.
« Chemarea spre culturŕ » si afirmarea literarŕ a acestei personalitŕti dinamice, plinŕ de talent si pasiune, începe sŕ se manifeste, cel putin pentru sine si fŕrŕ dorinta de a o face cunoscutŕ semenilor, prin « Insemnŕrile zilnice » pe care locotententul de rezervŕ Constantin I. Nŕvîrlie din Regimentul 31 Calafat, compania de mitraliere, punînd în miscare proiectul ambitios, captivant si pretentios de a consemna, în zeci de carnete si caiete, pornind de la prima zi de rŕzboi, 15 august 1916, si pînŕ la sfîrsitul vietii, în 1959, evenimentele pe care le-a trŕit sau de care a auzit.O mare parte din carnetele de însemnŕri au fost descoperite în anii 1980 si sunt pŕstrate în colectiile Sectiei de istorie a Muzeului Olteniei din Craiova. Doar cîteva, cele care se referŕ la rŕstimpul din august 1944 pînŕ în octombrie 1949, au apŕrut în Editura de Sud, în anul 2000, în volumele : « Intre abandon si crucificare. România 1944-1946 » si « Intre abandon si crucificare. România 1946-1949 ». Alte zeci de caiete, carnete si carnetele, însotite de numeroase tŕieturi din ziarele vremii, de manuscrise de recenzii si studii, asteaptŕ sŕ fie publicate. Ele cuprind o multime si o diversitate impresionantŕ de date si informatii definitorii pentru cunoasterea si întelegerea evolutiei societŕtii românesti pe anumite segmente sociale si profesionale, pentru localitŕti, zone, personalitŕti si evenimente care acoperŕ o perioadŕ de peste cinci decenii, începînd cu 15 august 1916, zi istoricŕ înnobilatŕ de versurile si melodia imnului tuturor românilor, « Treceti batalioane române Carpatii ! » pentru « a-i dezrobi pe fratii nostri », si pînŕ în 1959, anul cînd venerabilul autor trecea în nefiintŕ, lŕsîndu-ni-le spre vesnicŕ amintire.
Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la acele zile istorice si dramatice ale neamului românesc, pe care tînŕrul ofiter le-a consemnat în carentele sale, iluminate de entuziasmul general al celor chematii sub arme, plecînd spre granite « chiuind ca la nuntŕ, gŕtiti de sŕrbŕtoare, jucînd si cîntînd », si încununate, dupŕ lungi si grele suferinte si jertfe, prin izbînda idealului reîntregirii Patriei.
Editarea « Insemnŕrilor zilnice », redescoperirea generatiilor sacrificiului total pentru cauza libertŕtii si unitŕtii tuturor românilor, este o datorie sacrŕ. Mesajul însemnŕrilor este clar, curat, uman, pasnic, european. Gîndurile, dorintele, emotiile, sperantele, temerile exprimate de autorul lor sub amenintarea obuzelor de tun, a rafalelor de mitraliere, a gloantelor aducŕtoare de moarte, sunt o adevŕratŕ odŕ închinatŕ vietii, pŕcii si întelegerii între neamuri.
Insemnŕrile au fost scrise, cum apreciazŕ si autorul unei cŕrti similare apŕrutŕ în Franta la Editura “Ennoďa”, în 2004, Arsčne le Breton, “Campagne de 1914-1918. Mon carnet de route », « într-o limbŕ strŕinŕ si docilŕ », autorul lor, ca si ostasul francez, fiind, pe de o parte, sub presiunea dorintei si entuziasmului declansat de ideea datoriei si sacrificiului, de un simtŕmînt mostenit din îndepŕrtate vremi care trezea în sufletul ostasilor acel dor de libertate pentru care erau în stare sŕ-si dea viata fŕrŕ nici o sovŕire, sentimente sŕdite de scoalŕ, familie, societate, si, pe de altŕ parte, a dramatismului confruntŕrilor, a neprevŕzutului, a pericolelor iminente si inevitabile pe care rŕzboiul le-a adus fata fiecŕrui ostas, a pericolului mortii, care pîndea de unde nici nu se asteptau.
Exprimarea este lapidarŕ, scurtŕ, concisŕ, directŕ, exactŕ, ca si « sentintele judecŕtoresti », fŕrŕ înflorituri, dar oferŕ numeroase figuri de stil, comparatii subtile (« E cald, ploaia a încetat, cerul e senin, dar o ceatŕ subtire mai stŕruieste pe vîrf. Bate usor vîntul dinspre apus si o risipeste, dar între douŕ spinŕri ale dealurilor spre noi, o ceatŕ groasŕ strŕlucind de soare – pare un fluture urias » ; « a început o strasnicŕ toacŕ mitralierele » ; « vîntul a început sŕ sufle si sŕ smulgŕ frunzele vestejite ale arborilor care zboarŕ ca stoluri speriate de pŕsŕri » ; « Afarŕ vîntul vîjîie groaznic, se vaetŕ, în suierul lui parcŕ auzi chemŕri de trompete sau zgomotul unei lupte. Ploaia cade mai tare chiar decît azi si întunericul este de nepŕtruns »), cu valoare literarŕ incontestabilŕ.
« Pe la miezul noptii începe un ropot de împuscŕturi si artileria geme si vîjîie din ambele pŕrti. Sîntem luminati de reflectoare. Cînd încetarŕ putin tunurile, începu un majestuos tunet al cerului înnorat de la rŕsŕrit la apus. Pŕrea cŕ vrea sŕ spunŕ cŕ zgomotul acela urias si sublim aduce bogŕtia si rodul naturii, pe cînd grozavele tunete ale tunurilor distrugerea ei. »
Ce poate fi mai expresiv decît acest scurt dialog dintre naturŕ si rŕzboi ?
Insemnŕrile ne dezvŕluie forta, rezistenta («Cînd ne duceam cu sectia spre Arsana, ne-am întîlnit cu rŕnitii din comania 8. Unul fusese strŕpuns prin piept, se vedea mantaua îngŕuritŕ într-o parte si în alta, dar sîngele nu se vedea, semn cŕ fusese o hemoragie internŕ. Cu toate astea mergea, condus de mînŕ numai de un camarad… »), nobletea sufleteascŕ, conceptia de viatŕ a generatiilor lui ‘916, rezumativul sistemului educational de la începtul secolului al XIX-lea, cumintenia, puritatea, iubirea de tarŕ (descrierea sentimentelor trŕite de autor dupŕ luarea la cunstintŕ a ordinului de retragere a armatei este elocventŕ : « In acest timp mŕ gîndeam cu întristare la acest dezastru, cu atît mai mare cu cît privea mai multŕ lume. Cugetam ce se vor face ai nostri de acasŕ si îmi închipuiam cŕ poate vor pleca cu totii la Cîrligati, dincolo de Olt, unde viata lor ar fi fost oaresicum în sigurantŕ. Dar toatŕ averea, tot ce stînsese cu atîta muncŕ, grîu, porumb, vin, vite, trebuiau pŕrŕsite în mîinile acelei osti învingŕtoare si mult doritoare de pîine… Iar altii, care abia o duceau cu sŕrŕcia lor, vor deveni si mai sŕraci, si mai nenorociti, fŕrŕ pîine, fŕrŕ acoperŕmînt, rŕtŕcind pe drumuri, avînd vietile lor în pericol. O mai dureroasŕ stare nu se putea închipui. », ca si scena : « Se zice cŕ regimentul nostru va pleca un batalion pe Valea Jiului. Mŕ cuprinde dorinta sŕ facem si noi parte din trupele care pleacŕ »), curajul, vitejia, dŕruirea, dinamismul, « nestarea », spiritul de initiativŕ, resemnarea, umanismul, pacifismul ( « Privesc, de la transee spre apus, dealul din fatŕ, cu o frumoasŕ poianŕ spre noi si cu pŕdure de fagi înapoia si drumul alb ce duce pe sub poalele acestei poieni spre dreapta, la Arsana. Privesc apoi muntii înalti de dincolo de Cerna, usor acoperiti de ceata albastrŕ. De pe granitŕ privesc apoi spre maizŕnoapte muntii mai mult golasi si stîncosi ai Domagledului, Grebeneacului, Sulitei. Drept în fata mea, pe muntele din fata Sulitei, se vŕd printre arborii goi de funze siluetele ascutite ale brazilor negri-verzi…In vale, adînc, Cerna ; dincolo lantul de munti, apoi vederea Mehadia pe Bega, a Bŕilor Herculane pe Cerna. Si toate sub strŕlucirea blîndŕ a acestei toamne calde … Privesc îndelung si nu mŕ pot obisnui cu ideea cŕ, în mijlocul acestei naturi frumoase si pasnice, oamenii stau fatŕ în fatŕ pentru a se omorî. Se încinge un duel de artilerie cu explozii groaznice ale bombelor si toatŕ aceastŕ frumusete parcŕ e rŕnitŕ »), toleranta româneascŕ.
Ceea ce frapeazŕ este limpezimea ( «Afarŕ bate vîntul îngrozitor, pŕdurea mugeste, de sus vine burŕ rece ») si franchetea limbajului, inspiratia si talentul care-i dŕ autorului ocazia alŕturŕrii unor fapte, fenomene, întîmplŕri diverse si contradictorii în acel melanj care este rŕzboiul, necesar dar nedorit si de neacceptat de firea si spirtitul pasnic al românului.
Peste vîltoarea ucigŕtoare a rŕzboiului (unic în felul sŕu fiind asaltul pentru recuperarea mitralierei : « Ce era de fŕcut ? Puteam pierde mitraliera. Vorbesc cu comandantul comp. 5 si-i spun cŕ mitraliera a rŕmas înainte, cŕ lantul trebuie sŕ înainteze pentru a putea-o lua. Atunci se dŕ ordin comandantului plut. 1 din comp. 5 ce se gŕsea în rezervŕ sŕ trimitŕ o sectie care, împreunŕ cu plutonul dinainte, sŕ înainteze. Se strigŕ « ura », dar nu se poate încŕ înainta pînŕ acolo. Atunci încep actele de eroism. Sodatul Gîrelanu se repede ca cel putin sŕ spulgŕ alimentatorul, fŕrŕ care mitraliera nu mai poate functiona si care nici nu se poate înlocui; îl smulge si se întoarce înapoi. Dar, orisicum, dacŕ se pierde masina rŕmînem fŕrŕ ea. Se repede deci prin ploaia de gloante soldatul tigan Mihŕilŕ si cu Icu, ajutati de sergentul Brŕtan si un caporal din comp. 5 care înainteazŕ împreunŕ cu ei si-i sustin cu focuri. Ambii aruncŕ scutul la o parte, Mihŕilŕ ia masina si i-o dŕ lui Icu care fuge cu ea. In acest timp înainteazŕ si soldatul nostru Petria, spre a ajuta la ridicarea afetului, dar e lovit în cap si se întoarce înapoi. Un soldat din comp. 5, care încercase sŕ ia afetul, fusese doborît si omorît chiar pe afet. Desigur cŕ restul nu se mai poate scŕpa, sîntem multumiti cŕ am scŕpat ce a fost principal. Icu, care luase masina în spinare, e lovit la mînŕ si soldatul Lungulescu o ia în spinare si o aduce înapoi »), autorul aseazŕ o informatie densŕ si o analizŕ profundŕ din care se degajŕ grija pentru viatŕ, pentru colegi si subordonati, pentru familie, compasiunea («Brancardierii nostri au adus pe Cocos si pe bietul nostru caporal Papae. Parcŕ-i vŕd scrisorile pe care le trimetea acasŕ, pe care eram nevoit sŕ le citesc, si în care spunea cŕ cu voia lui D-zeu e sŕnŕtos si întreba ce mai e pe acasŕ, dacŕ s-a terminat cu culesul porumbului si altele. Il vŕd întins pe brancardŕ, lîngŕ bordeiul sectiei, teapŕn si încruntat, cu putin sînge pe fatŕ ; parcŕ nu-mi vine sŕ cred cŕ omul care pînŕ mai adineaurea a fost om viu a murit »), mila pentru dusman, nostalgia pentru convietuirea pasnicŕ, în bunŕ întelegere, fŕrŕ rŕzboaie.
Modul cum se realizeazŕ trecerea de la momentul luptei la clipele de dupŕ încetarea focului este asemŕnŕtor scenariului pe care îl parcurge natura, de la furtunŕ la aparitia soarelui. « Lupta a tinut cam o jumŕtate de ceas. Apoi tunurile dusmane au început sŕ batŕ spre Cocos, semn cŕ ai lor s-au retras. Ceata ce plutea azi dimineatŕ pe munti s-a risipit. Acum nu mai plouŕ si soarele se vede din vreme în vreme. Inimile parcŕ se mai înveselesc. Omul se învatŕ cu toate, si cu ploaia si cu neodihna si cu lipsa de mîncare si cu transeele pe care le socoteste ca pe un prieten ocrotitor. Azi dimineatŕ trecea spre miazŕzi un sir de cocori; se duceau spre o tarŕ caldŕ si pasnicŕ unde nu sunt rŕzboaie si mŕceluri. A amurgit, e senin si rŕcoare. E o lunŕ frumoasŕ peste munti. Pŕcat cŕ totul e întunecat de ideea cruntŕ a rŕzboiului. »
Descrierea curge lin, ca o veritabilŕ scenŕ de film : « Vîntul bate mereu, toatŕ ziua nor si a încercat de mai multe ori sŕ ploaie. Noroc cŕ bordeiul sectiei s-a terminat pe sarŕ, asa cŕ, pentru cîtŕ vreme vom sta aici, adŕpostul îi e asigurat. Vine mîncarea ; soldatii trec pe rînd la cazan, îsi primesc ciorba si se asazŕ tŕcuti prin apropiere. Unii mŕnîncŕ repede din genunchi, rupînd pîine din sacul de la sold, altii taie sau rup bucŕtile si le dumicŕ în gamelŕ, dar nici unul nu se încurcŕ mult cu masa, parcŕ si-ar face o datorie.
Vine noaptea, pŕdurea, care a vuit toatŕ ziua, acum vuieste si mai trist si mai înfiorŕtor.Cînd cade noaptea neagrŕ, vîntul suflŕ lugubru în acesti munti cu pŕduri seculare ce fac noaptea si mai de temut. »
Desi lapidare, descrierile sunt de o frumusete literarŕ iesitŕ din obisnuit : « Vremea urîtŕ de asarŕ s-a limpezit în timpul noptii, iar stelele s-au arŕtat. Dupŕ ce s-au linistit împuscŕturile, s-au auzit strigŕtele unui sir de cocori ce treceau muntii spre miazŕ-zi. Am iesit afarŕ si am vŕzut cornul din urmŕ al lunii spre rŕsŕrit si luceafŕrul de dimineatŕ ca o piatrŕ scumpŕ în apele limpezi si albastre ale cerului. La ziuŕ s-a vŕzut funzisul pe jos alb de brumŕ». « Cînd m-am desteptat azi dimineatŕ si am privit afarŕ pe usa bordeiului am vŕzut crengile arborilor strîns înfrŕtite cu alte crengi de ghiatŕ, iar pŕmîntul cu o slabŕ pojghitŕ de ghiatŕ pe deasupra. In timpul zilei, vîntul a bŕtut strasnic iar ghiata de pe crengi a pîrîit sau a sunat ca turturii unor vaste candelabre. Spe searŕ, ceata stŕruind toatŕ ziua, ghiata s-a fŕcut de trei ori mai groasŕ decît creanga însŕ-si iar fulgii, sub greutatea poverii, au luat aspectul unor sŕlcii pletoase. Pe unele locuri, crengile s-au frînt si au cŕzut jos, împrŕstiind cristalele lunguiete de ghiatŕ ce s-au unit luînd forma unor pieptene strŕlucitoare de argint ».
In fiecare zi, în fiecare clipŕ, natura are o altŕ înfŕtisare, pe care autorul o retine cu mŕiestria unui scriitor: « Frunza a îngŕlbenit aproape toatŕ si soarele spre apus transformŕ pŕdurea într-o pŕdure a aur». Pentru ca, dupŕ o lunŕ si jumŕtate de observare zlnicŕ a transformŕrilor suferite de peisaj sŕ consemneze. « E soare, nu e frig dar bate vîntul. Frunza de pe arbori se duce vŕzînd cu ochii. Din arbori întregi n-a rŕmas decît scheletul si altii îsi mai tin a 3-a parte din podoaba lor de astŕ varŕ, podoabŕ pe ducŕ si de nerecunoscut. Piciorul se îngroapŕ în frunza strînsŕ de vînt în locurile adŕpostite. Acum se vede spre apus, printre arbori, malul de dincolo al Cernii, si peste tot ni se descoperŕ pozitiuni care pînŕ azi nu s-au vŕzut. Ce deosebire între acum si timpul cînd am venit noi întîia oarŕ pe Cocos, la decretarea mobilizŕrii ! Pŕdurea era ca un zid de umbrŕ ». « Astnoapte s-a întors vîntul din spre rŕsŕrit si a adus din nou ceatŕ si ploaie, care toatŕ ziua a învŕluit Cocosul într-un zŕbranic des ». « De dimineatŕ în vale, între Cocos si Visoca, se vedea un adevŕrat rîu lŕptos de ceatŕ ». « Azi noapte a fost senin si cald, zŕpada de pe arbori a început sŕ picure în formŕ de apŕ. Azi e o zi frumoasŕ si caldŕ, soarele strŕluceste, vederea se întinde foarte departe, dealurile strŕlucesc de albeata zŕpezii luminate de soare».
Credinta în Dumnezeu, natura purŕ, curatŕ, oazŕ de liniste si neprihŕnire, familia sacrŕ, tara, unitŕ si solidarŕ (« Mai facem la 10 km pînŕ la Vînj si mîncŕm azimŕ caldŕ cu murŕturi, fripturŕ si bem putin vin, la cŕldurŕ, la un tŕran care a fost la Pelvna») si amintirile («Mŕ culc dar nu pot sŕ adorm curînd, gîndindu-mŕ … si depŕnînd în minte întîmplŕri ale vietii trecute, casa si pe cei rŕmasi acolo ») reprezintŕ, pe de o parte, temeiurile încrederii si sperantei si, pe de alta, locul de refugiu al gîndurilor autorului pentru a scŕpa de greutŕtile si suferintele prezentului. « Dupŕ prînz se mai aud ghiulele cŕzînd pe Padesi. Vreme frumoasŕ cu soare, scoatem cîte un scaun sau ladŕ de scînduri si stŕm la soare. Lumina si cŕldura lui ne bucurŕ, cŕci nu se stie cîtŕ vreme încŕ vom mai avea-o. Se aude trecînd un alt cîrd de cocori, care-mi aduce aminte de alte toamne frumoase si linistite, pline de poezia melancoliei si a tineretii. Atintesc urechea spre strigŕtul lor si-i ascult pînŕ ce trec, ca niste frumoase visuri trecŕtoare. Pŕcat cŕ lumea asta are unele fete asa de urîte…». Sau. « E amiazŕ ; o vreme linŕ si frumoasŕ de toamnŕ. Vŕzduhul e limpede si rŕcoros, soarele strŕluceste blînd, pŕmîntul s-a svîntat. Frunza bŕtutŕ de brumele toamnei a început pe ici pe colo sŕ trecŕ într-un verde-galben. Fire de pŕianjen strŕlucesc în soare. Una dintre cele mai frumoase zile de pe Cocos ; nici tunurile nu mai bat, pare cŕ si ele sînt pŕtrunse de frumusetea zilei ». La 16 septembrie, noteazŕ autorul « am asistat la o slujbŕ religioasŕ pe care a fŕcut-o unul din preotii nostri de la regiment, pe compŕnii. Eu am luat parte cu compania 7. Preotul tine mai întîi o cuvîntare în privinta rostului pe care-l avem aici de a desrobi pe fratii nostri. Pe o masŕ improvizatŕ de compania 7 s-a pus crucea, o gamelŕ militŕreascŕ cu apŕ, lîngŕ care se aflŕ busuiocul. Dupŕ cuvîntare, preotul cu doi cîntŕreti, dintre care unul sergent din comania 7 si altul soldat din batalionul III, citeste rugŕciunea spovedaniei. Soldatii îngenunchiazŕ si ascultŕ. In timpul slujbei se aude vîjîitul unui aeroplan, care se învîrteste ca un bondar peste dealurile noastre ; scopul sŕu desigur e sŕ afle unde sînt asezate tunurile noastre. Un pluton trage cu pustile în el de pe poiana de la rŕsŕrit de noi. Slujba se urmeazŕ înainte. Sŕrutŕm crucea si ne botezŕm. Mîine dimineatŕ se va aduce grijania, fiindcŕ azi soldatii au mîncat». « Unde sînt plimbŕrile noastre de altŕ datŕ, ziua, pe soare, în toamna caldŕ si frumoasŕ, si noaptea pe lunŕ ? », si exemplele pot continua.
Citind însemnŕrile, putem spune cŕ literatura, operele cinematografice realizate în perioada postbelicŕ poartŕ, sub povara « povestirii » a « amintirii », amprenta imaginii soldatului traumatizat de cele vŕzute si suferite de-a lungul unui conflict lung, dur si nimicitor, a soldatului înmŕrmurit, închis în el, oripilat de ororile rŕzboiului.
Insemnŕrile dezvŕluie trŕirile soldatului dupŕ primele confruntŕri cu dusmanul, dusman care nu mai « coboarŕ » din definitia auzitŕ la scoalŕ, din povestiri sau cŕrti, ci apare alŕturi, om, ca si el, cu familie, cu pŕrinti si copii. Luptele au asupra sufletului soldatului un impact complex în care sentimentul datoriei si sacrificiului sunt însotite de permanenta raportare la pretuirea vietii proprii si a omului de alŕturi ( « E vorba sŕ vinŕ generalul pe aici în anchetarea luptei de ieri. Luptele, pe care le dŕm mereu cu forte slabe, par a ne roade pe noi însi-ne, slŕbesc curajul soldatilor nostrii si întŕresc pe al dusmanului. De la noi însŕ nu e nimeni vinovat, noi am lucrat conform ordinelor scrise ce s-au primit »), întelegere (« zŕpada a început sŕ cadŕ cu tot dinadinsul si s-a fŕcut mare. Acuma, seara, vîntul suierŕ puternic prŕfuind-o. Cînd iesi afarŕ te îneacŕ, atît e de greu sŕ stai în bŕtaia vîntului. Mŕ rog lui Dumnezeu pentru cei care pe aceastŕ vreme nu vor putea sŕ stea undeva adŕpostiti ci vor fi nevoiti sŕ stea cu arma în mina, afarŕ, luptîndu-se sau gata de luptŕ. Timpurile sînt grele si va trebui sŕ le îndurŕm») si merge pînŕ la compasiunea pentru colegi si mila pentru « dusman »( « aflu cŕ douŕ ordonante neavizate au fŕcut prizonier un ungur dintr-o patrulŕ ; l-au surprins si i-au sŕrit în spate. Prizonierul a fost trimis la comandantul regimentului dîndu-i-se o jumŕtate de pîine de care nu avea si tutun » ; « Tot aici vin si cei 24 prizonieri germani … Il întreb dacŕ au mîncat asarŕ si-mi rŕspunde cŕ a mîncat mŕmŕligŕ si ceva pe care nu stie sŕ-l explice. Mŕmŕliga, zice el, e bunŕ pentru foame dar, în definitiv, n-are o pŕrere prea grozavŕ de ea. Intreb sergentul gŕrzii care îi pŕzeste si-mi spune cŕ, pe cît se poate, se are grijŕ de ei. Desigur, dacŕ am avea obisnuita noastrŕ aprovizionare, ar trŕi si ei mai bine. Unul din ei nu stiu unde a gŕsit o bucatŕ de mŕmŕligŕ si mŕnîncŕ din ea culcat. Un soldat de la artilerie vine si le dŕ cîteva turte de pesmeti, pe care ei le împart frŕteste între ei. Eu dau convorbitorului meu un pahar de visinatŕ, pentru care îmi multumeste, iar cînd îi întind o bucatŕ de pîine caldŕ fŕcutŕ de tŕrŕncile noastre se repede cu o vŕditŕ foame, dar nu o mŕnîncŕ singur ci dŕ, cîte o bucŕticŕ, la cei din jurul lui »).
Pierderile de vieti omenesti, moartea tinerilor camarazi ofiteri este resimtitŕ dureros de autor. « Mŕ doare inima sŕ scriu cŕ Udrea, camaradul nostru rŕnit la cap în ziua de 19 august, a murit joia trecutŕ. Un soldat care a fost cu el la Craiova a adus vestea aceasta. Fŕcut ofiter abia anul trecut, tînŕr, blînd si cuminte ca o fatŕ mare, aproape niciodatŕ neîtrebuintînd cuvinte aspre cu soldatii, cuviincios si respectuos fatŕ cu toatŕ lumea, iubit si stimat de toti, el e dus mort în floarea vîrstei în satul sŕu natal (Salcia-Mehedinti) la pŕrintii sŕi care se uitau la dînsul ca la un luceafŕr. Cine a vorbit cu el si n-a rŕmas încîntat de zîmbetul sŕu bun si dulce, de vorba sa blîndŕ si mŕsuratŕ. Parcŕ-l aud cînd stŕteam amîndoi împreunŕ la Ciresi în aceeasi camerŕ si cînd sara ne culcam, stingînd lampa el spunea : « Noapte bunŕ, domnule locotenent » si aceastŕ blîndŕ urare pŕrea cŕ într-adevŕr îmi aduce o noapte bunŕ. Avea frumoase visuri de viitor, îl stŕpînea un puternic instinct militŕresc si voia sŕ fie de folos patriei sale. In ultimul timp ar fi voit sŕ se ducŕ la aviatie.
Dumnezeu sŕ te aibŕ în sfînta lui pazŕ, blînd si iubit copil. In viata ta ai fost asa de cuminte si nevinovat încît nici nu mai e nevoie sŕ mŕ rog pentru iertarea pŕcatelor tale… ».
Figura unui alt ofiter, adevŕratŕ pecete a eroismului românesc, este descrisŕ astfel : « Despre cŕpitanul Popescu Ben(edict) se spune cŕ a murit, lucru care mŕ mîhneste foarte mult. Parcŕ-l vŕd cu figura lui zîmbitoare, cu vorba lui sigurŕ si îndrŕzneatŕ care fŕcea din soldatii din subordinele sale adervŕrati eroi. Era din stofa oamenilor mari. Era tînŕr de tot si pentru calitŕtile lui extraordinare fusese decorat si propus pentru gradul de maior. Dacŕ va fi adevŕrat cŕ a murit, apoi a murit cu adevŕrat viteaz. Desigur, nu mŕ asteptam la aceasta ci mai repede asteptam sŕ aud în curînd despre isprŕvile sale potrivite sufletului sŕu mare ». Odatŕ cu scurgerea zilelor, obisnuinta ia locul fricii, soldatii se învatŕ cu pericolul, prezent peste tot si clipŕ de clipŕ, sifdeazŕ moartea, îsi bat joc de ea. Dupŕ trei luni de lupte, la 9 noiembrie, pe Vîrful Cocosul, autorul surprinde una din imaginile cele mai relevante pentru curajul soldatului român : « Pe la 10, tunurile dusmane au început sŕ batŕ din nou, de astŕ datŕ nu Cocosul ci valea dinapoia sa. Oamenii sectiilor stau fŕrŕ teamŕ afarŕ, se uitŕ dupŕ ele cum vin si cum trec înainte spŕrgîndu-se, unele în vale, altele tocmai pe sosea. Pentru fluieratul lor au mai gŕsit o comparatie nimeritŕ : Cavalul. Intr-adevŕr, suierŕtura - fluierŕtura lor se aseamŕnŕ cu a cavalului. Trec una dupŕ alta ca cocorii, în siruri. « Se tin de poale », zice unul, « formeazŕ legŕtura », zice altul. O veveritŕ neagrŕ sare din arborii din stînga, din creangŕ în creangŕ si din tufan în tufan, cu o uimitoare agilitate. Gonitŕ de strigŕtele soldatilor o ia în vale prin arbori. La Orsova se aud continui bubuituri de tun. »
Chiar si ciocnirea brutalŕ cu « dusmanul » poartŕ amprenta tolerantei, a umanismului proverbial al românului. « La vre-o 200 m de noi se ridicŕ un grup de soldati unguri cu mîinile în sus si cer sŕ se predea. Sînt vre-o 30-40. O grupŕ de soldati aleargŕ si-i aduc. Se leagŕ de mîini, se uitŕ fricosi la noi sŕ nu-i împuscŕm. Se trimit sub escortŕ (…) Pentru recunoasterea întregului deal se trimite un pluton din compania Negreanu, care tocmai a sosit, ca în trŕgŕtor sŕ mŕture ce s-ar mai gŕsi. Din transee mai sar vre-o 40 soldati unguri care se predau. Se aduc si 3 rŕniti de-ai lor care sŕrutŕ mîinile ofiterilor nostri si-i roagŕ de iertare. Se aseazŕ la o cŕpitŕ de fîn si 2 soldati milosi îi panseazŕ. Unii sînt strŕbŕtuti prin piept, altii prin burtŕ, unul e plutonier major. Ei tremurŕ de groazŕ si durere si împreunŕ mîinile în semn de multumire gemînd. » La fel si în imaginile de dupŕ o bŕtŕlie : « vŕd mortii unguri ce au cŕzut în lupta de alaltŕieri. La distantŕ de cel mult 50 metri vre-o 10 soldati unguri morti, parte din ei desbrŕcati, în toate pozitiile. Ceva mai jos, unul lîngŕ altul, asa cum au cŕzut, alti vre-o 20. Unii sînt trîntiti pe spate, cu fata în jos, - figuri strŕine, dorm palizi în somnul încruntat al mortii. Privesc o figurŕ latŕ, fŕrŕ mustŕti, lovit în cap. Sŕrmanii, au si ei o familie si o casŕ a lor… »
Contactul cu moartea, sentimentele de fricŕ, panicŕ, înfruntarea pericolului trezesc trŕiri si comportamente din cele mai diferite. « Un soldat mŕ anuntŕ cŕ sublocotenentul a fost împuscat în cap si în curînd îl vŕd adus pe o brancardŕ, întins, cu ochii închisi, plin de sînge pe fatŕ. Mi-e groazŕ sŕ mŕ uit si trec înainte, dar mila de el îmi strînge inima. » Ori : « Mi-aduc aminte de ranitele, cŕmŕsile, cartusierele, scrisorile aruncate prin santuri si pe cîmp si mŕ cuprinde un sentiment al mortii si al pŕrŕsirii (…) De ce toate astea ? Fetele triste si împietrite ale mortilor nostri si mortilor unguri aruncati în sant unul peste altul îmi vin în gînd». « Ne aflam si noi tocmai la masŕ în bordeiul bine blindat al maiorului cînd s-a dat ordin ca artileria noastrŕ sŕ tragŕ. Ca rŕspuns, inamicul a aruncat pe Cocos vre-o 30 proiectile care toate s-au spart prin apropiere. Noi ne-am vŕzut de masŕ fŕrŕ teamŕ »
Unele din cele mai emotionane evenimente consemnate de autor sunt momentul cînd soldatii de pe Pades salutŕ victoria de la Jiu («Tocmai mŕ culcasem si asteptam sŕ vinŕ somnul, cînd primim din partea maiorului un ordin ca împreunŕ cu companiile sŕ iesim afarŕ pentru a ne comunica ceva. Iesim prin întuneric si noroi si ne strîngem sus ; maiorul ne face cunoscut cŕ chiar acum s-a primit un comunicat de la Armata I cŕ la Jiu azi au fost 2 succese strŕlucite … si sîntem chemati sŕ strigŕm de trei ori Ura puternic în onoarea fratilor nostri care au luptat acolo, - asa de puternic ca sŕ ne audŕ si ungurii de unde sînt. Un Ura formidabil într-adevŕr rŕsunŕ de trei ori si o mare bucurie cuprinde pe toatŕ lumea) si cel cînd o unitate numeroasŕ din armata dusmanŕ s-a predat românilor : « Evenimentul cel mai însemnat de azi a fost o companie din armata ungureascŕ de 250 soldati, dintre care mai bine de trei sferturi români si restul unguri, s-au predat unei companii din Dolj în dreapta noastrŕ. Ofiterii ei si comandantul, care e locotenent, sînt români. Au trimes mai întîi o patrulŕ care sŕ anunte si apoi, cînd au apŕrut în fata soldatilor nostri, comandantul a poruncit ridicarea armelor în sus si s-au predat. Ai nostri i-au vŕzut cu mare dragoste. Ei au învŕtat un cîntec cu « România Mare » si-l cîntŕ».
Cea mai dramaticŕ descriere rŕmîne bŕtŕlia din 8 si 9 noiembrie 1916, momentul care precede începerea retragerii de pe pozitiile pe care unitatea le apŕrase cu dîrzenie si vitejie 86 de zile. « Dupŕ prînz, pe la ora 2 ˝, dusmanul a începu o violentŕ bombardare a Cocosului si împrejurimilor. Am stat în bordei la mine si le-am ascultat cum veneau vîjîind si spŕrgîndu-se de la un cap al Cocosului pînŕ la celŕlalt. S-au tras mai bine de 150 proiectile care, din fericire, nu au fŕcut nici o pagubŕ, au rŕscolit numai pŕmîntul pe unde au cŕzut. Unele au cŕzut pe creasta Cocosului, altele mai în vale. Cele care cŕdeau în apropiere fŕceau sŕ se cutremure bordeiul. De la mine, auzeam în bordeiul sectiei glume si rîsete pe socoteala vîjîitului si exploziei bombelor. Pe la 4 a mai încetat canonada dar, spre Visoca, au început sŕ se audŕ împuscŕturi si acum ghiulelele treceau mult mai sus pentru a se sparge în vale unde, desigur, inamicul crede sŕ sînt rezervele noastre ». In ziua urmŕtoare, lupta continuŕ : « Dupŕ prînz, ducîndu-se în ajutorul comp. a 8-a douŕ plutoane, unul din comp. 7-a si altul din comp. 9, s-a cîstigat un succes destul de frumos.
Un observator a fost urcat într-un arbor si, vŕzînd lantul trŕgŕtorilor inamici, a stigat sŕ tragŕ si, dupŕ linistea ce se pŕstrase pînŕ aci, a izbucnit deodatŕ un pîrîit groaznic. Un pluton de ale noastre cŕzîndu-le în flanc, ungurii s-au pus pe o goanŕ nebunŕ, ai nostri, chiuind si strigînd « ura », i-au gonit pînŕ ce au trecut douŕ rînduri de transee de-ale lor. Pe urmŕ s-au întors înapoi la mŕstile ce le fŕcuse ungurii pentru atacul lor si au adunat de acolo vre-o 20 de arme, pŕturi, farfurii si alte multe ».
Intr-un rŕstimp extrem de surt, de numai trei luni de zile, autorul ne pune în fatŕ un fenomen uluitor, fantastic. Cîteva mii de bŕrbati, avînd la îndemînŕ doar lopeti, securi, fierŕstraie, experienta de viatŕ si calitŕti de neimaginat, trasformŕ vîrfurile muntilor Cocos si Padesi în redute de rezistentŕ si apŕrare, desenînd cu sutele de bordeie («bordei bine acoperit, cu grinzi de o grosime extraordinarŕ si cŕptusit pe lŕturi cu scînduri de fag de pe la conace » ; « trasarea si sŕparea unor noi bordeie pentru trupŕ … fŕcute în asa fel ca sŕ poatŕ rezista ghiulelelor de tun ») construite la iutealŕ si dotate cu tot ce-i trebuie omului pentru a trŕi, a rezista si a lupta («S-a început lungirea bordeiului spre miazŕ noapte pentru ca cei 50 de oameni ce locuiesc acum în el sŕ aibŕ loc îndeajuns » ; « Seara stŕm multŕ vreme de vorbŕ la mine cu prietenul si camaradul Dim. cu care, dupŕ obisnuita discutie strategicŕ, intrŕm în discutia nevoilor poporului nostru de la tarŕ. Acum avem o lampŕ care lumineazŕ bine si dŕ bordeiului un aer de intimitate » ; « Mi-am adus o oalŕ de pŕmînt în care ordonanta îmi face o foarte bunŕ ciorbŕ de carne la cuptorul din bordei »), cu cŕi de comunicatie pavate cu pietre, transee fortificate, adŕposturi pentru mitraliere (« facem spre rŕsŕrit un adŕpost pentru o mitralierŕ francezŕ, chiar pe trunchiul unui arbore pe care-l înconjurŕm cu un zid de piatrŕ ») , santuri de legŕturŕ, o ipresionantŕ lucrare pe care doar închipuirea cea mai îndrŕzneatŕ o putea imagina iar forta si dŕruirea totalŕ o puteau realiza.
Ultima « filŕ » a acestor extraordinare « note de rŕzboi », retragerea prin luptŕ a esalonului care încheia sirurile fŕrŕ sfîrsit ale coloanelor militare si ale populatiei civile pornite în refugiu, acoperind toate drumurile de la sud ce Carpati ale României, înfŕtiseazŕ imagini incredibile, apocaliptice, de durere, de rezistentŕ, de neputintŕ, de disperare si sperantŕ, de credintŕ în Dumnezeu. « Mŕ uit înapoi la tara pe care o pŕrŕsim. La Severin se aude zgomotul unei lupte cu germanii. Detasamente au intrat, se zice, si în Craiova. Stŕm 2 ore la o casŕ în Bunoaica si primim ordin sŕ pornim. Situatia noastrŕ e grea. Plecŕm pe la ora 5 pe sarŕ si mergem continuu fŕrŕ oprire pînŕ la Jidostita si apoi pînŕ la Dudasi. De sus plouŕ, drumul e noroios. In drumul nostru ne ajung din urmŕ baterii de artilerie care trec cu zgomot sau ajungem din urmŕ mii de care care formeazŕ convoiurile. Asupra Severinului vedem fumurile alburii ale tunurilor ce trag de dincolo la care rŕspund ale noastre de la Simian. Auzim cŕ în Severin e un detasament german care deocamdatŕ e închis acolo, dar care se apŕrŕ bine si stŕpîneste totusi orasul.
La Jidostita mŕ întîlnesc cu Ionel si frate-meu Dumitrache. Mergem înainte, mereu înainte, prin ploaia care cade cu stŕruintŕ, prin noroiul ca ciorba. Ne oprim putin într-o comunŕ, mai în vale, unde soldatii se odihnesc un sfert de ceas în ploaie. Ranita si cele 400 de cartuse precum si drumul lung a fŕcut si sŕ cadŕ multŕ lume. Apa surlue prin santuri, cîmpiile sînt pline de bŕltoace si, neavînd unde sta, se asazŕ chiar în noroi… Auzim pe un om vŕitîndu-se îngrozitor si rugîndu-se sŕ nu fie lŕsat. Colonelul St. dŕ ordin ca 2 brancardieri sŕ se ducŕ sŕ-l ia. Un altul horcŕie în stînga drumului. Horcŕitul lui se aude la mari depŕrtŕri. Aud cŕ sînt rŕniti într-o luptŕ ce a fost azi contra detasamentului din Severin. Se … trag rachete si auzim pocniturŕ scurtŕ de alŕturi, care n-am vŕzut de unde pleacŕ. In curînd alte 2 … si atunci fac semn sŕ treacŕ cu compania santul pe lîngŕ curtea conacului din colt. Dar, un glont loveste un cal aproape de mine care cade icnind cu samarul. Fugim înainte, un alt glont loveste un alt cal care cade gemînd … Ce-a mai urmat îmi voi aduce aminte totdeauna …Sîntem ariergardŕ la convoi. Merge foarte greu. Armata se scurge amestecatŕ. In drum un om mort în dreapta, unul rupt pe jumŕtate în stînga. O cŕrutŕ fŕcutŕ praf. La un deal, convoiul nu mai poate trece. Pŕzim cu mitraliera si infanteria sus pe deal trecerea convoiului, apoi rŕmînem din nou în urmŕ. Mergem foarte încet, trŕsurile se opresc rînd pe rînd si trebuiesc scoase cu boii. Pe la 11 noaptea sîntem prin apropiere de Balota. Oamenii sînt foarte obositi, se culcŕ pe marginea drumlui în umezealŕ si noroi tremurînd. Caii abia gŕsesc sŕ mŕnînce. De obosealŕ, fiindcŕ nu li s-au scos de douŕ zile samarele, se trîntesc pe jos într-o rînŕ. Stau vre-o 2 ore într-un conac unde sînt mai multi ofiteri, mŕ încŕlzesc putin si atipesc pe un scaun…Se taie arbori si se lasŕ pe sosea, se fac santuri prin pŕdure de pionieri. Pe dum, o grŕmadŕ de femei si bŕtrîni întrebŕ de ai lor, cu legŕturi cu mîncare în mînŕ. Una, cŕreia i s-a comunicat cŕ sotul sŕu a murit, plînge cu sughituri. La Recea se rechizitioneazŕ porci, vite etc. Soldatii iau dintr-o magazie drugi de porumb pe care le coc la focuri de paie…Am cantonat asarŕ în Braniste…Lumea, vestitŕ din vreme, a pregŕtit mîncare pentru soldatii ce vor primi fiecare în casŕ. Oamenii au mîncat ceva mai bine si s-au odihnit...Se aude cŕ bulgarii ar fi trecut în vre-o 5 luntri Dunŕrea la Gîrla, desigur pentru prŕdŕciuni. S-au vŕzut venind dintr-acolo femei cu putinul lor avut în care. O femeie se plîngea cŕ i-au luat boii...Marginea soselei e peste tot plinŕ de lume care-si asteaptŕ pe ai lor…Azi, la prînz multi soldati n-au mîncat, cŕci n-au avut de unde, si astŕ sarŕ nu se stie dacŕ vor gŕsi. E vorba ca mîine sŕ plecŕm la ora 7. Bine ar fi, cŕci si oamenii si caii sînt foarte obositi. Caii abia se mai urnesc, unii schioapŕtŕ, asa cŕ mi-e teamŕ cŕ, fŕrŕ odihnŕ, ne vor lŕsa ».
Operatiunea militarŕ a Detasamentului Cerna, retragerea din Muntii Mehedintului pînŕ la Izbiceni, pe Olt, îsi meritŕ cu prisosintŕ calificativul de adevŕratŕ « Anabassis modernŕ ».
Românul care irumpe de sub pana scriitorului este o fiintŕ sublimŕ : harnic, neobosit, dinamic («Plictiseala » a început sŕ ia proportii mari ; vîrful Cocosului într-adevŕr e prea îngust pentru activitatea organismului unui om »), rezistent, încrezŕtor, rŕbdŕtor (« Nor, ploaie si vînt ca ieri. Afarŕ e un noroi si lacuri de ploaie peste tot, încît numai privind te simti tremurînd. Soldatii sînt uzi, cŕci afarŕ e ploaie si-n bordei picŕ. Hainele de pe ei sînt nu numai ude dar si murdare de pŕmînt, cŕci sînt nevoiti sŕ lucreze afarŕ pentru a repara bordeiele, a aduna frunzŕ, a aduce lemne. Incŕltŕmintea se udŕ numaidecît si frigul si umezeala pŕtrunde la picioare. Cei care fac de gardŕ pe asemenea vreme, desigur, au multe de îndurat » ; « Afarŕ bate vîntul îngrozitor, crengile se lovesc între ele si sunŕ a ghiatŕ. Cît de mult au sŕ sufere bietele noastre santinele, umede si rebegite si avînd pe deasupra în fatŕ dusmanul pe care-l pîndesc. Bocancii au început sŕ se rupŕ, apa intrŕ în ei, foaia de cort pe care unii o tin peste manta are pe ea cristale de ghiatŕ. Si ei se plimbŕ de colo pînŕ colo, bat din picioare, apoi atintesc urechea prin suierul groaznic al vîntului ») , blînd, jovial, vesel (« Soldatii stau grŕmŕditi în picioare dar ei tot gŕsesc cuvinte de glumŕ, ca si cum si-ar bate joc de împrejurŕrile cele mai grele. Acum, la ora 8 seara, dupŕ masŕ, din bordeiul meu aud la ei cîntece si rîs. Din sectia de la 41 e unu care le spune la povesti si glume nesfîrsite si de multe ori îi apucŕ miezul noptii ascultîndu-l. Relativ la asta, mi-aduc aminte cŕ zilele trecute cînd veneau srapnelele inamice, unul, suind cu un lemn în spinare striga, bineînteles adersîndu-se srapnelii, « tine pe dreapta ». Intr-adevŕr srapnela, dupŕ vîjît, se vedea cŕ are sŕ cadŕ spre dreapta. Acum, nu stiu care din ei a imitat fluieratul pe sus al bombelor si spargerea lor : « viu ! viu ! si « vino, dŕ-te dracului ! ». Bŕtaia mitralierii e comparatŕ cu ciocŕnitul berzii. Ordonanta mea, vŕzînd un briceag foarte mic la prietenul S. care sede la mine, cu o limbŕ foarte subtire, a spus cŕ limba biceagului parcŕ e o limbŕ de sopîrlŕ etc. Rŕbdarea tŕranului nostru si gluma lui în orice împrejurare e demnŕ de admirat »), pŕtruns de spirit de sacrificu, curajos, viteaz, neînfricat (« Toatŕ ziua am stat sub asteptarea bombelor » ; « vŕzînd cŕ focurile la Visoca în loc sŕ se domoleascŕ se întetesc, primesc ordinul sŕ trimit acolo o mitralierŕ. Propun sŕ mŕ duc eu însumi cu ea si pornesc cu mitraliera francezŕ comandatŕ de sergentul Leoveanu. »), devotat, disciplinat, omenos, respectuos (« Am îngrijit ca sergentul Pîrvu, care dormea în bordei cu mine, sŕ fie bine pansat si, dintr-o pŕturŕ ungureascŕ ce avea, am pus sŕ-i taie o suvitŕ cu care sŕ-i înfŕsure mîna dupŕ ce-l va pansa din nou doctorul, neputînd sŕ-si ducŕ mîna în mîneca hainei si mantalei. A plecat luîndu-si rŕmas bun si sŕrutîndu-mi mîna »), iubitor, îndrŕgostit de naturŕ si de viatŕ, credincios, mîndru, talentat, inteligent (« venind vorba de filozofie, arŕt lui Gŕr. si Dim. care e obiectul filozofiei, lŕudînd aceastŕ parte a activitŕtii spiritului omenesc care, la marii filozofi (Kant si Platon etc.) se ridicŕ mai sus chiar decît cea mai înaltŕ poezie. Le arŕt cŕ filozofia e una singurŕ, cea metafizicŕ, orice altceva pretinde acest nume îl pretinde fŕrŕ drepturi »), prietenos, sŕritor, tolerant, cooperant.
Pregŕtind manuscrisul pentru editare nici nu bŕnuiam cŕ vom gŕsi, în intervalul de timp atît de scurt si în spatiul restîns în care a actionat unitatea militarŕ din care face parte autorul, vîrfurile Cocosul si Padesul, atîta actiune, atîta trŕire si atîta simtire româneascŕ. Dinamica povestirii te captiveazŕ si te impresioneazŕ. Toate personajele naratiunii, soldati si civili, se adunŕ într-un sigur suvoi, se contopesc într-un ideal unic : Tara.
Scurtul rŕstimp 15 august – 23 noiembrie 1916 rŕmîne doar o « clipŕ » a istoriei milenare, dar el reprezintŕ o « clipŕ » de magie care spune aproape totul despre Român.
Participarea « Diviziei Cerna” la rŕzboi, de luni 15 august pînŕ miercuri 23 noiembrie 1916 st.v., cuprinde trei etape distincte : bŕtŕlia pentru stoparea încercŕrilor inamicului de a pŕtrunde dincoace de frontierŕ, retragerea pînŕ la Izbiceni, pe Olt, si cei doi ani de captivitatea în lagŕrele mortii din Germania si Austro-Ungaria.
Manuscrisul pregŕtit pentru editare cuprinde numai primele douŕ etape.
Am respectat textul original, pŕstrînd ortografia, semnele, prescurtŕrile si notatiile autorului care a marcat unele fraze sau expresii cu paranteze, a subliniat cuvinte sau propoziti, toate fiind mentinute în textul tipŕrit. Pentru a încadra naratiunea în evolutia frontului românesc si european, am apelat la ordinele si rapoartele comandamentului Corpului I Armatŕ, la lucrŕrile care trateazŕ acest subiect.
Lectura «Carnetului» locotenentului de rezervŕ Constantin I. Nŕvîrlie este incitantŕ, captivantŕ, odihnitoare, emotionantŕ si pilduitoare.
Volumul este, în primul rînd, un document istoric de exceptie dublat de certe calitŕti literare.
Fiind o naratiune consacratŕ rŕzboiului te astepti ca lectura sŕ-ti ofere, în principal, descrierea luptelor. Surpriza pe care ne-o face autorul este cŕ el se opreste cu obstinatie asupra observŕrii si pezentŕrii naturii. Si, desi natura, muntii Cocosul si Padesul, piatra, pŕmîntul, pŕdurea, apa si cerul, sunt mereu aceleasi timp de 86 de zile, autorul, observator sensibil si delicat, îti oferŕ o multitudine si o diversiate impresionantŕ de ipostaze ale ei . Sunt putine creatiile literare care reusesc sŕ demonstreze cu atîta convingere sintagma « Românul frate cu natura ». Pentru cŕ, în sînul acestei naturi, deasupra muntilor înalti, autorul ridicŕ un neasemuit monument românilor, el ne oferŕ o întîlnire reconfortantŕ cu sufletul neamului, cu spiritul lui, cu trasŕturile cele mai puternice si mai specifice ale acestui popor de oameni muncitori, modesti si viteji care, în împrejurŕrile cele mai dramatice, au probat lumii umanismul, toleranta si vitalitatea lor de neoprit.
Volumul de însemnŕri este doar începutul povestirii « Detasamentului Cerna », pe care putem sŕ-l numim, fŕrŕ a gresi si fŕrŕ a supraevalua meritele miilor de ofiteri si soldati care l-au alcŕtuit, « Detasamentul Sacrificiului Total ». Deliberat, Comandamentul Armatei Române a lŕsat în muntii Mehedintului, la punctul cel mai avansat al frontierei de nord-vest a României anului 1916, acest puternic si viteaz Detasament pentru a obtine rŕgazul necesar spre a salva grosul armatei, armamentului, munitiei, subzistentei, valorile de patrimoniu national, pentru a transfera în Moldova guvernul, administratia, o parte a populatiei si pentru a pregŕti o nouŕ linie de rezistentŕ, cu scopul salvŕrii Tŕrii.
Dramatic si dureros, sfîrsitul misiunii Detasamentului Cerna prin capturarea de cŕtre inamic, nu este perceput de autorul însemnŕrilor ca o întrîngere, speranta soldatului român rŕmîne, ea doar asteaptŕ si cautŕ prilejurile si solutiile pentru a continua lupta. Mesajul este unul singur : Idealul de libertate si unitate va birui. « De data asta am visat, chiar azi la prînz….Visam cŕ comandantii nostri înaintau cŕtre inamic cu un steag alb…Tot asa am visat si retragerea noastrŕ pe frontul Cernii. Se pŕrea cŕ actuala noastrŕ reginŕ, însotitŕ de alte doamne, toate în negru, ne spunea sŕ trebuie sŕ ne retragem.
Eu, foarte supŕrat, strigam aceste cuvinte : « Da ? Sŕ ne retragem ? Pentru asta ne-ati bŕgat în rŕzboi ? »
De azi, prin urmare, sîntem prizonieri. Vom vedea mîine, ce se va face cu noi »
Doar asa, cu sacrificii si suferinte imense, cu încredere si vointŕ nestrŕmutatŕ în destinul Neamului, România a putut fi salvatŕ, acum 90 de ani, în noiembrie 1916.

24 octombrie 2006

Luchian DEACONU,
doctor în istorie

CARNET DE INSEMNARI ZILNICE
LOCOTENENT DE REZERVA CONSTANTIN I. NAVIRLIE
REGIMENTUL 31 CALAFAT* COMPANIA DE MITRALIERE

15 august 1916
Ora 12 ziua. Sîntem pe muntele Cocosului. Batalionul 1 Dolj a ocupat o pozitie pe teritoriul inamic si trage focuri de azi dimineatŕ. De la ora 10 au început sŕ tragŕ tunurile noastre care au ocupat un munte inamic în fatŕ, în întŕriturile unguresti. Se aude un « ura » puternic, de sigur cŕ se ia cu asalt întŕriturile inamice, dar nu se stie rezultatul. S-au luat 4 prizonieri unguri – Se aude din nou cornul strigînd atacul si un « ura » ; si în acest timp împuscŕturi, se vede din partea ungurilor (dealul ocupat se chiamŕ Drŕnic) – Se aud cornistii strigînd încetarea luptei -, dar împuscŕturi se aud înainte.
Ora 4. A venit pîinea, dar fasolea nu, am mîncat putinŕ brînzŕ – bubuiturile s-au mai domolit. Se aude cŕ la batalionul 1 Dolj au cŕzut rŕniti 80 si 7 morti. Surdu Ion a adus de la pichetul de grŕniceri o ranitŕ de pînzŕ cu o pŕturŕ albŕ, cafea etc.

16 august 1916
Astnoapte s-au auzit din cînd în cînd bubuituri de tun si puscŕ. Somn agitat, îmbrŕcat. Pe la ora 1 noaptea a fost o panicŕ din cauza a 2 companii din batalionul Dolj – 57 si 2 comp. uu ocupat ieri crestele dusmane deasupra dealului Bârzei. Azi s-au auzit foarte rar împuscŕturi. Tot astnoapte spre ziuŕ a fost si la noi un foc repede – dar fŕrŕ panicŕ. Cine stie cum un soldat a tras foc si ceilalti dupŕ el, mai ales cŕ comandantul le-a trimis vorbŕ cŕ de obicei inamicul atacŕ în zori si ei au luat-o cŕ atacŕ cu adevŕrat. Ora 5 p. m. se aude spre Orsova si deasupra Orsovei. Se zice cŕ Brasovul a cŕzut.

17 august
Se aude cŕ a cŕzut si Sibiul . Tunurile noastre bat la intervale transeele inamice. Bucŕtŕriile sunt jos în vale, cazanele se aduc pe pari sus. In noi, care pînŕ acum n-am avut nici-o luptŕ, se desteaptŕ o vagŕ dorintŕ de a ne afla în pericol. Aci pare cŕ ne pare bine cŕ pînŕ azi n-am vŕzut împrejurul nostru o patrulŕ dusmanŕ si cŕ deci sîntem în sigurantŕ, aci dorim sŕ iesim din nelucrare.
Strasnicŕ pŕdure aceea în care ne aflŕm ! Fagi seculari de cîte 30 – 40 m de înalti. Multi putreziti cŕzuti de-a lungul. In fata noastrŕ spre Ungaria o vale împŕduritŕ care abia se poate strŕbate într-un ceas .
S-a trimis intr-acolo, spre Pecinisca, o recunoastere, a cŕrei sosire se asteaptŕ .
* Regimentul I/31 infanterie Calafat a fŕcut parte din Armata I-a, Corpul I Armatŕ, Sub-grupul Vîrciorova, Brigada 2 infanterie. Corpul I Armatŕ avea o fortŕ de 10 batalioane, 9 baterii si un efectiv de 13.500 oameni care acopereau frontierade nord-vest; de la Bunoaica ( nord de Vîrciorova) pe Dunŕre, pînŕ la nord de Hinova. In momentul declansŕrii operatiunilor, Grupul de acoperire Vîrciorova a avut misiunea sŕ acopere si sŕ protejeze înaintarea Diviziei 1-a spre valea Cernei .
Ordinea de bŕtaie a Diviziei I-a : comandant – general de brigadŕ Dragalina A. Ioan; Regimentul 1 vînŕtori ; Brigada 1-a infanterie ; Brigada 2-a infanterie ; Regimentul Dolj nr. 1; Regimentul Calafat nr.31; Brigada 31-a infanterie, Brigada 1-a artilerie(România în rŕzboiul mondial, vol. I, cap. I-VIII, Imprimeria nationalŕ, Bucuresti, 1934, p. 181,184, anexa 35).

18 august.
Recunoasterea de ieri a dovedit cŕ la vreo 3 km pe dealul dusman, vecin din spre apus, se aflŕ transee si trupe. S-au tras focuri într-acolo si parte din soldatii dusmani ce se gŕseau în primele transee au dat fuga în al doilea rînd, dar n-au tras.
Azi canonadŕ puternicŕ mai ales din partea noastrŕ. Lîngŕ pichetul de la stînga noastrŕ au cŕzut obuze si srapnele dusmane, care au fŕcut ca telefonul sŕ plece de acolo. S-a dat ordin de facerea unor bordeie înapoia liniei de transee, acoperite cu frunzis, care s-au si fŕcut. Obuzele inamice unde cad, în pŕduri sau cîmp, ridicŕ un nor de praf.

Vineri, 19 august
Padesul ! Prima zi de luptŕ pe care nu voi uita-o chiar de ar fi sŕ trŕiesc mai multe vieti. Plecarea de pe Cocos dimineata la ora 5. Coborîm în Poiana Rachelii, unde lŕsînd compania 1 la locul de plecare spre a face paza, adunarea în coloanŕ si citirea procl.(amatiei) de rŕzboi care întîrziase a se citi. Oamenii îsi fac cruce descoperindu-se. Plecŕm cu comp. 4 în frunte al cŕrei comandant, locotenent Stŕnescu, cunostea mai dinainte, prin patrulŕri, locul ce trebuia sŕ atacŕm. Ajungem la un pichet unguresc, format din barŕci la mijlocul muntelui, acoperite cu carton gudronat de unde se deschidea vedere spre dealul întŕrit al Ungurilor. Mi se comandŕ sŕ recunosc în dreapta o pozitie de unde mitralierele sectiei mele ar putea sŕ batŕ. Privesc si vŕd cŕ distanta pînŕ acolo e mai lungŕ de 1300 m, si deci nu se poate bate. Rŕmînem în pozitie de asteptare. Vine artileria de munte compusŕ din 6 tunuri de 56 mm sub conducerea locot. de rezervŕ Basarabescu. Recunoaste locul deja recunoscut de mine si aseazŕ tunurile. Compania 4 cu locot. Stŕnescu porneste spre a ataca din fatŕ dealul cu transee, a treia (cŕpitan Georgescu) în stînga ei compania 2 (locot. Petrescu). I se comandŕ ca îndatŕ ce va sosi o sustinere din batalionul Dolj pentru baterie sŕ atace pe dreapta, din flanc. Cele douŕ companii din stînga încep focurile din locurile ce li s-au arŕtat. Compania noastrŕ stŕ în vale la barŕci lîngŕ niste porumb. Se comandŕ ca sectia II-a cu comandant Isŕcescu si sublocotenent Udrea sŕ porneascŕ sŕ ajute înaintarea celor 2 companii. Esalonul nostru de luptŕ (caii) stŕ sus în deal, în pŕdure. Mi se dŕ si mie ordin sŕ însotesc comp. II, cŕci a venit compania Dolj. Pornim, sublocotenentul Stefŕnescu îmi strînge mîna înainte de a porni. Eu mŕ cobor cam pe stînga într-o rŕriturŕ de pŕdure si asez mitralierele. Tunurile noastre bubuie de tremurŕ pŕmîntul. E ceatŕ pe dealul dusman si mergem cam la întîmplare.
Se aude de cîteva ori « ura ». Companiile sue încet dealul foarte înclinat al transeelor. Pe deasupra noastrŕ trec mereu gloante fine si produc un tac scurt si sec acolo unde cad. Am transeele în fatŕ dar nu vŕd exact locul unde trebuie sŕ trag, totusi batem creasta dealului cu cîte o jumŕtate de bandŕ. Trec primii rŕniti pe lîngŕ noi în sus spre ambulantŕ. Comndantul batalionului mŕ invitŕ sŕ-l însotesc mai pe dreapta la flancul inamicului. Pornim împreunŕ sŕ suim dealul unde parte din companii deja suise si pe lîngŕ noi trec gloantele în toate pŕrtile. E un loc prea bŕtut de gloante. Ne coborîm deocamdatŕ jos. Maiorul sue dealul dimpotrivŕ înapoi, cŕ aleg un alt loc de urcus mai putin bŕtut, si sui din nou dealul prin pŕdure (sefi de mitraliere Drugŕ si Misicu). Sus se aud rŕcnete de ale soldatilor nostri si glasul sectiei noastre 1 de mitraliere sub comanda sublocotenentului Udrea. Un soldat mŕ anuntŕ cŕ sublocotenentul a fost împuscat în cap, si în curînd îl vŕd adus pe o brancardŕ, întins cu ochii închisi, plin de sînge pe fatŕ. Mi-e groazŕ sŕ mŕ uit si trec înainte, dar mila de el îmi strînge inima. Sus a încetat lupta, inamicul a fugit, punem în bŕtaie pentru orice caz.
Un miros nemaisimtit al mortii. Aici locotenentul Petrescu, sublocotenentul Stefŕnescu, Popescu, Ulea încearcŕ sŕ punŕ în regulŕ soldatii zŕpŕciti, din care nu se aflŕ decît jumŕtate iar restul cu alti ofiteri rŕtŕciti sau retrasi.
Acum se vŕd transeele inamice : formidabile. Cum au pŕrŕsit ei asemenea loc de apŕrare, întŕrit cu 3 rînduri de sîrmŕ, e inexplicabil. Dar si soldatii nostri au fŕcut minuni de vitejie, stînd înaintea fortelor lor si tŕind sîrmele.
La vre-o 200 m de noi se ridicŕ un grup de soldati unguri cu mîinile în sus si cer sŕse predea. Sînt vre-o 30-40. O grupŕ de soldati aleargŕ si-i aduc. Se leagŕ de mîini, se uitŕ fricosi la noi sŕ nu-i împuscŕm. Se trimit sub escortŕ.
Sunŕ cornistii adunarea celor rŕtŕciti, care încep sŕ vinŕ. Vine si comandantul care începe sŕ dea ordine în privinta organizŕrii. Pentru recunoasterea întregului deal se trimite un pluton din compania Negreanu care tocmai a sosit, ca în trŕgŕtor sŕ mŕture ce s-ar mai gŕsi. Din transee mai sar vre-o 40 soldati unguri care se predau. Se aduc si 3 rŕniti de-ai lor care sŕrutŕ mîinile ofiterilor nostri si-i roagŕ de iertare. Se aseazŕ la ocŕpitŕ de fîn si 2 soldati milosi îi panseazŕ. Unii sînt strŕbŕtuti prin piept, altii prin burtŕ, unul e plutonier major. Ei tremurŕ de groazŕ si durere si împreunŕ mîinile în semn de multumire gemînd.
Morti si rŕniti de-si nostri umplu valea. Transeele sînt pline de soldati dusmani morti. Unul din ai nostri a cŕzut în colt, aproape de transee, lovit în cap, trîntit cu fata în sus, cu capela lîngŕ el, plinŕ de sînge si creieri. Aproape de el un soldat din armata ungureascŕ care spune cŕ e român lovit în piept, dar care poate sŕ vorbeascŕ
Mŕ duc cu doi soldati, luŕm fîn, punem sub ei si pe ei si îi lŕsŕm acolo. Pe camaradul meu îl cuprinde un plîns nervos de ceea ce a vŕzut. Rŕnitii se culeg de brancardier si se transportŕ înapoi. Se aude cŕ a fost rŕnit la brat sublocotenentul Cadioschi si la picior sublocotenentul Anghelescu.
Ne pregŕtim pentru noapte, o noapte neagrŕ, cetoasŕ, cu burŕ de ploaie. Ne culcŕm pe niste fîn îmbrŕcati cu mantalele si acoperiti cu pelerinele. A venit si compania I acre ocupŕ dreapta batalionului pentru pazŕ. Se pune o ploaie grea si sîntem sub apŕsarea temerii cŕ inamicul ne-ar putea ataca.
Atacurile de noapte produc tulburŕri si dezordine, cŕci nu stii de unde sŕ te aperi. Ploaia cade tot mai stŕruitor, începem a ne uda. Mŕ ridic în capul oaselor, mŕ acopŕr cu pelerina pe cap si stau asa.

< 20 august>
In sfîrsit, se face ziua mult asteptatŕ. Un rŕnit ungur se vaetŕ în apropiere. Ne coborîm în pŕdure la un loc fŕcut de soldati si ne încŕlzim, uscîndu-ne. Se adunŕ mortii ale cŕror gropi comune se fac. Ei stau cu fata în sus, albi, împietriti, cu piepturile sau fetele însîngerate. Unii stau cu mîna asupra fetiei ca si cum s-ar apŕra, întepeniti asa. Sînt vreo 40 de morti si vreo 60 rŕniti. Se aude cŕ sublocotenentul Udrea e cu putintŕ sŕ scape.
Se descopŕr depozite de munitiuni si efecte unguresti înapoia dealului. Soldatii nostrii gŕsesc prin transee mantale si pŕturi, ciorapi etc. cu care se îmbracŕ. Se strîng armele lor pŕrŕsite si cartusele. De aici de sus se vede spre apus Cerna în vale, pe soeaua cŕreia au trecut de ieri coloane de trupe si trŕsuri.
In luptŕ comandamentul suprem se pierde, companiile rŕmîn cel mult sub comnda sefilor lor si adeseori soldatii se conduc singuri. Prezenta ofiterilor si exemplul lor face foarte mult.
Ora 5 ˝ p. m. Vine un preot, face slujba, noi ascultŕm descoperiti. Mortii se îngroapŕ, un frate îngroapŕ pe fratele sŕu mort. Lacrŕmi se aratŕ în ochii tuturor (39 morti si 60 rŕniti).
S-au strîns si mortii unguri în transee ; figura lor streinŕ, blondŕ se deosebiste de a românilor. Se îngroapŕ acolo unde au luptat.
Vîntul a început sŕ batŕ dinspre apus, soarele se aratŕ si lumineazŕ scena sinistrŕ.
Dupŕ micile lucruri ce s-au gŕsit în transee, se vede cŕ luptŕtorii inamici fac parte dintr-un popor civilizat, plicuri si hîrtie bunŕ de scris, chiar lucioasŕ, fotografii ale sotiilor si copiilor pierdute în graba plecŕrii etc.
Duminicŕ, 21 august.
Astnoapte a fost senin si frig. Acum e soare si bine. Nu ne-a atacat încŕ nimeni, desi noi ne-am asteptat. Sînt dealuri înaintea noastrŕ si la dreapta dealul Tepe întŕrit. Cu toate astea ei nu trag. Care sŕ fie tactica lor ?
Tocmai cînd stam si ne odihneam mai bine în marginea pŕdurii, auzim la dreapta noastrŕ un tun. Nefiind nimeni din trupele noastre la dreapta nu putea sŕ fie decît un tun inamic, care nu putea bate decît în noi. Prima loviturŕ cade la magazia de munitiuni a lor, aflatŕ lîngŕ noi, pe care au pŕrŕsit-o si unde un pluton de oameni se dusese pentru a le ridica. Ei fug spre pŕdure si apoi vreo 4 srapnele la cîte 5 minute se sparg deasupra pŕdurii. Soldatii se retrag cam în dezordine pe vale, unde sefii îi adunŕ. Numai surdu rŕmîne sa-si isprŕveascŕ de copt porumbul, iar cînd vine spune celorlalti cŕ de ce au fugit pentru cîteva obuze sparte.
Aceastŕ întîmplare face pe maior sŕ ia urmŕtoarea dispozitie : compania 5 de Dolj si cu compania 1 si 31 sŕ rŕmînŕ sŕ ocupe dealul cu compania de mitraliere. Eu la compania 1, sectia cealaltŕ la compania 5. Cu ocazia aceasta, aflîndu-mŕ pe vîrful dealului cel mai dinspre apus, am ocazia sŕ admir frumoasa priveliste a Cernei. Rîul Cerna, calea feratŕ si o sosea frumos încadratŕ de arbori la distante egele. Aceasta pe dreapta.Pe stînga am ocazia sŕ vŕd cu ochii liberi si apoi cu binoclul un prea frumos suvoi de munte ce curge spre Cerna si ocascadŕ bogatŕ ce cade spumegînd din munte. La cascadŕ se vede un pod si alŕturi un chiosc. Pe pod trec soldati de care eu cred cŕ sînd de ai nostri dupŕ cum s-a vŕzut în urmŕ, si care se opresc pe pod si admirŕ cascada.
Mai departe de Cerna se vede un pod mare. Sub mal orasul Toplet si ceva mai de parte satul Bîrza, case nu se vŕd dar despre care Trŕilescu (tŕranul) ne spune cŕ sînt foarte frumoase si bogate.
Maiorul auzind cŕ au trecut trupe pe aci pune artileria noastrŕ de munte sçtragŕ cîteva focuri în fabricŕ si pe pod, desi eu sînt de pŕrere cŕ trupele sînt ale noastre. Greseala se vede curînd cŕci mai multi soldati trimisi dintr-acolo vin sŕ ne anunte cŕ Batalionul 1 Dolj a ocupat jos Cerna (cu satele) si deci sŕ nu se mai tragŕ. Cu acesti soldati vine si un tŕran român bŕtrîn de jos. Ne strîngem grup pentru a vorbi cu el, dar pe semne cŕ tunul care a tras azi dimineata ne-a cŕzut, cŕci începe a trage srapnele.
Ne dŕm mai pe dreapta si ne adŕpostim. Trece compania 5 jos spre a se întîlni cu restul batalionului. Intr-acolo mai trimite tunul cîteva srapnele. Se aud cînd pornesc, cînd trec deasupra noastrŕ fiuind si se sparg în depŕrtare. E senin, soare frumos sise rŕcoreste (ora 5 sara). Pe searŕ sosesc 2 companii din batalionul nostrru 2-lea care se opresc la bordee.
A înoptat, se vede luna nouŕ. Ne culcŕm pe fîn pe un loc prŕvŕlit, cu toatŕ sectia la piciorul unui vechi arbore uscat. In fatŕ un arbore înalt, frumos prin care trece vuind trist vîntul. Deasupra noastrŕ transee din care s-au tras lovituri ale mortii, în fata noastrŕ valea pe care au înaintat ai nostri.
Mi-aduc aminte de ranitele, cŕmŕsile, cartusierele, scrisorile aruncate prin santuri si pe cîmp si mŕ cuprinde un sentiment al mortii si al pŕrŕsirii…. De ce toate astea ? Fetele triste si împietrite ale mortilor nostri si mortilor unguri aruncati în sant unul peste altul îmi vin în gînd .
Am dormit o noapte plinŕ de neliniste si gînduri triste, alunecînd mereu spre vale, locul fiind prea înclinat.

Luni 22 august
O zi cu soare. Ne aflŕm tot la locul nostru. Pe la 10 începe iarŕsi tunul spŕrgînd srapnele si obuze în dreapta si înapoia noastrŕ. Stŕm pe loc, culcîndu-ne pe burtŕ. Au cŕzut de asemenea multe ghiulele spre Bîrza, pe Cerna, ocupate de trupele noastre. Sîn tunuri inamice ce bat de la confluenta Cernei cu Bela. A venit o baterie de 75 de ale noastre care observŕ si care de mîine va încerca sŕ reducŕ la tŕcere tunurile dusmane.
Spre searŕ sîntem chemati sŕ ne odihnim la bordee. E o lunŕ frumoasŕ peste pŕdure spre maizŕ zi. Vŕd o pisicŕ iesind din barŕci, desigur pŕrŕsitŕ de grŕnicerii unguri. O iau si o mîngîi aducîndu-mi aminde de acasŕ.
Mŕ culc îmbrŕcat pe un pat de paie în bordee.

Joi 25 august
Ziua de marti petrecutŕ la barŕci a fost calmŕ . Miercuri însŕ a fost o zi nelinistitŕ si plinŕ de peripetii . Ne aflŕm cu (compania) o sectie de ale noastre tot la barŕci (sectia II pe Pades), cînd auzim cŕ corpul I, cŕpitan Urziceanu, si compania 7, cŕpitan Stavarache, sînt atacate de infanteria si tunurile inamice. Cu ˝ orŕ înainte, obize si srapnele începuserŕ de altfel sŕ cadŕ atît pe Pades cît si pe la noi. Se trimit spre ajutor compania 3 ( la compania 1) si compania 11 ( la compania 7). Compania 4 e risipitŕ în trŕgŕtori pe un sant improvizat spre a para întoarcerea companiei 7 de cŕtre inamic. Acolo instalez si eu sectia mea de mitraliere. Au venit si tunuri de 75 mm (cu cŕpitan Vlŕdescu, fost coleg al meu de liceu) si trage unul din dreapta noastrŕ si altele din stînga în spre satul si gara Peciniska, pe Cerna, unde s-ar vedea miscŕri de trupe.
Trage mereu si bateria de 53 (acestor tunuri soldatii nostri au început sŕ le zicŕ berbeci), înapoia înŕltimii Padesului. Canonada aceasta atrage asupra noastrŕ un adevŕrat potop de obuze si srapnele. Vreo 15 în sit trec exact prin acelasi loc pe deasupra noastrŕ. Cu mauzim bubuitul tunului dusman, ne asteptŕm la o bombŕ si ne culcŕm în santuri. Aproape imediat vine si ea suierînd. Un obuz (75) cade la 5 m în vale de noi si aruncŕ asuprŕ-ne pŕmînt, dar din fericire altŕ pagubŕ nu face. Un soldat se duce cu lopata scobeste în locul unde a cŕzut si-i gŕseste fundul si sfŕrîmŕturile. Alt obuz cade putin mai sus de noi. O srapnelŕ de asemenea se sparge pe sus, trimitînd alice rotunde ; cŕpitan Urziceanu a fost rŕnit la brat si adus la barŕci unde se aflŕ doctorul.
Alti rŕniti vin, unii singuri, altii sprijiniti de brancardieri. Tîrziu, pe la 3, mîncŕm chiar
în santuri, soldatii pîine goalŕ, care li se aduce, cŕci mîncarea e mai greu de adus pe linia de luptŕ.
Spre sarŕ împreunŕ cu comapnia 2 si 4 ocolim pe valea barŕcilor, facem un înconjur si ne gŕsim pe Pades în dreptul companiei 1. La una din companii, asezatŕ deja de azi, gŕsesc multŕ neregulŕ, arnajez pe trŕgŕtori la locul lor si-i pun sŕ lucreze santuri. Din fata noastrŕ, de jos, vin gloante dusmane.
Sectia noastrŕ o oprim deocamdatŕ la vreo 50 m de linia I pentru ca aranjînd sŕ facem si pentru noi un sant de adŕpost pe santul ce merge pe vale si unde am avea bun cîmp de tragere. Tocmai în acest timp se primeste ordin ca compania noastrŕ sŕ plece spre regiment, care se aflŕ la nord-vest de Cocos.
Innegureazŕ ; plecŕm cu cîtiva soldati din compania 2 care ne cŕlŕuzesc pînŕ la poiana Rachela. Acolo e vorba sŕ gŕsim o cŕlŕuzŕ, dar n-o gŕsim. Un biciclist ne conduce pînŕ la muntele Cocosului ; acolo cîtiva soldati stiu directia regimentului dar nu exact. Unul ne conduce cîtva timp prin mare întuneric, nu gŕsim regimentul, ne e teamŕ sŕ nu fim atacati, ne întoarcem la Cocos unde dormim în poaie, dupŕ ce ne împiedecŕm de toate lemnele pînŕ a gŕsi vechiul bordei construit de noi, dar prin frunzisul cŕruia curge ploaiaca afarŕ.
Dimineata soldatul vine cu stirea cŕ a gŕsit regimentul. Plecŕm prin ploaie si-l gŕsim pe granitŕ. Ni se spune cŕ compania 8 în acea zi fiind trimisŕ sŕ facŕ recunoasteri e cuprinsŕ între 2 focuri inamice dupŕ douŕ dealuri întŕrite si pierde 50 oameni, morti si rŕniti. Vine brigadierul si ne spune sŕ ne retragem pe Cocos si poiana Rachela. Noi venim la aceasta din urmŕ. Mŕnînc, stŕm putin la foc si mŕ culc ca 1 ceas.
Vine cŕpitan Stavarache rŕnit la picior de un glont, pe brancardŕ. S-a trimis ajutor la Pades, compania 12.
A mai stat ploaia, se vede putin soarele dar bate vîntul.

Vineri 26 august
De asearŕ a început infernul . Sîntem chemati din nou la batalionul 1, pe Pades. Ocolim pe jos prin pŕdure si cum ne aflŕm în fata dealului ce avem de trecut, auzim o violentŕ împuscŕturŕ sus, încît credem cŕ s-a început vre-un asalt. Apoi se vede cŕ observatorii unguri instalati pe malul drept al Cernei ne-au vŕzut cŕci artileria dinspre Peciniska începe spre noi o canonadŕ cum nu s-a vŕzut. Se încruciseazŕ obuzele cu srapnelele pocnind. O cracŕ dintr-un arbore cade cu zgomot si pŕmînt si fum negru se ridicŕ din dealul din spatele nostru.
Plutonier Ghetu e lovit de o spŕrturŕ în piept, nevŕzut, dar abia mai poate rŕsufla. In sfîrsit ajungem pe deal.
Ce a urmat, una dintre cele mai grele nopti. Plouŕ si bate vîntul îngrozitor. Mŕ culc lîngŕ o claie de fîn aproape de sectia mea asezatŕ în bŕtaia pustii, mai jos de creastŕ. Nu pot sŕ închid ochii de rŕsletele împuscŕturi si pe deasupra plouŕ.
Pe la miezul noptii începe un ropot de împuscŕturi si artileria geme si vîjîie din ambele pŕrti. Sîntem luminati de reflectoare. Cînd încetarŕ putin tunurile începu un majestuos tunet al cerului înnorat de la rŕsŕrit la apus. Pŕrea cŕ vrea sŕ spunŕ cŕ zgomotul acela urias si sublim aduce bogŕtia si rodul naturii, pe cînd grozavele tunete ale tunurilor distrugerea ei.
Dimineata plouŕ mereu si bate vîntul. Cum am petrecut aceastŕ zii ? N-as putea spune. N-am mîncat toatŕ ziua decît o bucatŕ de pîine si asupra capului au uruit bombele. Pe la 4 p. m., cred, începu un atac al dusmanului. Incep sŕ curgŕ proiectile. Geme pŕmîntul. Comandantul companiei e lovit în spinare de o schijŕ dar, totusi, nu mai poate sta.
Rŕmîn singur ca comandant. Sectia II-a se duce pe flancul drept, (sectia) I-a rŕmîne si ocupŕ o pozitie de tragere. Impuscŕturile tin mai bine de un ceas. Obuzele sfarmŕ pŕmîntul în transeele din stînga si rŕnesc multi. Gloantele de asemenea îi lovesc si îi omoarŕ. Peste o claie de fîn cad mereu srapnele.
E pe searŕ, împuscŕturile au mai încetat. Vine noaptea tot asa de grea, polioasŕ si cu vînt.

Sîmbŕtŕ 27 august
Astnoapte am rŕmas cu o sectie pe Pades, ceailaltŕ fiind pe dealul opus. M-am retras ceva mai înapoia frontului, luptele de noapte nefiind prielnice mitralierelor. Iarŕsi ploaie si vînt, pe la miezul noptii, iarŕsi ropot de împuscŕturi si lumini sinistre de reflectoare si bufnituri de tun cu scŕpŕrŕri orbitoare. Se bate toatŕ valea dinapoia noastrŕ si santurile. In sfîrsit totul se potoleste. Se pare cŕ dusmanul nu se gîndeste decît sŕ tragŕ din santuri, iar la nŕvalŕ nu prea cugetŕ.
De dimineatŕ am mutat sectia I, care nu prea avea loc bun de bŕtut pe sea, între compania 1 si a treia pe dealul din stînga de unde se vŕd bine transeele dusmane. Am pus oameni de legŕturŕ pe la copaci, am orînduit alti oameni de legŕturŕ spre esalonul de luptŕ iar eu m-am instalat, ceva mai înapoi, lîngŕ un arbore unde mi-am fŕcut împotriva ploii un adŕpos cu crengi si fîn.
Pe la ora 2 d. a. se aud deodatŕ groaznice împuscŕturi pe muntele Cocos în dreapta noastrŕ. Desigur, dusmanul a încercat întracolo un atac care dacŕ i-ar fi reusit, i-ar fi folosit, cŕci odatŕ Cocosul ocupat ar fi putut sŕ strŕbatŕ dincolo de granita noastrŕ, iar noi sŕ pŕrŕsim Padesul mutîndu-ne pe dealul Bîrsa. Dar, înainte de a avea o stire precisŕ de acolo, cred cŕ lupta a fost cîstigatŕ de noi, cŕci s-au auzit puternice « ura » si chemarea din corn la asalt românesti.
Lupta a tinut cam o jumŕtate de ceas. Apoi tunurile dusmane au început sŕ batŕ spre Cocos, semn cŕ ai lor s-au retras. Ceata ce plutea azi dimineatŕ pe munti s-a risipit. Acum nu mai plouŕ si soarele se vede din vreme în vreme. Inimile parcŕ se mai înveselesc. Omul se învatŕ cu toate si cu ploaia si cu neodihna si cu lipsa de mîncare si cu transeele pe care le socoteste ca pe un prieten ocrotitor.
Azi dimineatŕ trecea spre miazŕzi un sir de cocori ; se duceau spre o tarŕ caldŕ si pasnicŕ unde nu sunt rŕzboaie si mŕceluri. A amurgit, e senin si rŕcoare. E o lunŕ frumoasŕ peste munti. Pŕcat cŕ totul e întunecat de ideea cruntŕ a rŕzboiului.

Luni 29 august
Sfînta duminicŕ de ieri am petrecut-o pe acelasi loc. A fost vînt cam rece si aci soare, aci nor. Am trimis vorbŕ si soldatul de la cal mi-a trimis o cŕmasŕ curatŕ, ciorapi si m-am schimbat. Am scris o carte postalŕ acasŕ.
Soldatii nostri si cu cei unguri, din transeele vecine, îsi trimit din cînd în cînd cîte un glont în loc de salutare. Ei s-au obisnuit în santul lor si teama s-a micsorat mult. Glumesc si rîd pe seama « purcelelor » ce cad prin apropiere.
M-am dus adeseori sŕ-i vŕd si din locul unde se aflŕ mitralierele se vŕd în valea Cernii trecînd pe sosea care cu provizii pentru armata ungureascŕ, conduse de soldati unguri. Din cînd în cînd, se comunicŕ artileriei sŕ tragŕ în coloane mai însemnate. Acum, de curînd (chiar ieri), ungurii au asezat un tun chiar sub dealul unde sînt transeele lor si trag în artileria noastrŕ. Nu stiu ce fel de srapnele sau obuze au, cŕci cînd trec produc un vuiet foarte puternic. Mai multe obuze si srapnele au cŕzut pe lîngŕ santurile rezervelor noastre dinspre miazŕ zi de Pades si i-a fŕcut pentru un moment sŕ-si schimbe putin locul.
Pe muntii de dincolo de Cerna, ungurii au observatori care vŕd orice miscare si comunicŕ tunurilor sŕ tragŕ. Cu toate cŕ ghiulelele sînt aruncate mai mult la întîmplare, adeseori fac stricŕciuni.
Din compania noastrŕ sînt pînŕ astŕzi 9 insi rŕniti de tun . Bucŕtarul nostru, care venea cu un tŕran cu cazanul cu mîncare pentru soldati, si care, neobisnuit cu ghiulelele, de cîte ori le auzea se apleca în jos cu fricŕ, la plecare a fost rŕnit la ambele picioare de spŕrturi de obuz, iar tŕranul lovit mult mai grav.
Spre searŕ, dl. maior de la (Regimentul) Dolj, sub comanda cŕruia deocamdatŕ ne aflŕm, dŕ ordin ca o sectie sŕ o punem la intrarea vŕilor de la rŕsŕrit de Pades, pentru a apŕra Padesul de un atac de flanc.
Este o lunŕ frumoasŕ si sub lumina ei pun o mitralierŕ la intrarea unei vŕi, iar pe cealaltŕ ceva mai sus, spre artileria micŕ, la intrarea altei vŕi. Se face adŕpost (sant) pentru oameni si se lasŕ noaptea acum. Eu gŕsesc ceva mai înapoi un loc pregŕtit de oamenii nostri de legŕturŕ, înapoia unui copac gros pe lîngŕ care s-au adus si grŕmŕdit lemne. Noaptea se petrece linistitŕ.
La ziuŕ cad cîteva obuze prin apropiere. E nor pe cer si se încearcŕ sŕ plouŕ. Cînd scriu aceste rînduri, un glont venit prin ricosat de la inamic fiuie în apropiere si mŕ face sŕ schimb locul de la fagul unde stam, mai în apropiere, la un alt fag. Dupŕ prînz vremea se mai limpezeste, dar tunurile inamice încep sŕ batŕ continuu dealul unde se aflŕ tunurile noastre si valea pe care ne aflŕm.
Soldatul nostru, Litrŕ, se duce cu mai multe bidoane la apŕ dar deasupra lui pocneste un srapnel, îi sparge un bidon, îi rupe mantaua, îi zdrentuieste pantalonii si îl rŕneste în pulpa piciorului pînŕ la os. Nu se vaitŕ, rabdŕ, un soldat îl duce de brat si el schioapŕtŕ spre patul unde se aflŕ doctorul.
Soldatii nostri au cuvinte de glumŕ pentru toate. Cînd eram sus pe Pades (la stînga) si cînd armele se porneau pe pocnit pe deal, zgomotul lor sec, fŕrŕ ecou, semŕna cu ceva pe care nu-l puteam defini. Un soldat de alŕturi spuse cŕ ai nostri coc boabe de porumb si comparatia mi se pŕru foarte nimeritŕ. Cînd te afli pe un deal si pocniturile încep pe un deal vecin, huietul lor capŕtŕ o mare amploare. Uneori un pocnet de puscŕ aleargŕ pe toate vŕile mai bine de un minut.
Mŕ plimb prin pŕdurea bŕtrînŕ de fagi si dau de un fag gors în circa 70 cm, rupt de un obuz. M-am spŕimîntat de aceastŕ fortŕ. Alti fagi sînt rŕniti de gloante de srapnel sau spŕrturi de obuze.
Azi s-a dat trupei ceai si mîncare (fasole cu slŕninŕ) de 2 ori. Ordinul e ca trupa sŕ fie bine hrŕnitŕ. Un soldat sîrb din armata austriacŕ a venit singur si s-a predat armatei noastre. Spune cŕ la ei mîncarea e foarte putinŕ, o jumŕtate de pîine pe zi si mai dŕ si alte lŕmuriri. I se dŕ sŕ mŕnînce.
Artileria noastrŕ a lŕsat ca tunurile vrŕsmase sŕ batŕ dar, cînd le-a venit si lor bine, au început un foc repede, mai bine de 30 lovituri în mai putin de un minut, si acestea în douŕ rînduri. Desigur cŕ rezultatul a fost bun, cŕci de observatorii lor de comunicŕ « bine ». Trŕgŕtorii si-au fŕcut adŕposturi înapoia lantului si în timpul zilei se odihnesc, pŕziti de santinele înainte.

Marti 30 august
Astnoapte, afarŕ de cîteva împuscŕturi ale patrulelor în dreapta noastrŕ, a fost liniste. A început însŕ sŕ picure de ploaie. Dimineata de asemenea noroasŕ si cu burŕ de ploaie care însŕ peste cîteva ceasuri a stat. Tunurile inamice abia au tras cîteva focuri, ale noastre deloc. Pe la noi fluierŕ din cînd în cînd gloante, astfel cŕ atît din cauza lor cît si de teama ghiulelelor, sîntem nevoiti sŕ stŕm trîntiti jos si sŕ nu ne prea arŕtŕm în grupuri mari.
Pe la ora 2 a venit pe la mine frate-meu Dumitrache, atasat la brigada I (pichetul Siliste, ca cŕlŕras de stafetŕ). E sŕnŕtos si spuse cŕ pe la ei e liniste, iar tunurile se aud numai. Ii dau sŕ bea tuicŕ si sŕ mŕnînce ceva. Imi povesteste cŕ s-a întîlnit cu I. Bŕlteanu pentru care i-am dat o scrisoare. Oamenii din companie neputîndu-se schimba de o lunŕ au început sŕ facŕ pŕduchi si, tot stînd noaptea sub cerul liber, multi au rŕcit.
Pe searŕ cerul e senin, ceturi se lasŕ pe vŕi.

Joi 1 septembrie
Ieri a venit o companie de mitraliere a Regimentului 1 Dolj si ne-a schimbat. A venit si generalul cu suita sa si a inspectat locurile .
Ocolim ca sŕ nu fim vŕzuti de inamic si ajungem la bordeie unde gŕsim pe comandantul companiei restabilit ; mîncŕm si apoi pornim spre Poiana Rachela, apoi spre locul unde stŕ esalonul nostru de luptŕ, adicŕ pe teritoriul tŕrii noastre de unde se vŕd muntii nostri si satele noastre pe munti.
A dat Dumnezeu soare ; e cŕldut. Soldatii se schimbŕ cu totii, se spalŕ, se aerisesc. Mŕ rad si eu, mŕ spŕl pe cap, mŕ frec cu o cîrpŕ umedŕ pe corp si mŕ simt alt om.
Se face apelul companiei strînse cu cai cu tot, mîncŕm devreme si apoi pornim, trecînd prin Poiana Rachela, unde curg bombe dusmane cŕci a simtit aci artileria noastrŕ. Ocolim mai pe vale si o sectie a noastrŕ rŕmîne aci la batalionul 3, iar eu cu una mŕ urc pe vîrful Cocos la batalionul 2. Aci mŕ simt ca la mine acasŕ cŕci primele zile aici le-am petrecut linistit, iar pe de altŕ parte dusmanul cred cŕ a pierdut pofta de a mai ataca aceastŕ localitate de acum 3-4 zile de cînd a fost gonit 2 km. S-au stîns de pe locurile de unde ei au tras mari grŕmezi de tuburi de cartuse.
Au fost de la noi si rŕniti si cîtiva morti, Dumnezeu sŕ-i ierte. Mŕ culc noaptea în cortul unui camarad iar dimineata ne amenajŕm mai multe locuri de asezat mitralierele în jurul transeelor. Ne facem apoi corturi între compania 7 si 8. Numai dacŕ am sta mai mult aici.

Vineri 2 septembrie
Asearŕ era o foarte frumoasŕ lunŕ spre rŕsŕrit, senin peste tot si cald. Priveam din cortul meu luna prin frunzis, cînd deodatŕ aud un tunet al cerului spre apus si, în mai putin de 10 minute, cerul fu înorat, un vînt puternic si ploaia începu sŕ cadŕ. Spre ziuŕ ploaia a stat, dar vîntul a continuat sŕ batŕ cu furie. Mŕ încŕlzesc putin la un foc mic fŕcut de soldati. De la casierie ni se aduce leafa de 390 lei din care trimit acasŕ 350, neavînd ce face cu ei aici. Trimit de asemenea nevestei o carte postalŕ, una lui frate-meu Alexandru si alta lui Isop, la Cîrligati, cerîndu-i lŕmuriri ce mai e pe acolo. Primesc o scrisoare de la socru-meu care a venit la Severin spre a cere un permis de trecere sŕ ne vadŕ dar nu i se acordŕ.
Un consŕtean îmi spune cŕ a vŕzut caii nostri la un tun (Reg. 21) pe vale. Dupŕ prînz cerul se însenineazŕ, soarele strŕluceste dar vîntul bate tot asa de tare. Se aud tunurile bubuind din vreme în vreme. Azi pe la 5 ˝ seara primesc un bilet de la socru-meu si Sp. Filimon cŕ se aflŕ la bucŕtŕriile regimentului. Mŕ duc cu un soldat de la esalonul nostru de luptŕ pe jos, de aici încalec pe cal si urmat de alt soldat cŕlare coborîm o vale prin pŕdure, iesim la sosea si curînd ajungem la bucŕtŕrii.
Revederea e miscŕtoare. Stŕm pe fîn, mîncŕm si bem vin din ploscŕ, eu povestindu-le ce s-a întîmplat pe aici. Au venit cu cŕruta cu caii direct de la Plenita. Mîne dimineatŕ vor pleca spre Vîrciorova prin Moisesti pentru a vedea pe cei 2 Ionel. Cei de acasŕ sînt sŕnŕtosi, dar sînt tare îngrijorati. Stŕm de vorbŕ pînŕ ce iese luna, ne luŕm rŕmas bun si plec.
Prin pŕdure, pe unele locuri, e un întuneric orb si caii singuri mai vŕd drumul. Descalec de pe cal aproape de vîrful Cocosului si mŕ duc pe jos la cort, pe care-l gŕsesc modificat. E o noapte seninŕ si friguroasŕ, am un somn nu tocmai linistit.

Sîmbŕtŕ 3 septembrie
Astŕzi e senin si vîntul a mai încetat. Pun sŕ-mi scobeascŕ un loc pentru bordei. Trece un aeroplan alb cu cîte o cruce neagrŕ pe aripi, e aeroplan unguresc. Tunurile noastre trag cîteva srapnele dupŕ el dar nu-l ajung.
Bordeiul meu e de 2 m de larg, 2 ˝ lung, scobit în pŕmînt cca 80 cm, într-o parte 2 pari pe care se reazimŕ, unul peste altul, mai multi tufani uscati culesi din pŕdure. Acoperisul, dintr-o bucatŕ, se reazimŕ pe parapet si e construit din lemne tŕiate din pŕdure si puse unul lîngŕ altul. La o parte îi las usa. Intr-un colt, lîngŕ usŕ, o gaurŕ scobitŕ în pŕmînt care apoi rŕspunde în sus pe lîngŕ bordei, soba.
Mai citim cîte un jurnal care vine si din care vedem cŕ diplomatii germani au fost expulzati din Grecia, cŕ cabinetul din aceastŕ tarŕ a demisionat, cŕ e vorba sŕ fie înlocuit prin Venizelos, ceea ce ar însemna rŕzboi contra Bulgariei, cŕ în sfîrsit germanii preparŕ opinia publicŕ pentru o retragere din Franta pentru a-si scurta frontul, zic ei.
Seara seninŕ si rŕcoroasŕ. Pe la 11 noaptea se aud împuscŕturi pe partea de nord a Cocosului, sînt sentinelele noastre de la barŕci ; un pluton din compania 8 ce era postat acolo se retrage aducînd vestea cŕ s-ar fi vŕzut inamicul ; focuri înspre noi nu se aud însŕ deloc.
Maiorul apare si dŕ dispozitiuni de apŕrare, eu asez o mitralierŕ la stînga tunului. Plutonul ce se retrŕsese e întors înapoi pentru a se pune în cunostintŕ si în curînd ni se trimite vestea cŕ nu e nimic si cŕ companiile sŕ se retragŕ în corturi pentru a se odihni.
Ne culcŕm oarecum multumiti cŕ nu a fost nici un pericol, dar tot cu grijŕ. Se lasŕ un frig strasnic ; mŕ învîrtesc mereu pe fînul meu. Multi sondati nu pot sŕ doarmŕ de frig, se plimbŕ printre corturi.

Duminicŕ 4 septembrie
De dimineatŕ e senin si liniste. Pe la ora 9 trece un aeroplan dusman ; pe cele douŕ aripi ale lui se vede crucea neagrŕ. Peste un ceas se întoarce si ni se comunicŕ sŕ stŕm ascunsi, cŕci a aruncat în Severin bombe. Oamenii se tund si se rad, apoi se apucŕ de lucru la bordeiul ce trebuie sŕ-i adŕposteascŕ. Isprŕvesc si eu pe al meu, acoperindu-l cu pŕmînt. Cŕtre searŕ fac un foc în cuptorul dinŕuntru, care arde foarte bine. Vin la mine cîtiva camarazi ofiteri si fierbem tuicŕ cu zahŕr. Pentru noapte ridic foaia de cort de la usŕ pentru ca aerul îmbîcsit oarescum de fum sŕ se purifice. Spre ziuŕ începe sŕ se facŕ frig, dar e mult mai cald decît în corturi.

Luni 5 septembrie
Astnoapte a cŕzut brumŕ ; se vede albŕ pe ierburi. Se aduce ceaiul, se face inspectia ratiilor de rezervŕ si se pedepsesc cei care s-au atins de ele. Se urmeazŕ cu sŕparea bordeielor trupei. Cuptorul meu avînd cosul chiar sub streasinŕ are douŕ inconveniente, aduce fumul la usŕ si amenintŕ acoperisul. Ii fac deci un canal care conduce înapoi pe care-l acopŕr cu lespezi de piatrŕ, la capŕtul canalului ridic un cos de piatrŕ si pŕmînt.
Aeroplanul de ieri trece din nou spre Severin. E soare, pŕmîntul se uscŕ putin. Incep sŕ vŕd cum trece fumul pe serpentinŕ si vŕd cŕ focul arde bine si fumul iese foarte abundent pe cosul cel conic. Pare cŕ bordeiul meu e cel mai cŕlduros, desi altele sînt mai confortabile.
Sublocot. Strîmbeanu care a fost în recunoastere de ieri, abia azi pe searŕ s-a întors. Stirile ce se aduc pînŕ acum de la inamic sînt cŕ inamicul nu prea e numeros si cŕ nu prea se gîndeste la ofensivŕ .

Marti 6 septembrie
Zilele încep sŕ devinŕ monotone, soldatii lucreazŕ pe rînd pe la bordeie, ba la snaturi de legŕturŕ cu transeele. Au început sŕ se facŕ pe ici pe colo adŕposturi acoperite chiar pe transee. Sîrma ghimpatŕ s-a întins peste tot, afarŕ de o portiune spre rŕsŕrit si spre dreapta, portiune care este prea spre teritoriul românesc si ar prezenta pentru inamic inconvenientul cŕ ar putea fi atacat prin spate de trupele noastre de rezervŕ. S-au mai lŕsat mici deschideri între plutoane pentru contraatacuri.
Drumul cel mai usor pe unde ar putea înainta e cel de frontierŕ, unde e valea cea mai adîncŕ si pe unde au legŕturŕ cu întŕriturile lor. Acolo, în vale, la baracŕ, avem totdeauna un pluton de gardŕ. Pe aci au atacat ei Cocosul zilele trecute. Dincoace de Poiana Rachela se aflŕ batalionul 3, unde stŕ si colonelul ; jos, la bordeie, e batalionul 1, asa cŕ legŕtura e fŕcutŕ pînŕ la Pades.
Zilele au început sŕ devinŕ monotone. Sŕpŕturi si stare pe loc, vîrful Cocosului si altceva nimic. Unii ofiteri ar vrea sŕ se ducŕ în recunoastere pentru a iesi din aceastŕ monotonie. Toti ar vrea sŕ ocupŕm un sat sau Mehadia, pentru a trŕi maibine în case. Si încŕ pînŕ acum vremea ne-a favorizat, dar acum bate vîntul dinspre rŕsŕrit, e cam nor si teamŕ mi-e de vreo schimbare a vremii. Dŕm zor sŕ se isprŕveascŕ de sŕpat bordeiul sectiei. Plutonierul major pleacŕ psre Bŕilesti, îi dau o listŕ de cumpŕrŕturi si ceasornicul sŕ-l dea la ceasornicar si trimit împreunŕ cu el ordonanta la Sipinesti sŕ-i dea geamantanul cu cele neabsolut trebuincioase pentru a-l duce la Bŕilesti si sŕ opreascŕ lada pe care va aduce-o la esalonul de luptŕ. Focul arde frumos în vatra lui.
Astŕzi am fost de 3 ori alarmati. Odatŕ pe la 11, un pluton pleacŕ cu col. Olt. de la artilerie pentru a studia pozitiile învecinate. Se întîlneste cu o patrulŕ inamicŕ si se schimbŕ focuri, e rŕnit un artilerist care se pierde de pluton. De asemenea, colonelul se rŕzleteste si numai cu 2-3 soldati, pe o altŕ cale, ajunge la Pades.
Iesim cu totii, auzind împuscŕturile, gata de luptŕ, dar ni se spune care e cauza lor si ne potolim. Mai multe patrule se trimit dupŕ colonel si dupŕ rŕnit. Colonelul trimite vorbŕ în curînd cŕ a ajuns la loc bun, dar rŕnitul nu se gŕseste.
Pe amurg iarŕ vin pe la mine camarazii Martian si Petrescu si punem o gamelŕ pentru ceai la foc. Cînd începe sŕ fiarbŕ, în aceeasi directiune ca la 11, se aud împuscŕturi. Iesim buluc afarŕ împiedecîndu-ne de toate lemnele. Peste 10 minute ne întoarcem înapoi si punem zahŕrul în gamelŕ dar deodatŕ se aud aceleasi împuscŕturi. Mantalele se încurcŕ, le luŕm pe noi de la poale etc. Dar si de astŕ datŕ nu e nimic. Credem cŕ patrulele unguresti speriate de azi se împuscŕ între ele.
Ne luŕm ceaiul linistiti, vorbim multe si mŕrunte si mai ales asupra rŕzboiului. Ni se aduce vestea cŕ la telefon s-ar fi comunicat cŕ Turtucaia ar fi fost reluatŕ de ai nostri, cu mai multe mii de prizonieri si cu toate tunurile si cŕ bulgarii se retrag în dezordine. Vestea aceasta ne umple de o mare bucurie, cŕci, dacŕ se adevereste, înfrîngerea Bulgariei e asiguratŕ .
Miercuri 7 septembrie
Zi noroasŕ cu vînt puternic si continuu din spre rŕsŕrit. Continuarea lucrŕrii bordeiului sectiei. Pe Cocos, aceeasi treabŕ de toate zilele. Citesc ziarele « Epoca » si « Adevŕrul » apŕrute duminicŕ 4 septembrie si aflu cŕ sîrbii înaiteazŕ spre Mŕnŕstire si cŕ armata lui Sarail a avut o victorie desŕvîrsitŕ asupra bulgarilor, fŕcîndu-le mari pagube si luîndu-le tunuri si prizonieri. Pe sarŕ vine ordonanta mea care mi-a trimis geamantanul si mi-a adus lada la bucŕtŕrii. Mi-a adus si o sticlŕ de piperiment si una de tuicŕ. Aduce vestea cŕ sublocotenentul Udrea e aproape bine si cŕ poate umbla, lucru ce mŕ umple de bucurie. Am si astŕ searŕ musafiri cu care stau de vorbŕ la lumina focului. Noaptea visez o grŕmadŕ de lucruri, mi se pare cŕ chiar am vorbit în somn. Nu a fost nici un incident de arme.

Joi 8 septembrie
Astŕzi e Sf. Maria Micŕ si dacŕ nu-mi spunea un camarad nici nu stiam. Aici abia dacŕ se mai tine socoteala zilelor, nicicum a sŕrbŕtorilor. Se urmeazŕ cu sŕparea si constructia bordeielor, cu adŕposturile blindate de pe santuri si cu întinderea sîrmelor ghimpate. Se trimit mereu patrule în toate pŕrtile, care adeseori au conflicte cu cele unguresti si aduc diferite stiri.
Am fost invitat la masŕ la prietenul Martian si Petrescu care mi-au dat purcel fript si orez cu lapte si mai ales vin de care tocmai nu bŕusem cam de multŕ vreme. Pe la ora 4 coborîsem putin valea spre rŕsŕrit, cînd aud împuscŕturi spre nord. Intr-un suflet sînt sus, cîtiva servanti trimisi dupŕ ferigŕ de acoperit bordeiul lipseau, dar repede improvizez din oamenii de rezervŕ ce aruncau pŕmînt pe bordei. In curînd însŕ împuscŕturile se linistesc. Peste un ceas aflu cŕ o recunoastere de ale noastre s-a apropiat prea mult de Arsana, au fost vŕzute si s-a tras asupra lor. Ei însŕ n-au rŕspuns dar, surprinzînd o santinelŕ de ale lor care s-a pus pe fugŕ, i-au luat pŕtura si gamela.
Vîntul bate mereu, toatŕ ziua nor si a încercat de mai multe ori sŕ ploaie. Noroc cŕ bordeiul sectiei s-a terminat pe sarŕ, asa cŕ pentru cîtŕ vreme vom sta aici, adŕpostul îi e asigurat. Vine mîncarea ; soldatii trec pe rînd la cazan, îsi primesc ciorba si se asazŕ tŕcuti prin apropiere. Unii mŕnîncŕ repede din genunchi, rupînd pîine din sacul de la sold, altii taie sau rup bucŕtile si le dumicŕ în gamelŕ, dar nici unul nu se încurcŕ mult cu masa, parcŕ si-ar face o datorie.
Vine noaptea, pŕdurea, care a vuit toatŕ ziua, acum vuieste si mai trist si mai înfiorŕtor.Cînd cade noaptea neagrŕ, vîntul suflŕ lugubru în acesti munti cu pŕduri seculare ce fac noaptea si mai de temut.

Vineri 9 septembrie
Astnoapte am dormit agitat ; de vreo 2-3 zile pare a se reîntoarce vechea perioadŕ intermitentŕ de indispozitie. Vise încurcate, lupte cu prŕstii si cu pietre etc. Apoi mi se pŕrea cŕ nu sînt culcat în bordei ci undeva departe de sectia mea, lîngŕ cîtiva soldati pe care nu-i cunosteam ; întreb cu glas tare dacŕ nu e vreun soldat de la mitralierŕ pe aici : ordonanta mea nu stiu ce rŕspunde de alŕturi, îi cunosc glasul, mŕ destept si mŕ culc din nou asigurat cŕ sînt chiar lîngŕ sectia mea. Poate cŕ starea asta pe loc sŕ fie cauza indispozitiei.
Dimineata ceatŕ. Bate vîntul dinspre apus acum, o risipeste rînduri-rînduri si scoate soarele. E cald încît se poate sta numai în tunicŕ. La batalion vin sapirografiate informatiuni de la statul major : trupele noastre au ocupat Fŕgŕrasu, Avrigul (satul lui Gheorghe Lazŕr) etc. Apoi pe frontul Oltului localitatea Bran si altele. Se confirmŕ ruperea frontului bulgar pe frontul Salonicului si luarea unui mare numŕr de tunuri, chesoane si prizonieri.
Mŕ doare inima sŕ scriu cŕ Udrea, camaradul nostru rŕnit la cap în ziua de 19 august, a murit joia trecutŕ. Un soldat care a fost cu el la Craiova a adus vestea aceasta. Fŕcut ofiter abia anul trecut, tînŕr, blînd si cuminte ca o fatŕ mare, aproape niciodatŕ neîtrebuintînd cuvinte aspre cu soldatii, cuviincios si respectuos fatŕ cu toatŕ lumea, iubit si stimat de toti, el e dus mort în floarea vîrstei în satul sŕu natal (Salcia-Mehedinti) la pŕrintii sŕi care se uitau la dînsul ca la un luceafŕr. Cine a vorbit cu el si n-a rŕmas încîntat de zîmbetul sŕu bun si dulce, de vorba sa blîndŕ si mŕsuratŕ. Parcŕ-l aud cînd stŕteam amîndoi împreunŕ la Ciresi în aceeasi camerŕ si cînd sara ne culcam, stingînd lampa el spunea : « Noapte bunŕ, domnule locotenent » si aceastŕ blîndŕ urare pŕrea cŕ într-adevŕr îmi aduce o noapte bunŕ. Avea frumoase visuri de viitor, îl stŕpînea un puternic instinct militŕresc si voia sŕ fie de folos patriei sale. In ultimul timp ar fi voit sŕ se ducŕ la aviatie.
Dumnezeu sŕ te aibŕ în sfînta lui pazŕ, blînd si iubit copil. In viata ta ai fost asa de cuminte si nevinovat încît nici nu mai e nevoie sŕ mŕ rog pentru iertarea pŕcatelor tale…

Sîmbŕtŕ 10 septembrie
Ieri dupŕ prînz am mai fŕcut oarecari ameloirŕri bordeiului. Am mai sŕpat înŕuntru partea dinainte ca de o palmŕ, locul unde se umblŕ, iar restul l-am lŕsat la vechiul nivel, ceva mai ridicat pentru pat. Marginea patului îmi serveste dealtfel bine si pentru a sedea. Am schimbat cuptorul pe care l-am fŕcut alŕturi de celŕlalt, adicŕ tot aproape de colt, dar în stînga. E mare de coprinde cel putin douŕ brate mari de lemne si are deschidere direct afarŕ.
Astŕzi de dimineatŕ ceatŕ si ploaie mŕruntŕ care a tinut toatŕ ziua. Multi dintre ofiteri, care pînŕ acum nu si-au fŕcut bordei, vin sŕ se încŕlzeascŕ si sŕ stŕm de vorbŕ cînd lucrŕrile le permit. Buz ne povesteste de moravurile ultra stricate ale unor pŕturi sociale de oras, apoi alunecŕm pe panta spiritismului în care eu n-am nici o încredere. Apoi aduceri aminte de luptele avute, de oamenii pierduti si discutiuni de ce se mai prezintŕ pe alte fronturi. Ne-a cuprins o adevŕratŕ sete de stiri ; un jurnal ar avea o valoare nemŕsuratŕ. Ne întrebŕm unii pe altii dacŕ n-am cŕpŕtat vreunul.

Duminicŕ 11 septembrie
Ast noapte m-am desteptat (dupŕ miezul noptii), împuscŕturi în spre apus. Au tras santinele de la comp. 6 care au avut pŕrerea cŕ cineva înaintea lor se miscŕ. Iatŕ cum e fŕcutŕ paza Cocosului de companii : Compania 8 (cŕpitan Ionescu) pŕzeste creasta în spre m. n. de o parte si de alta a drumului de frontierŕ, cu santuri si adŕposturi în santuri. Un pluton din aceastŕ companie e trimes în fiecare zi înainte ca la 2-300 m la locul unde se gŕsesc barŕcile, spre stînga cea ungureascŕ, spre dreapta cea româneascŕ, acolo plutonul la rîndul lui trimete santinele si patrule . Spre apus are sectorul de pazŕ compania 7 (sublocotenent Petrescu), care de asemenea trimete la dumul de carŕ ce încinge muntele prin pŕdure, un pluton care procedeazŕ ca si cel de sus. Tot spre apus, dar mai pe stînga, pŕzeste comp. 6 (sublocot. Gheorghiu) cu un pluton la Poiana Siliste si se leagŕ în vale spre Poiana Rachela cu batalionul 3 unde se aflŕ si colonelul. Spre rŕsŕrit, comp. 5 (locotenent Magereanu) care nu are decît santinele înainte si care mai trimete si patrule de cercetare spre diferite puncte. Spre m. n. înspre Sulita sînt companii de la Dolj si 57.
Vremea urîtŕ de asarŕ s-a limpezit în timpul noptii, iar stelele s-au arŕtat. Dupŕ ce s-au linistit împuscŕturile, s-au auzit strigŕtele unui sir de cocori ce treceau muntii spre miazŕ-zi. Am iesit afarŕ si am vŕzut cornul din urmŕ al lunii spre rŕsŕrit si luceafŕrul de dimineatŕ ca o piatrŕ scumpŕ în apele limpezi si albastre ale cerului. La ziuŕ s-a vŕzut funzisul pe jos alb de brumŕ.
E Sf. Duminicŕ si o zi frumoasŕ cu soare, desi cam rece. Imi vin de la ladŕ rufe curate, mŕ spŕl pe picioare, mŕ schimb si apoi mŕ rad. Drept lighean îmi serveste un trunchi de fag cam putred scobit la mijloc. Pe la ora 11 tocmai cînd mîncam, împuscŕturi multe spre Sulita ; e putonul din comp. 7 plecat în recunoastere si care a tras în inamicul ce s-a vŕzut în transee.
N-a fost nici o pierdere si unul din ei s-a întors cu centironul si cartusierele unei santinele unguresti care a fugit vŕzîndu-i. Incepem a face si noi adŕposturi blindate pentru mitraliere.
Dupŕ prînz se mai aud ghiulele cŕzînd pe Padesi. Vreme frumoasŕ cu soare, scoatem cîte un scaun sau ladŕ de scînduri si stŕm la soare. Lumina si cŕldura lui ne bucurŕ, cŕci nu se stie cîtŕ vreme încŕ vom mai avea-o. Se aude trecînd un alt cîrd de cocori, care-mi aduce aminte de alte toamne frumoase si linistite, pline de poezia melancoliei si a tineretii. Atintesc urechea spre strigŕtul lor si-i ascult pînŕ ce trec ca niste frumoase visuri trecŕtoare. Pŕcat cŕ lumea asta are unele fete asa de urîte…
Sara am fost invitat la camarazii companiei 5 unde am bŕut douŕ cesti de cacao, bŕuturŕ aproape uitatŕ de mine ; apoi numaidecît dupŕ aceea la bordeiul cel nou al camar. de la comp. 7 mi s-a dat un pahar de vin. Bordeiul lor e mai înalt decît al meu, asa cŕ se poate umbla peste tot în picioare. E o negurŕ asa de mare cînd plec de acolo, încît e nevoie sŕ fiu condus pînŕ sus la drum de camaradul Mart. din cauza prea multelor pietroaie, trunchiuri de arbori, crengi, gropi etc. Noaptea se petrece linistitŕ.

Luni 12 septembrie
Astŕzi iar o zi seninŕ ; cînd mŕ desteptai azi dimineatŕ si privi afarŕ pe usa bordeiului se vedea printre crengi si frunze vŕzduhul asa de limpede încît pŕrea o luminŕ albastrŕ. Ne apucŕm sŕ facem adŕposturi acoperite pentru mitraliere. Am fŕcut unul în dreapta drumului pe care-l va acoperi o grupŕ din comp. 8 care se va adŕposti acolo noptile pînŕ cînd, începîndu-se vreo luptŕ, ei se vor retrage în stînga pentru a face loc servantilor nostri. Apoi începem un adŕpost spre apus între comp. 8 si 7. In jurul nostru companiile lucreazŕ la alte adŕposturi. E vorba ca în caz de atac rezervele sŕ tragŕ dinapoia adŕposturilor pe deasupra primei linii de trŕgŕtori.
Tocmai cînd lucram mai bine se înapoiazŕ dinspre Severin aeroplanul unguresc ce trecuse cu o orŕ înainte si un pluton de pe Rachela si altul de pe Cocos (plutonul pentru aeropl. din comp. 5), încep sŕ tragŕ în el. Se vede cŕ pilotul lui a vŕzut de unde au pornit focurile, cŕ îndatŕ ce se coboarŕ artileria lor trage unul dupŕ altul douŕ srapnele dintre care unul se sparge spre barŕci la m. n. si unul chiar pe creasta Cocosului. Rumoare si uimire mare : ne-au descoperit ! Pînŕ acum nu s-a tras o singurŕ loviturŕ de tun spre Cocos. Dar sŕ vedem dacŕ inamicul are credinta cŕ e cineva stabilit aici. In cazul ŕsta cred cŕ va mai trage .
Dupŕ prînz vin pe la mine camarazii Mart., Buz, Pop. si pentru distr. cu o pereche de cŕrti si pentru distractie jucŕm vreme de un ceas tablanet (101) si pantarola. Dupŕ aceea iesim sŕ mai vizitŕm spre apus santurile si adŕpostul pentru mitraliera din acea parte care s-a acoperit cu crengi si pŕmînt si trecînd linia sîrmelor ni se deschide spre apus o vale asa de înclinatŕ încît aproape cŕ n-ai putea-o urca dacŕ nu te sprijini de arbori si tufe.
Sara bordeiul meu e neîncŕpŕtor pentru ofiterii care vin la mine. Eu le ofer o gamelŕ de ceai, iar cei de la comp. 5 vin cu tot restul lor de cacao din care bem cîte o ceascŕ. Se cîntŕ încet cîteva cîntece rŕzboinice si se discutŕ multe si mŕrunte, pînŕ ce lumînarea sprijinitŕ de o scîndurŕ începu a se micsora. Tîrziu noaptea se aud iarŕsi împuscŕturi spre pluton dinspre m. n. al comp. 8, dar care se potolesc curînd.

Marti 13 septembrie
Iarŕsi o zi seninŕ, frumoasŕ si mai caldŕ decît ieri. Dupŕ ce luŕm ceaiul pornim sŕ desŕvîrsim tot spre apus (aproape de flancul stîng al comp. 7 spre a 6-a) încŕ un adŕpost acoperit pentru mitralierŕ. Se aude aeroplanul inamic care a pornit din nou în recunoastere. La Pades cad cîteva ghiulele. Drept în fata noastrŕ, ceva mai spre dreapta, printre arborii Cocosului se vede un deal inamic : o poianŕ pe deal unde se zŕresc cu ochii liberi parii pentru sîrmŕ ghimpatŕ, iar sus pe creasta pŕdurii cu trunchiuri albe, care ar fi frumoasŕ dacŕ n-ar fi atît de amenintŕtoare. Mŕ asez pe un trunchi de copac de unde privesc lucrul sectiei.
E amiazŕ ; o vreme linŕ si frumoasŕ de toamnŕ. Vŕzduhul e limpede si rŕcoros, soarele strŕluceste blînd, pŕmîntul s-a svîntat. Frunza bŕtutŕ de brumele toamnei a început pe ici pe colo sŕ trecŕ într-un verde-galben. Fire de pŕianjen strŕlucesc în soare. Una dintre cele mai frumoase zile de pe Cocos ; nici tunurile nu mai bat, pare cŕ si ele sînt pŕtrunse de frumusetea zilei.
O recunoastere din compania 11 si una din a 8-a a plecat spre Arsana. In curînd se aud pocnituri de arme si 4 soldati din compania 11 sînt rŕniti. Dar cu aceastŕ ocazie s-au înmultit cunostintele despre inamic. Un soldat din compania 7-a s-a suit într-un fag drept în fata bordeiului mitralierei si priveste pe Poiana Torpesului care se zŕreste putin si de jos. Vede soldati unguri miscîndu-se si comunicŕ camarazilor sŕi de jos ; acestia înjurŕ teribil. Cînd s-au auzit pocniturile de arme, acelasi soldat a vŕzut din fag pe un alt deal mai pe dreapta cŕ un pluton de unguri pornind în jos în ajutorul tovarŕsilor lor ; iar imediat ce au încetat împuscŕturile s-au urcat din nou sus.
S-a primit la batalion un ordin : cŕ în vederea unei actiuni ce se va întreprinde împotriva Arsanei, sŕ se facŕ dese recunoasteri. Ne putem deci astepta pe curînd la o luptŕ. Insereazŕ, cerul e limpede si vŕzduhul linistit. Spre apus se vede lumina rosie a amurgului.

Miercuri 14 septembrie
Zi de sŕrbŕtoare : Cîrstovul. In alte vremuri în ziua aceasta gîndurile noastre erau la vii, la veselul cules al strugurilor. E si azi tot o zi frumoasŕ si senintŕ, si cald. Sectia azi s-a dezbrŕcat pînŕ la brîu si s-a spŕlat si frecat cu apŕ ; apoi si-au sters masinile, dupŕ care am asistat la o slujbŕ religioasŕ pe care a fŕcut-o unul din preotii nostri de la regiment, pe compŕnii.
Eu am luat parte cu compania 7. Preotul tine mai întîi o cuvîntare în privinta rostului pe care-l avem aici de a desrobi pe fratii nostri. Pe o masŕ improvizatŕ de compania 7 s-a pus crucea, o gamelŕ militŕreascŕ cu apŕ, lîngŕ care se aflŕ busuiocul. Dupŕ cuvîntare preotul cu doi cîntŕreti, dintre care unul sergent din comania 7 si altul soldat din batalionul III, citeste rugŕciunea spovedaniei. Soldatii îngenunchiazŕ si ascultŕ. In timpul slujbei se aude vîjîitul unui aeroplan, care se învîrteste ca un bondar peste dealurile noastre ; scopul sŕu desigur e sŕ afle unde sînt asezate tunurile noastre. Un pluton trage cu pustile în el de pe poiana de la rŕsŕrit de noi. Slujba se urmeazŕ înainte. Sŕrutŕm crucea si ne botezŕm. Mîine dimineatŕ se va aduce grijania, fiindcŕ azi soldatii au mîncat. Azi e o zi mai mult de odihnŕ.
Tocmai cînd mŕ apucasem sŕ mŕnînc în bordei, vŕd cŕ înaintea deschiderii ce-i tine loc de usŕ apare frate-meu Dumitrache cu un cal vînŕt dupŕ el. Mi-aduce o scrisoare de la cumnatul meu I. B. si niste lucruri ce i s-a dat de la Plenita sŕ mi le aducŕ : 2 perechi ciorapi grosi, o cutie de prŕjituri cu migdale fŕcute acasŕ, pîine de casŕ si vreo cîteva gutui mari, frumoase. Stŕm vreo trei ore de vorbŕ, dupŕ ce mîncŕm, apoi iesim afarŕ, ne plimbŕm pe la transee, i-arŕt dealul din fatŕ întŕrit cu sîrme al ungurilor, apoi stŕm la soare pe creastŕ în fata bordeielor. Dupŕ care el pleacŕ promitîndu-mi cŕ cu ocazia ducerii lui prin Vîrciorova îmi va cumpŕra si aduce lucruri de mîncare.
Cerul e de un senin neîntinat, soarele încŕlzeste asa de plŕcut, frunza începe a îngŕlbeni asa de blînd si linistit, cŕ parcŕ ar fi o toamnŕ de pace. Ce deosebire de zilele ploioase si cu ceatŕ de pînŕ acum .

Joi 15 septembrie
Astnoapte, aproape de miezul noptii sînt desteptat din somn de gorzave vaiete. Cornistul nostru fusese desteptat din somn de o teribilŕ durere mai jos de capul pieptului, iesise afarŕ si începuse a se tŕvŕli pe jos si a se face cîrcel, strigînd ajutor la mamŕ-sa si rugîndu-l pe Dumnezeu sŕ aibŕ grijŕ si de viata lui. Am crezut cŕ e holerŕ si l-am trimis la doctor.
Astŕzi de dimineatŕ a venit de la ambulantŕ preotul care a citit sfînta grijanie, împŕrtŕsind cu vin si pîine pe soldati. Am scris nevestii o carte postalŕ la Plenita. Restul zilei ne odihnim. E iar soare si senin, numai cŕ adie vîntul putin dinspre rŕsŕrit. La unul din sergentii nostri am gŕsit o carte în care se cuprinde de toate : anatomie, fizicŕ, chimie, mineralogie, alŕturi de care e cusutŕ o geografie. A început acum sŕ aducŕ ceai si dupŕ prînz pe la ora 4.
De astnoapte nu mŕ simt tocmai bine. Simt înapoia umŕrului stîng vechea nevralgie, dureri dupŕ ceafŕ si oarecare durere de cap. Seara pun pe un brancardier sŕ-mi facŕ trŕsŕturi de gît cu unt vulcanic de la mitralierŕ în lipsŕ de altceva si durerea de cap aproape dispare. Mai vin pe la mine cîtiva bŕieti (comp. 7 si B. din 8) cu care mai stŕm de vorbŕ. Cei din compania 7 aduc vestea cŕ li s-a comunicat de maior cŕ s-au primit vesti precum cŕ inamicul ar avea intentia sŕ atace astŕ noapte Cocosul spre vest. Recomand si eu santinelelor de la bordeiele noastre sŕ fie vigilente si mŕ culc cu oarecare grijŕ. Mŕ destept de nenumŕrate ori : la grijŕ se adaugŕ si enervarea la care sînt supus de ieri. Mŕ visez mereu undeva afarŕ, culcat sub cerul liber în pŕdure, aproape de niste artileristi pe care trebuie sŕ-i ajut la ceva foarte nelŕmurit. Desigur scopul lor este sŕ aseze acolo tunurile, dar mijlocul ce se întrebuinteazŕ, grŕmŕdirea pe pŕmînt a unor lemne alŕturi unul de altul, si alte nŕzbîtii, nu pare deloc a ajuta atingerea scopului.

Vineri 16 septembrie
Cu toatŕ grija noaptea s-a trecut linstitŕ, chiar fŕrŕ obicinuitele focuri de armŕ. Inamicul poate cŕ s-a rŕzgîndit, sau vestile n-au fost înemeiate. De astnoapte s-a pus un vînt strasnic dinspre rŕsŕrit. Am iesit de mai multe ori astnoapte afarŕ pentru a vedea santinelele si vîntul aproape împiedica auzirea împuscŕturilor dinspre apus. Le-am recomandat deci sŕ se coboare deseori pe panta de apus unde e adŕpost de vînt si unde se poate auzi. De dimineatŕ gŕsii în bordei frunze vestede aduse de vînt ; pe drumuri se plimbŕ frunzele toamnei anului acesta. Desi bate vîntul, e senin si cerul rosu spre rŕsŕrit.
Ziua continuŕ a bate vîntul. Comandantul batalionului a plecat la ora 1 în recunoastere spre nord cu compania 5 si un pluton din a 7-a. Dupŕ vreo orŕ si ˝ s-au auzit împuscŕturi. S-au întors toti cu bine. Desi fusese vorba sŕ se înceapŕ o ofensivŕ spre dealurile dusmane întŕrite, acum e vorba ca Cocosul sŕ fie si mai bine întŕrit cu o altŕ serie de sîrme. Sara bate vîntul mereu dinspre rŕsŕrit, nu prea friguros. Poate cŕ ŕsta e semn de ploaie. Spre pichetul de varŕ, unde se aflŕ plutonul companiei 8 se aude stŕruitor un lŕtrat de cîine, desigur pierdut de unguri, care au cîni foarte bine dresati si care merg si în patrule.

Sîmbŕtŕ 17 septembrie
Prevederea mea de asearŕ s-a îndeplinit în parte. Cŕtrŕ ziuŕ a început sŕ polaie mŕrunt, dar mai pe urmŕ a stat. Continuŕ sŕ batŕ vîntul dinspre rŕsŕrit, nu prea tare si nici prea frig nu e. Ce voi mai face si azi ? Dupŕ ce mŕ spŕl si iau din ceaiul pe care-l aduce trupei, ies sus si mŕ plimb mai bine de un ceas pe dumul de pe creastŕ. Intri în bordei si te uiti în focul care arde, iesi afarŕ si te plimbi pe o portiune destul de scurtŕ. Acum mai iau cartea de geografie si fizicŕ si o rŕsfoiesc citind cîte ceva din ea.
Vine plutonierul nostru major care a fost pe la Bŕilesti si-mi aduce ceasornicul pe care l-a dres la Craiova (pŕrul rupt), bomboane, sŕpun, ceai, o sticlŕ de coniac. Pe la Bŕilesti lume multŕ, armatŕ de a noastrŕ si vreo 4 mii de rusi cu pontonier. Se mai asteaptŕ altŕ armatŕ rusŕ pentru a trece în Bulgaria pe la Vidin. Locuitorilor din Calafat li s-a comunicat chiar sŕ nu plece, cŕci Vidinul va fi ocupat. In Craiova aproape acelasi aspect ca si altŕ datŕ. Mi-aduce 2 ziare : « Dimineata » si « Adevŕrul » cu data de 14 septembrie din care aflu cŕ aliatii de la Salonic au trecut rîul Struma ocupînd localitatea, cŕ în Grecia revolutia se întinde, aproape toate insulele proclamîndu-se independente. Venizelos e pe cale de a lua comanda revolutiei. Mai citesc de asemenea o descriere mai largŕ a marilor noastre lupte din Dobrogea (3-7) septembrie, în care scopul germano-bulgarilor a fost sŕ punŕ mîna pe Cerna Vodŕ ; dar rezistenta armatelor noastre si un atac vijelios asupra aripei drepte a inamicului l-a silit sŕ se retragŕ pe tot frontul. Numai pe frontul unei divizii s-au strîns 5 mii de pusti.
Astŕzi, iesind din meniul obicinuit al mesii, care de mai multe zile nu a fost aproape decît partea de la cazan (afarŕ de prŕjiturile pe care le mîncam la sfîrsitul mesii), am mîncat ceva mai bine. Intr-o frigare am fript niste bunŕ carne de oaie, pe care apoi am pus-o într-o gamelŕ în care s-a tocat ceapŕ, punînd apoi gamela astupatŕ cu capacul pe spuzŕ. A iesit o mîncare bunŕ din care am mîncat cu poftŕ.
Mŕ uit la ceasornicul meu: e ora 12 fŕrŕ 7 min. A iesit din nou soarele, e senin si cald. Se zice cŕ regimentul nostru va pleca un batalion pe Valea Jiului . Mŕ cuprinde dorinta sŕ facem si noi parte din trupele care pleacŕ.
Pe amurg începe sŕ fulgere si sŕ bubuie. Nu e frig si desigur cŕ se pregŕteste o ploaie. Mŕ aflu la camarazii de la a 7-a ca sŕ mai stŕm de vorbŕ. Prin intrarea bordeiului se vŕd luminile orbitoare ale fulgerelor si ne mirŕm cŕ la o asa vreme asa de înaintatŕ a toamnei, mai pot fi asemenea manifestatiuni ale toamnei. Camaradul M. prevede cŕ toamna din acestŕ cauzŕ va fi lungŕ. In curînd începe sŕ cadŕ o ploaie repede ca de varŕ si de afarŕ un pîrîu de apŕ, gŕsind terenul priincios, nŕvŕleste în bordei. Ordonantele sar cu sapele sŕ facŕ un sant de scurgere afarŕ ; pîrîul înceteazŕ de a mai curge, dar siroaie de apŕ trec prin gîrliciul acoperit numai cu ferigŕ. In acest timp comandantul companiei e chemat la comandantul batalionului si i se pune în vedere sŕ trimeatŕ o corvoadŕ la trenul de luptŕ pentru a descŕrca chesoanele care se vor duce la Jupânesti împreunŕ cu trŕsura de bagaje etc. Aceastŕ veste mi-aduce oarecare îngrijorare .
Ploaia mai înceteazŕ, plec spre bordeiul meu prin întunerec si acolo gŕsesc cŕ ploaia a intrat si la mine în bordei pe la intrare ; vreo cîtiva soldati cu ordonanta au scos-o de acolo cu lopetile si au fŕcut un sant de apŕrare pe dinainte. Mŕ culc cu grije si visez poate din acestŕ cauzŕ o grŕmadŕ de prŕpŕstii, case mari în constructie, copii multi, dintre care unul mi se pare cŕ e rŕu crescut si din aceastŕ cauzŕ sînt pe punctul de a mŕ certa cu pŕrintii sŕi, pe care nu-i vŕd, dar cŕrora le strig sŕ dea o mai bunŕ crestere copilului lor, carŕ ce pleacŕ dintr-un sat care pare a fi Plenita undeva într-un loc necunoscut, dar pleacŕ de o teamŕ oarecare etc . Mŕ destept de o grŕmadŕ de ori si ies afarŕ si mŕ interesez dacŕ nu s-au auzit focuri undeva pe afarŕ.

Duminicŕ 18 septembrie
Se face ziuŕ. E cald, ploaia a încetat, cerul e senin, dar o ceatŕ subtire mai stŕruieste pe vîrf. Bate usor vîntul dinspre apus si o risipeste, dar între douŕ spinŕri ale dealurilor spre noi, o ceatŕ groasŕ strŕlucind de soare – pare un fluture urias. Grija mea de astnoapte n-a fost neîntemeiatŕ, cŕci odatŕ cu aparitia soarelui spre Vîrciorova sau Severin a început o canonadŕ repede, continuŕ, profundŕ . Cred cŕ artileria noastrŕ, dar nu stiu încotro si pentru ce. Dupŕ care tunurile dinspre Mehadia ale inamicului au început sŕ batŕ în Padesi ; s-a dat ordin ca si tunurile noastre sŕ rŕspundŕ si de vreo 2 ore vŕzduhul se cutremurŕ de bubuitul tunurilor noastre, de bubuitul bombelor dusmane ce se trag la noi. Infanteria a intrat prea putin în actiune, cîteva împuscŕturi, cîteva ciocŕnituri de mitralierŕ. E vorba de vreo ofensivŕ dusmanŕ ? Vom vedea.
Desigur cŕ ziua de azi n-a fost o zi frumoasŕ. Atacul dusman a început pe Padesi. Pînŕ la ora 1, s-au auzit mai întîi tunurile, apoi a început o strasnicŕ toacŕ mitralierele Doljului împreunŕ cu ale sectiei noastre a doua, iar la rŕstimpuri focuri de armŕ. Pe la 8 dimineata maiorul nostru primeste ordinul ca 2 companii sŕ atace Arsana. Plec cu companiile 5 si 8 si ca peste 3 sferturi de ceas se si aud împuscŕturi în acea parte, de pŕrea cŕ se rŕstoarnŕ pŕmîntul asa de tare erea ecoul. Maiorul trimite raport cŕ a respins un post detasat si cŕ are intentia sŕ se îndrepte spre Arsana. Brigadierul îi dŕ ordin sŕ o ocupe. Peste cîtva timp se aud din nou împuscŕturi. Apuc sŕ mŕnînc si eu si sectia si primim ordin sŕ pornim si noi în ajutorul celor 2 companii. Plecŕm spre nord pe frontierŕ si în curînd ajungem.
In ajutor mai fusese trimise douŕ companii din regimentul 1 ( a 10-a si 12). E ceatŕ, nu se vede de loc dealul pe care se aflŕ transeele si pe care sîntem chemati sŕ-l atacŕm, desi acei care l-au vŕzut spun cŕ nu e mai departe de 250 m. Compania se dispune astfel : compania 5 în stînga, a 8-a la mijloc, a 10-a din Dolj în dreapta, aceasta urmînd sŕ coboare o vale foarte repede si apoi sŕ urce muntele spre sîrmŕ, a 5-a si ceailaltŕ în rezervŕ. Eu îmi fac douŕ adŕposturi în santul plutonului Dinculescu din compania 8. De la inamic, desi stie cŕ ne aflŕm aici, nu se aude nimic. Pe la ora 5, în care timp pe lîngŕ ceatŕ a venit si ceva din întunericul serii, se dŕ ordinul de atac. Compania 10 de Dolj începe a trage apropiindu-se de transee. Primim ordin sŕ tragem si noi, dar sŕ bŕgŕm de seamŕ cŕ avem Doljul în dreapta si cam înaintea noastrŕ. Pustile si mitralierele dusmane încep sŕ batŕ mai profund. Trag si eu cu mitraliera 1 mai multe pîrîituri – a doua, ca si 1-a la început, nu functioneazŕ bine, poate unde s-a schimbat teava de curînd. Dar 1-a porneste bine. In acest timp porcnituri de arme dusmane (care se deosebesc de ale noastre) se aud în spate. Ce fusese ? O patrulŕ dusmanŕ se strecurase si surprinsese compania 12 care încearcŕ sŕ-i facŕ fatŕ cu un pluton. Sunt rŕniti mai multi soldati si rŕu strŕpuns de un glont, din o parte în alta, un ofiter de rezervŕ (cred învŕtŕtor). Pe frontul unde ne batem noi se aud si bubuiturile unor grenade dusmane aruncate în cei de la Dolj. Insereazŕ si primim ordin de retragere .
Ne retragem în regulŕ spre frontierŕ. Acolo, cei din compania 10 spun cŕ au avut cel putin 8 morti, loviti pe cînd se apropiau de sîrme, si cîtiva rŕniti. Luŕm dispozitiuni pentru a rŕmîne noaptea pe loc si facem un fel de careu cu patrule trimese înainte, fŕrŕ vreun adŕpost, fŕrŕ sigurantŕ, putînd fi în orice moment surprinsi. Dusmanul trimite artificii pentru a ne vedea dar nu ajung la noi. Tocmai cînd ne întrebam pentru ce s-a dat ordin sŕ rŕmînem aici asa expusi, vine ordinul cŕ dacŕ nu ne putem mentine, sŕ ne urcŕm înapoi pe Cocos. Bucuria noastrŕ a fost mare. Pe Cocos sîntem ca la noi acasŕ. Plecŕm sir prin flanc cîte unu. Intunericul e asa de mare, încit omul dinainte nu se poate vedea, asa cŕ ne tinem unul de haina altuia. In sfîrsit ajungem, ordonanta face foc în bordei, aprind lumînarea si mŕnînc nitel. Aflu cŕ satul Bîrza care azi fusese luat de dusman a fost reluat de ai nostrii si cŕ pe Padesi i-a respins pe atacatori fŕcînd 30 prizonieri. Mai aflu cŕ comandantul companiei e rŕnit la picior la Padesi, asa cŕ de mîine trebuie sŕ iau comanda companiei.
P. S. Cînd ne duceam cu sectia spre Arsana, ne-am întîlnit cu rŕnitii din comania 8. Unul fusese strŕpuns prin piept, se vedea mantaua îngŕuritŕ într-o parte si în alta, dar sîngele nu se vedea, semn cŕ fusese o hemorahie internŕ. Cu toate astea mergea, condus de mînŕ numai de un camarad…

Luni 19 septembrie
Astnoapte a fost vînt, burŕ de ploaie, un întunerec orb si frig, umed. In bordei fiind, picioarele desi încŕltate rŕmînînd descoperite de pŕturŕ, am rŕcit simtitor. Ne putem închipui ce ar fi fost dacŕ am fi rŕmas expusi în locul unde ne aflam afarŕ. Cu toate astea, în rŕzboi sînt suferinte si mai mari ce trebuiesc îndurate.
Dimineata bate vîntul, pŕmîntul e umed, ploaia a încetat. Comandantul companiei noastre e într-adevŕr rŕnit în pulpa piciorului, pleacŕ la spital. Plutonierul major mi-a adus situatia companiei si buletinul zilnic pentru a le iscŕli. Ni se trimit vesti cŕ inamicul s-ar îndrepta spre Cocos dinspre vest. Dar, acum e ora 1, s-au trimis patrule de cercetare si nici o urmŕ de inamic cŕ ar înainta spre noi, poate cŕ sînt trupele ce s-au retras de azi dimineatŕ de la Padesi în urma neizbutirii atacurilor de ieri. Intr-adevŕr sînt informat cŕ de la Padesi dusmanul s-a retras lŕsînd grŕmezi de morti. Au fost si de la noi pierderi, dar mai putine. Aud cŕ o mitralierŕ întreagŕ de la Dolj a fost scoasŕ din luptŕ de un obuz care a rŕnit servantii.
Acum deocamdatŕ e linste la Padesi si tunurile si pustile tac. O recunoastere trimisŕ de compania 8 spre Arsana, unde am fost noi ieri, aduce vestea cŕ inamicul în afarŕ de transeele lui nu se vede. Cŕpitanul I. îmi comunicŕ stirea transmisŕ prin telefon cŕ la Padesi s-au îngropat pînŕ acum 200 unguri si cŕ se adunŕ mereu morti. Desigur cŕ numŕrul rŕnitilor lor a fost mult mai mare, din care cauzŕ au gŕsit cŕ o retragere de pe aceste locuri e cel mai bun lucru ce ar putea face, dupŕ ofensiva neizbutitŕ ce au încercat în rînduri dese secerate de mitralierele noastre. Acum e liniste pe Padesi, focuri de armŕ nu se mai aud, rar de tot cîte o ghiulea de tun aruncatŕ de jocul lor obisnuit. Mai aflu de asemenea cŕ o companie de ale noastre ce se aflŕ în satul Bîrza a fost ieri de dimineatŕ respinsŕ de forte mai numeroase unguresti, dar cŕ, dupŕ prînz, trei companii de ale noastre au recucerit Bîrza, fŕcînd si prizonieri .
Am visat astnoapte cŕ plecam la atac spre niste transee ce se aflau înaintea noastrŕ dar dincolo de transee apare deodatŕ rŕposata noastrŕ reginŕ Elisabeta îmbrŕcatŕ în alb, cu suita ei. Ne oprim si ni se dŕ ordin sŕ schimbŕm frontul spre stînga spre alte transee unde ni se pŕrea cŕ nu e nici un pericol.
Imbrŕcŕmintea albŕ, simbolul pŕcii, nu e oare linistea ce a domnit astŕzi peste tot ?

Marti 20 septembrie
As vrea sŕ am destulŕ tinere de minte ca sŕ pot descrie tot ce am vŕzut si auzit azi. De dimineatŕ a venit plutonierul major, am iscŕlit situatia si raportul zilnic, apoi mi-am încins centironul la care se aflŕ atasat revolverul si am pornit mai întîi spre regiment si apoi spre Padesi, pentru a vedea sectia II. Coborînd Cocosul spre miazŕzi si apropiindu-mŕ de locul unde se aflŕ comandamentul regimentului dau mai întîi de o rariste de fagi, unde creste iarba (unde fagii sînt desi nu creste iarba si pŕmîntul e acoperit de frunze uscate de anul trecut), si unde a rŕsŕrit în mare numŕr floarea brînduselor de toamnŕ. O frumoasŕ priveliste de toamnŕ spre tara noastrŕ, luminatŕ de soare… Bordeie ale companiei 6, apoi corturile de prim ajutor ale batalionului 2 si apoi bordeie ale batalionului 3 ce se aflŕ acum pe Padesi si în locul cŕruia aci se aflŕ batalionul 1. La bordeiul unde se aflŕ colonelul si cancelaria regimentului nu gŕsesc situatiile de care mŕ interesez si plec înainte spre Padesi însotit de sergentul Vlad. Cobor în Poiana Rachela, o iau apoi la dreapta în pŕdure si pe potecŕ ajung mai întîi la bordeiele fostilor grŕniceri unguri, pe lîngŕ care s-au construit alte o sumŕ de bordeie alte trupelor noastre, si acolo gŕsesc pe doctorul Becov de la batalionul 1. Nu-l vŕzusem de mult si-mi pare bine cŕ-l întîlnesc. Imi spune cŕ în lupta de alateri de la Padesi au murit 20 de ai nostri si au fost rŕniti cam 60, dintre care vreo 15 mai grav .
In apropiere, pe coastŕ, vŕd 4 morti de-ai nostri, dezbrŕcati în cŕmasŕ (e ordin ca hainele sŕ li se ia), gata de a fi înmormîntati. Cu fetele în sus privesc milostivul cer. Ceva mai deasupra lor o cruce, unde altii au fost îngropati, iar mai pe stînga, tot sus, o altŕ cruce cu inscriptie în litere negre. Peste tot pŕmîntul scormonit de obuze grele inamice.
Plec din aceste locuri mai departe dar în loc s-o iau pe drumul ce merge pe locul deschis, condus de sergentul Mitroi, om de legŕturŕ la batalionul 3 (din compania noastrŕ), o luŕm prin pŕdure pe o potecŕ frumos construitŕ si mergînd mai pe ocol ajungem într-un loc de unde nu putem fi vŕzuti de observatorii inamici de pe dealurile lor si, strŕbŕtînd cîmpia, trecem pe cracul din dreapta al Padesului, iarŕsi în pŕdure, adicŕ pe acolo pe unde am înaintat cu sectia în ziua cuceririi Padesului. S-a construit si pe aci o frumoasŕ potecŕ sŕpatŕ în munte.
In dreapta noastrŕ valea adîncŕ si pŕdure; vîrfuri de arbori, crengi rupte de obuze se vŕd peste tot. Cŕrarea ne conduce direct la sectie. Inapoia crestei dealului o multime de bordeie ale ofiterilor si trupei. Mŕ abat mai întîi pe la bordeiul unde se aflŕ comandantul batalionului Grig. si alti ofiteri de-ai nostri (Mazilu, Maxim) si unde gŕsesc si o veche cunostintŕ de pe cînd fŕceam armata la Calafat, fost plutonier, acum cŕpitan la Dolj.
Trec apoi la bordeiul sectiei unde e plutonierul Stŕnoiu si servanti de-ai mitralierii. Cu el împreunŕ, prin santul de comunicatie, mŕ duc la transeele de luptŕ, foarte adînci, cu adŕposturi pe sub mal pentru munitie si chiar pentru ei contra obuzelor, în care se aflŕ trŕgŕtori cu armele scoase prin creneluri, îndreptate spre dusman ( în spre apus). O mitralierŕ e pusŕ aici iar alta pe un alt sant, pe versantul din dreapta al dealului, apŕrînd orice atac ce ar veni din vale.
De aci merg tot prin sant spre rŕsŕrit si sînt invitat sŕ vŕd mortii unguri ce au cŕzut în lupta de alaltŕieri. La distantŕ de cel mult 50 metri vre-o 10 soldati unguri morti, parte din ei desbrŕcati, în toate pozitiile. Ceva mai jos, unul lîngŕ altul, asa cum au cŕzut, alti vre-o 20. Unii sînt trîntiti pe spate, cu fata în jos, - figuri strŕine, dorm palizi în somnul încruntat al mortii. Privesc o figurŕ latŕ, fŕrŕ mustŕti, lovit în cap. Sŕrmanii, au si ei o familie si o casŕ a lor…Un soldat îmi aduce si un fes verde purtat de unul din morti, turc sau albanez. Sînge închegat pe jos, ranite, cartusiere, grenade de mînŕ, risipite. Mi se spune cŕ dupŕ numerele de la chipiu au fost sodati din cel putin 5 regimente ; strînsurŕ de pe unde s-a putut. Se carŕ mereu pusti de-ale lor si lŕzi cu cartuse gŕsite pe vale.
Au încercat sŕ atace Padesul nu prin fatŕ, pe acolo pe unde au fŕcut transee, ci cam pe dreapta si în spate, venind din vale. Mŕ uit pe valea aceasta ce dŕ spre Cerna, acoperitŕ de pŕdure înaltŕ si adîncŕ de cel putin 400 metri. Desigur, atacul lor a fost temerar. E drept cŕ ai nostri nu prea erau pregŕtiti pe aceastŕ parte, dar cum i-au simtit au îndreptat spre ei mai multe companii, cu mitraliere, si încercarea lor i-a costat multe vieti. Nu s-au putut afla încŕ toti mortii, dar valea e plinŕ ; se spune cŕ sînd si 2 cŕpitani de-ai lor. Se întelege usor cîti rŕniti trebuie sŕ fi avut.
Inaintea unui bordei gŕsesc un vraf de scrisori gŕsite de la ei în toate limbile si cŕrti postale ilustrate. S-au gŕsit si fotografii ale lor si familiilor lor, pe care le-au luat ofiterii. In sacii lor de merinde nu s-a gŕsit pîine, ci, la unii, fŕinŕ de porumb, porumb fiert si crud, cartofi etc., dovadŕ de starea proastŕ în care se gŕsesc din punctul de vedere al alimentelor. In bidoanele lor s-a gŕsit rachiu ; se crede cŕ înainte de luptŕ li s-a dat sŕ bea pentru a prinde curaj. Gradati de-ai lor s-au vŕzut împingîndu-i de la spate ca sŕ înainteze.
Pŕrŕsesc aceste locuri triste spre a mŕ întoarce spre Cocos. Cîteva srapnele dusmane se sparg în vale. Coborîm pe potecŕ, trecem de poiana descoperitŕ, trecem de bordeiele unguresti si ajungem din urmŕ soldati purtînd arme si munitii dusmane. La sediul regimentului 2, siruri lungi de arme de-ale lor. Dau de compania 2 si întreb de comandant. Bucuria mea cînd aflu cŕ e aici si cŕ se aflŕ în bordei. Intru într-un bordei din care aproape cŕ nu se vede afarŕ, pe un sant, si gŕsesc înŕuntru pe Petrescu, cŕpitanul Georgescu, sublocotenent Cociu, Popescu si în sfîrsit pe Stefŕnescu trîntit pe patul de pŕmînt, pe care nu-l mai vŕzusem de la rŕnire. Am simtit o adevŕratŕ bucurie revŕzînd tovarŕsii din ziua luptei, toti buni tovarŕsi si i-am exprimat lui Stefŕnescu bucuria mea cŕ s-a fŕcut bine si cŕ n-a fost adevŕrat ce se anuntase în ziare cŕ ar fi murit.
Aci aflu lucruri îmbucurŕtoare : Turtucaia si Rusciucul au fost ocupate de armata noastrŕ, printr-o fericitŕ manevrŕ a lui Averescu care a trecut Dunŕrea între ele amîndouŕ . Cŕ Averescu e numit comandant sef al Armatei române si ruse de sud, cŕ armata românŕ ar mai fi trecut Dunŕrea si în altŕ parte (lucru comunicat si de birgadŕ) ; cŕ regele Bulgariei nu s-ar mai fi întors de la Berlin ; cŕ aviatorii francezi ce ar fi aruncat bombe în Sofia ar fi omorît pe regina Bulgariei în palatul ei etc.
Imi iau rŕmas bun de la ei si mŕ urc pe Cocos. Aci aflu cŕ douŕ ordonante neavizate au fŕcut prizonier un ungur dintr-o patrulŕ ; l-au surprins si i-au sŕrit în spate. Prizonierul a fost trimis la comandantul regimentului dîndu-i-se o jumŕtate de pîine de care nu avea si tutun. Mŕnînc si mŕ culc putin, dar 3 srapnele aruncate de dusman pe Cocos si din care un glont a rŕnit un soldat, mŕ desteaptŕ. Ei trag cînd observatori de-ai lor vŕd prea multi strînsi pe creastŕ…
Bate vîntul si e senin. Frunza a îngŕlbenit aproape toatŕ si soarele spre apus transformŕ pŕdurea într-o pŕdure a aur. Odatŕ cu noaptea, cerul se acoperŕ de nori.

Miercuri 21 septembrie
Astŕzi, desi a fost soare, a fost vînt si frig. De dimineatŕ am iscŕlit diferite situatii si rapoarte ale companiei ; plutonierul major mi-a adus « Adevŕrul » de la 19 septembrie din care aflu cŕ Grecia e pe cale de a intra în rŕzboi alŕturi de Quadrupla si noi. Mai vŕd în acelasi ziar cŕ nemtii, în lipsŕ de alte arme, aruncŕ mereu bombe si chiar pachete de microbi asupra oraselor si satelor noastre.
Tocmai în timpul cînd scriam o scrisoare nevesti-mi pentru a-i arŕta cŕ n-am primit de la ea lucrurile cerute (ciroapi, mŕnusi de lînŕ etc.), cade din tavanul bordeiului un pŕianjen drept peste scrisoare. De cîe ori cade un pŕianjen mŕ astept sŕ primesc o veste. Ce legŕturŕ poate fi între un pŕianjen si o veste ? Cu toate astea astept sŕ-mi cadŕ ceva si mi se pare cŕ n-am sŕ mŕ însel.
Dupŕ prînz vin camarazii dupŕ mine, stŕm de vorbŕ. Pe searŕ, pe la ora 5 , mŕ duc eu pe la camarazii de la compania 7. Acolo vine un brancardier care are darul de a face poezii mai întîi si apoi diferite scamatorii. Ne citeste deci din poeziile lui al cŕror subiect sînt întîmplŕrile actuale ; apoi ne face scamatoria cu « uite popa nu e poapa » si altele.
Vine camaradul nostru « Joffre » si ne aduce un scut de pus în dreptul pieptului si o cascŕ grea de fier ce i-a trimis fratele sŕu ; înaintat cŕpitan în urma unei bravuri fŕcutŕ pe cîmpul de luptŕ în Valea Jiului. Ar fi bine dar sînt cam grele. Se zice cŕ au venit si la regiment vreo 16. Venind vorba de zvonul ce se aude cŕ Germania ar fi cerut pace, se chiamŕ un soldat din compania 7 care stie sŕ dea cu bobii si, mai mult pentru distractie (desi e o parte de credintŕ în sufletul fiecŕruia în ce se va spune). Il punem sŕ dea cu bobii asupra timpului cînd se va încheia pacea. El are absolutŕ credintŕ în ce-i spun bobii. Ne spune cŕ pacea se va încheia în noiembrie ; cŕ pînŕ la 15 octombrie e o persoanŕ care nu se poate convinge sŕ încheie pacea, dar cŕ la acea datŕ va fi convins. De data asta dŕ cu bobii lui L. D. si-i spune cŕ sŕ nu se teamŕ, cŕci va scŕpa teafŕr din rŕzboi. In timpul acesta un soldat mŕ anuntŕ cŕ mi-a sosit un pachet. Plec la bordeiul meu si într-adevŕr primesc unul dupŕ altul 2 pachete cu diferite obiecte de îmbrŕcŕminte, flanel, ciorapi etc. si printre ele o sticlŕ de sampanie, una de rom si zahŕr, trimise de nevastŕ-mea. In locul sampaniei poate ar fi fost mai bine cîteva sticle cu vin, dar cum o greutate prea mare nu se poate trimete, nevastŕ-mea s-a gîndit sŕ-mi trimeatŕ în calitate ce-mi lipseste în cantitate. Deci pŕianjenul meu de azi nu s-a înselat.
O jumŕtate de orŕ dupŕ apusul soarelui începe o împuscŕturŕ violentŕ pe Padesi. Se aude cŕ ungurii ce se mai gŕsesc în transee au încercat sŕ iese din ele si sŕ atace, dar au fost respinsi. Cîteva gloante au pîrîit si prin crengile din copacii nostri. Iarŕsi, cîteva ghiulele de tun ale noastre au plecat spre Arsana, unde nu s-a tras niciodatŕ pînŕ acum.
Scriind rîndurile de mai sus, sînt chemat de maiorul comandant al batalionului împreunŕ cu toti comandantii de companii si ni se pune în vedere cŕ mîine avem ordin sŕ atacŕm Arsana, odatŕ cu cei de la Padesi, care urmeazŕ sŕ atace Padesul unguresc. Urmeazŕ un sfat între toti, în care timp luŕm cîte o cafea. Pe la 11 noaptea plecŕm la bordeiele noastre, anunt sectia sŕ trimeatŕ vorbŕ ca în zorii zilei sŕ vinŕ pîinea si ceaiul.
Impuscŕturi se aud din cînd în cînd pe Padesi.

Joi 22 septembrie
Mŕ destept cu noaptea în cap ca sŕ iau mŕsuri de plecare dar dupŕ ce oamenii îsi fac mantaua si foaia de cort la bandulierŕ si se pregŕtesc de plecare, primesc vestea cŕ atacul proiectat asarŕ azi nu se va mai face. Pînea a venit astnoapte pe la ora 2 cu cîte 4 bucŕti de zahŕr în locul ceaiului. De ce nu ni se mai face atacul proiectat nu stim. Dar generalul a gŕsit cŕ trebuie sŕ-i mai lŕsŕm. (Cred cŕ se asteaptŕ mai întîi rezultatul ofensivei în Bulgaria, dupŕ cum s-a comunicat).
Iscŕlesc din nou situatii si alte hîrtii. Trimet la sectia II-a pentru a-mi aduce de acolo numŕrul de unelte portative ce lipsesc si asupra împuscŕturilor de asarŕ ne dŕ urmŕtoarele lŕmuriri : ungurii s-au apucat sŕ arunce grenade cu aparatele lor aruncŕtoare de bombe spre ai nostri. Acestia, crezînd cŕ este vorba de un atac, au rŕspuns energic cu armele. Ungurii, la rîndul lor, crezînd cŕ ar fi vorba de un atac al nostru, s-au pus pe fugŕ prin santuri înspre rezervele lor care, primind gloante dinspre ai nostri si crezînd la rîndul lor cŕ acei care vin spre ei sînt români, au început sŕ tragŕ în proprii lor oameni. De la noi nu a fost nici un mort, nici un rŕnit.
Ungurul de alaltŕieri fŕcut prizonier de cele douŕ ordonante a declarat cŕ cu ocazia atacului ce am avut la Arsana, au avut 20 de morti cunoscuti de el afarŕ de rŕniti. Gloantele noastre trase în ceatŕ au avut bun efect. Cînd bietului om i s-a dat o bucatŕ de pîine de-a noastrŕ s-a uitat cu admiratie la ea si a mîncat-o cu lŕcomie. Avea în ranitŕ cafea si zahŕr si echipamentul absolut complet, dar nu avea pîine, lucrul principal.
Pîinea ce li se dŕ se zice cŕ e putinŕ si de tot neagrŕ. Azi e soare, potrivit de frig, bate putin vîntul dinspre apus, mŕ duc pe la bordeiul comandantului batalionului unde gŕsesc o carte foarte interesantŕ a camaradului locotenent Mag., tratînd despre doctrina lui Clausevitz asupra rŕzboiului. O rŕsfoiesc si gŕsesc lucruri demne de citit. Sara mŕ duc pe la bordeiul maiorului unde gŕsesc pe alti camarazi care se distreazŕ jucînd cŕrti. Vine maiorul de la regiment unde a fost chemat si ne citeste ordinul de atac al Arsanei în caz cŕ ungurii vor mai ataca Padesul. Apoi stŕm de vorbŕ si bem cafea. Se face o listŕ de cumpŕrŕturi, cŕci mîine se trimete un om la Severin. Pun si eu pe listŕ costite, unt si hîrtie. E lunŕ pe cer dar e învŕluitŕ de val de nori. E cald si mŕ tem de ploaie.

Vineri 23 septembrie
Liniste si nor, nu prea frig. Pe Padesi cad ghiulele din cînd în cînd… Azi, pe la ora 3, a fost un nor gros si aproape întunerec. Pe sarŕ s-a înseninat aproape de tot. Lunŕ pe cer. Evenimentul cel mai însemnat de azi a fost o companie din armata ungureascŕ de 250 soldati, dintre care mai bine de trei sferturi români si restul unguri, s-au predat unei companii din Dolj în dreapta noastrŕ. Ofiterii ei si comandantul, care e locotenent, sînt români. Au trimes mai întîi o patrulŕ care sŕ anunte si apoi, cînd au apŕrut în fata soldatilor nostri, comandantul a poruncit ridicarea armelor în sus si s-au predat. Ai nostri i-au vŕzut cu mare dragoste. Ei au învŕtat un cîntec cu « România Mare » si-l cîntŕ. Au plecat spre Cires pentru a fi dusi mai departe. Cŕtelusa noastrŕ de la companie, Zaza, a venit azi pe la noi. Impreunŕ cu alti cîini ea a venit cu compania din Calafat, « Danef » chiar a fost rŕnit de un glont, de care s-a vindecat.

Sîmbŕtŕ 24 septembrie
Desigur cŕ e o strînsŕ legŕturŕ între scoborîrea unui pŕianjen din tavan si venirea unei vesti sau sosirea unui musafir, oriunde. Astŕzi de dimineata pe cînd luam ceaiul în bordei, drept pe prima scarŕ a pragului se cobora de sus, pe firul sŕu, un pŕianjen. M-am gîndit mai mult cŕ are sŕ vinŕ cineva dacît cŕ voi primi scrisoare. De ce ? Poate fiindcŕ pŕianjenul cŕdea în prag. Pe la ora 10 într-adevŕr soseste frate-meu, Dumitrache, cŕlare si-mi aduce pîine albŕ, tuicŕ si salam, cumpŕrate ieri din Vîrciorova. Imi mai aduce ziarul « Adevŕrul » de la 22 unde se comenteazŕ pe scurt marea importantŕ a trecerii Dunŕrii, si unde se aduc laude generalului Averescu. In legŕturŕ cu aceasta, la un camarad vŕd un comunicat oficial de la 22, mi se pare, unde se aratŕ cŕ încercarea de a trece Dunŕrea între Turtucaia si Rusciuc a fost numai o demonstratie care însŕ si-a ajuns scopul. Scopul ajuns, rezultŕ din « Adevŕrul » de azi, cŕ Dunŕrea s-a trecut, desigur prin altŕ parte ; frate-meu îmi spune cŕ a auzit de la un cŕpitan care raporta colonelului cŕ trecerea s-a fŕcut pe la Bistret. Din acelas ziar aflu cŕ Ungaria ar fi dispusŕ sŕ încheie pace separatŕ cu România.
In lupta de la Orsova, de duminicŕ, îmi mai spune el, s-au luat 130 de prizonieri si cŕ unul din cei care au fost însŕrcinati sŕ-i ducŕ la divizie a fost si el. Cŕ, în sfîrsit, la Padesi, de acolo de unde se aflŕ el, s-a auzit zgomotul unei lupte mai mari decît cea de la Orsova, de care însŕ în comunicate nu se vorbeste pînŕ azi, desi de cea de la Orsova se vorbeste. Tot azi, citez comunicatul de la 21 septembrie oficial în care spune cŕ pe frontul Transilvaniei s-au luat mai bine de o mie prizonieri, dintre care 800 germani, (Fŕgŕras, Sighisoara) si 8 mitraliere. La Petrosani s-au distrus minele de cŕrbuni, obiectivul continuu al inamicului. In Dobrogea, la aripa stîngŕ, s-au luat o mie de prizonieri si material de rŕzboi.
Se fac mereu recunoasteri în vederea atacului proiectat asupra Arsanei. O recunoastere din compania 6, sub conducerea unui sergent, a fost azi pînŕ sub sîrmele lor si a aflat cŕ într-o anume parte a Arsanei nu e decît un singur rînd de pari cu sîrme. Cŕpitanul unei baterii din regimentul 5 artilerie (Tg. Jiu) si-a amenajat un arbore în vîrful Cocosului, cu piroane de urcat, pentru a observa efectul tunurilor sale de 75. De asemenea, comandantul tunurilor de 53 (Pop. Cot.) a studiat terenul spre Arsana.
Spre sarŕ ne ducem la masa de la punctul geodezic (cel mai înalt teren de pe Cocos) împreunŕ cu maiorul pentru a citi un ziar si a consulta harta în ce priveste înaintarea armatei române. Se chiamŕ si soldatul brancardier … care ne citeste poezii de-ale sale de actualitate. Ne face sŕ rîdem mai ales poezia sa în care cînta pe locot. Maz. care fugea cŕlare pe calul sŕu cel mic. Vine un cŕpitan de la batalionul teritorial al reg. 57 împreunŕ cu un alt ofiter cu mustŕti rase pe care nu-l cunosc decît cînd se apropie : e colegul Schintee, locotenent si comandant de companie. Ne pare bine la amîndoi si stŕm de vorbŕ. Vom ataca împreunŕ Arsana.
E noapte, cald, o lunŕ de o frumusete rarŕ deasupra pŕdurii. Ne plimbŕm pe coama dealului amintindu-ne întîmplŕri si fapte din tinerete si copilŕrie.

Duminicŕ 25 septembrie
Astŕzi a fost una din cele mai frumoase zile ce am avut pe Cocos. Cerul senin, albastru, de toamnŕ. Un soare potrivit de cald, asa cum e mai bine. Sîntem toti în tunici, mantaua se odihneste, parcŕ n-ar fi sfîrsit de septembrie pe munte. Din vreme în vreme adie cîte un vînt care face sŕ zboare frunza fagilor. Toatŕ pŕdurea a devenit aproape arŕmie.
De dimineatŕ a fost în recunoastere din comp. 5. Pe la 9 s-au auzit împuscŕturi spre Arsana si cîteva gloante au fluierat si pe deasupra noastrŕ. Un soldat a fost rŕnit la picior, a trecut spre postul de prim ajutor ajutat de alt soldat ; s-au adus oarecari noi informatii de acolo. De la Poiana Rachela vin pe la noi camarazii Stef. Si Pop. cu care mai stŕm de vorbŕ. De la cal mi s-au adus rufe curate si ciorapi, m-am frecat cu o cîrpŕ muiatŕ în apŕ pe tot corpul si m-am schimbat. Soldatii au început sŕ facŕ pŕduchi …
Cît de schimbŕtoare e vremea toamna si mai ales pe munte ! Dupŕ prînz s-a acoperit de nori, vîntul a început sŕ sufle si sŕ smulgŕ frunzele vestejite ale arborilor care zboarŕ ca stoluri speriate de pŕsŕri. Le face grŕmadŕ în locuri adŕpostite, apoi o altŕ suflare le ridicŕ si le risipeste. Pŕdurea si-a pierdut jumŕtate din frunzŕ, începe a se vedea pe acolo pe unde privirea nu putea rŕzbate.
Dezertorii inamici (un sîrb si un polonez) au dat informatiuni cŕ astŕ searŕ pe lunŕ dusmanul ar avea intentia sŕ dea un nou atac. Sîntem pregŕtiti sŕ-l primim. Aceiasi dezertori aratŕ cŕ în lupta de duminica trecutŕ, ungurii au avut 1100 oameni pierdere, morti si rŕniti. Dacŕ e adevŕrat aceasta, e de mirat cŕ mai au îndrŕzneala sŕ atace.
Cinstesc pe mai multi ofiteri cu tuicŕ în dreptul bordeiului meu si în acest timp sosesc de la spital din Craiova 5 fosti rŕniti din comp. 8, acum vindecati. Unul a fost rŕnit la cap, altul la încheietura cotului, altul strŕpuns prin flŕmînd. La toti ne pare bine de întoarcerea lor.
Pe sarŕ cerul se însenineazŕ complet si, desi mai bate vîntul, ne e frig si luna strŕluceste. Soseste si soldatul Bumbea din comp. noastrŕ care a fost rŕnit de un srapnel la picior si umŕr în aceeasi zi cu plutonierul Ghetu. Glontul de la umŕr a rŕmas neextras pentru cŕ doctorii au spus cŕ se poate vindeca si asa. Au plecat de la spitalul nr. 20 din Craiova si 36 insi din reg. nostru si joi au fost la Balota se unde au plecat spre Severin si apoi încoace.

26 septembrie
Asearŕ ungurii, desi au luat ofensiva dupŕ cum se anuntase, au aruncat pe Padesi cîteva gloante si au tras cîteva salve de focuri, la care ai nostri au rŕspuns ca 10 minute. A tras si sectia II a noastrŕ ca 300 cartuse, dupŕ cum îmi comunicŕ. De asemenea s-au auzit cîteva salve spre nord, desigur spre o companie a Doljului. Vŕzînd acest zgomot, am scos si noi mitralierele pentru a face fatŕ oricŕrei împrejurŕri. Dar, dupŕ oarecare asteptare, vŕzînd cŕ totul se linisteste, ne-am retras. Noaptea întreagŕ s-a petrecut în liniste.
Astŕzi e vînt, soare si cam frig. A venit de la Severin soldatul trimis de maior pentru oarecari cumpŕrŕturi si mi-a adus si mie 20 ouŕ, de care n-am mîncat de multŕ vreme, putin unt, o testea de hîrtie, un creion si jurnale.
Pe la ora 10 vine cŕpitanul Constantinescu, comandantul unui divizion din reg. 5 artilerie, veche cunostintŕ din Tg. Jiu, cu cŕp. Patraulea si doi tineri sublocotenenti, dintre care unul ras si cu ochelari, abia s-a întors de 2 zile de la Paris pentru a face cercetŕri în privinta tragerii artileriei …
Astŕzi, desigur, a fost o zi tristŕ prin rezultatul la care s-a ajuns, pe care n-am presimtit-o în nici un chip. Se primeste ordin de la brigadŕ ca compania 5 sŕ porneascŕ si sŕ ocupe cota 926 de dincoace de Arsana, punîndu-i-se în vedere cŕ va fi ajutatŕ de un atac al altei companii dinspre Sulita. Compania pleacŕ si ajunge acolo. Tocmai în acest timp, si cînd comp. 5 începuse focurile, primesc si eu ordin sŕ mŕ duc acolo cu sectia de mitraliere.
Pornesc imediat ; pŕdurea urla de lupta începutŕ. Gŕsesc înapoia liniei de luptŕ pe locot. Mag., cu care convin sŕ trimit pe lantul trŕgŕtorilor o mitralierŕ. Dau ordin mitralierei a doua care pleacŕ numaidecît, ajunge lantul si, la o depŕrtare de linia întŕritŕ dusmanŕ de cel mult 150 m, începe sŕ tragŕ. Dar, aproape imediat, vŕd fugind înapoi pe seful mitralierei Mirica perforat prin falcŕ si pe încŕrcŕtorul nr. 1, Breazu, lovit în cap. De acesta din urmŕ mŕ mir cŕ s-a mai putut duce pe picioare cŕci l-am vŕzut fugind. Rŕmîne la mitralierŕ caporalul Papae, ochitorul, cu soldatii Spuzoiu, Mihŕilŕ, Mititelu, Icu, Petria. Papae urmeazŕ a trage cu mitraliera dar un glont, prin deschizŕtura scutului, îl loveste drept în inimŕ, se scoalŕ, face cîtiva pasi si cade mort.
In acest timp, din cauzŕ cŕ sublocot. Pŕtrŕscoiu fusese lovit pe lantul de trŕgŕtori, acestia se retrag vre-o 50 de pasi mai înapoi si lasŕ mitraliera singurŕ. Ceilalti servanti rŕmasi la mitralierŕ, vŕzîndu-se pŕrŕsiti si gloante încrucisîndu-se din toate pŕrtile, se retrag si ei. Vine soldatul Mihŕilŕ si-mi spune cŕ lantul retrŕgîndu-se mitraliera a rŕmas înainte. Trimit pe caporalul Mungiu si pe soldatul Gîrleanu sŕ înlocuiascŕ pe cei cŕzuti si sŕ scape mitraliera. Dar, curînd, vŕd alergînd înapoi pe caporalul Mungiu rosu de sînge pe fatŕ care, deodatŕ, ca si cum i s-ar fi pus piedecŕ, se lungeste la pŕmînt. Am crezut cŕ a fost lovit în cap si cŕ nu mai e nici o sperantŕ dar el se scoalŕ si vine la mine, îmi spune cŕ nu se mai poate înainta la mitralierŕ care e lŕsatŕ singurŕ înainte si cŕ el încercînd sŕ se ducŕ acolo a fost lovit la nas si umplut de sînge. Ce era de fŕcut ? Puteam pierde mitraliera. Vorbesc cu comandantul comp. 5 si-i spun cŕ mitraliera a rŕmas înainte, cŕ lantul trebuie sŕ înainteze pentru a putea-o lua.
Atunci se dŕ ordin comandantului plut. 1 din comp. 5 ce se gŕsea în rezervŕ sŕ trimitŕ o sectie care, împreunŕ cu plutonul dinainte, sŕ înainteze. Se strigŕ « ura », dar nu se poate încŕ înainta pînŕ acolo. Atunci încep actele de eroism. Sodatul Gîrelanu se repede ca cel putin sŕ spulgŕ alimentatorul, fŕrŕ care mitraliera nu mai poate functiona si care nici nu se poate înlocui; îl smulge si se întoarce înapoi. Dar, orisicum, dacŕ se pierde masina rŕmînem fŕrŕ ea. Se repede deci prin ploaia de gloante soldatul tigan Mihŕilŕ si cu Icu, ajutati de sergentul Brŕtan si un caporal din comp. 5 care înainteazŕ împreunŕ cu ei si-i sustin cu focuri. Ambii aruncŕ scutul la o parte, Mihŕilŕ ia masina si i-o dŕ lui Icu care fuge cu ea. In acest timp înainteazŕ si soldatul nostru Petria spre a ajuta la ridicarea afetului, dar e lovit în cap si se întoarce înapoi. Un soldat din comp. 5, care încercase sŕ ia afetul, fusese doborît si omorît chiar pe afet. Desigur cŕ restul nu se mai poate scŕpa, sîntem multumiti cŕ am scŕpat ce a fost principal. Icu, care luase masina în spinare, e lovit la mînŕ, si soldatul Lungulescu o ia în spinare si o aduce înapoi.
Nu ne vin în ajutor nici compania de la Sulita, nici plutoanele de la Dolj. S-a fŕcut desigur încurcŕturŕ în darea ordinelor. Comandantul comp. 5 trimite un raport la batalion cŕ nu poate înainta si cŕ e nevoit sŕ rupŕ lupta. Vine însusi comandantul batalionului cu comp. 8 care ia loc în dreapta. Se hotŕrŕste a se da un ultim atac în care sŕ se înainteze putin pentru a se lua si restul din mitralierŕ. Se începe o împuscŕturŕ deasŕ, se înainteazŕ putin dar dusmanul în numŕr destul de mare iesise din transee si înaintase, astfel cŕ n-a mai fost cu putintŕ sŕ luŕm afetul si scuturile care aproape nu mai erau de întrebuintat fiindu-le frînt un colt si slŕbite asa de rŕu prin bŕtaia continuŕ încît începuserŕ a fi perforate. Se dŕ deci ordin de retragere .
Aflŕm cŕ sublocot. Pŕtrŕscoiu si Dubŕu de la comp. 5 au fost, amîndoi, omorîti. Sŕrmanii ! Au fost ridicati si dusi pe Cocos. Au plecat la luptŕ veseli si plini de sperantŕ, si iatŕ-i acum morti, întinsi jos, amîndoi loviti în cap. O mare pŕrere de rŕu ne cuprinde pe toti. Aproape în fiecare zi venea pe la mine, citeam un jurnal sau stam de vorbŕ. Ce bŕieti buni amîndoi, ce cuviinciosi si cumsecade. Dubŕu aud cŕ era unicul copil la pŕrinti, cŕci o sorŕ a sa fatŕ mare a murit mai de mult. Brancardierii nostri au adus pe Cocos si pe bietul nostru caporal Papae. Parcŕ-i vŕd scrisorile pe care le trimetea acasŕ, pe care eram nevoit sŕ le citesc, si în care spunea cŕ cu voia lui D-zeu e sŕnŕtos si întreba ce mai e pe acasŕ, dacŕ s-a terminat cu culesul porumbului si altele. Il vŕd întins pe brancardŕ, lîngŕ bordeiul sectiei, teapŕn si încruntat, cu putin sînge pe fatŕ ; parcŕ nu-mi vine sŕ cred cŕ omul care pînŕ mai adineaurea a fost om viu a murit. Il acoperim cu o foaie de cort si-l lŕsŕm pînŕ mîine.
Sara ne mai ducem pe la maior care a venit de la regiment unde a fost chemat sŕ dea explicatiuni asupra atîtor pierderi. Se pare cŕ s-a fŕcut o gresalŕ mai de sus. Vorbim de bietii bŕieti tineri morti în floarea vîrstei : Pŕtrŕscoiu, elev al scoalei de silviculturŕ, Dubŕu, student la drept. O mare întristare se lasŕ asupra tuturor. Au fost în total vreo 7 morti si 18 rŕniti.
Mŕ culc si dorm nelinistit de vedeniile acestei zile.

Marti 27 septembrie
E o zi cu soare. S-a dat ordin ca ofiterii morti ieri si cei care s-au putut duce, sŕ fie îngropati azi dupŕ prînz la Poiana Rachela. Dau ordin sŕ facŕ o cruce de lemn caporalului Papae. E vorba sŕ vinŕ generalul pe aici în anchetarea luptei de ieri. Luptele pe care le dŕm mereu cu forte slabe, par a ne roade pe noi însi-ne, slŕbesc curajul soldatilor nostrii si întŕresc pe al dusmanului. De la noi însŕ nu e nimeni vinovat, noi am lucrat conform ordinelor scrise ce s-au primit. De la esalon s-aadus un afet pe roate cu care ne vom servi deocamdatŕ, pînŕ ce procurŕ altul.
Aflu cŕ rŕnile primite ieri de cei 5 servanti ai nostri nu sunt prea grave. Caporalul Miricŕ a fost lovit si strŕpuns dintr-o parte în alta prin regiunea nasului.
Bietii ofiteri care au murit ieri au fost transportati la pichetul Negrusa unde au fost îngropati. S-au dus plînsi de toatŕ lumea. Tovarŕsul lor de companie si de bordei, sublocot. P. a rŕmas singur. Astŕ sarŕ se culcŕ la camarazii din comp. 7, cŕci amintirea tovarŕsilor sŕi de pînŕ ieri, cu care împreunŕ a stat atîta vreme sub acelasi acoperŕmînt, îl apasŕ. Am trimis si noi pe caporalul Papae la Rachela. Un sodat i-a fŕcut din lemn o cruce pe care a scris : « Cap. Papae Stan, c. militr. R. 31 ». Aici, în aceste locuri depŕrtate, i-a fost dat lui sŕ se odihneascŕ
Cŕtre sarŕ primesc un jurnal adus de soldatul Stŕnoiu. Ne grŕmŕdim pe el si aflŕm cŕ s-a reluat ofensiva la Jiu si la Olt, cŕ Germania a cerut pace regelui Belgiei, cŕ în sfîrsit în acestŕ tarŕ si în Ungaria e mare lipsŕ de alimente .
Lunŕ frumoasŕ si vînt de la apus.

Miercuri 28 septembrie
Zi caldŕ si seninŕ. Pe la 9 ˝ a trecut din nou aeroplanul unguresc cam la 1000 m spre nord, apoi cam pe deasupra satului Negrusa si în sfîrsit spre Severin. Caporalul Pŕtr. de la artilerie, dupŕ ce a instalat telefonul la tufanul de deasupra bordeielor noastre, legîndu-se cu bateria, a adus un scut în formŕ de semicilindru pe care l-a îmbrŕcat cu crengi si frunze, dupŕ care se va adŕposti în timpul observatiilor ce va face. Pe Padesi cad ghiulele aruncate de dupŕ Poiana Pietrii.
Dupŕ ce mŕnînc, astern o pŕturŕ înapoia bordeiului sectiei unde mŕ odihnesc. Dacŕ pŕdurea n-ar fi ca arama si dacŕ n-ar fi cŕzut mai mult de jumŕtate din frunzŕ, s-ar zice cŕ e o zi de varŕ, asa de frumos strŕluceste si încŕlzeste soarele.
Cŕpitanul I. s-a gîndit sŕ trimeatŕ cîteva bilete ungurilor; a redactat mai întîi pe româneste un manifest prin care îi îndemna sŕ se predea, cŕci din toate pŕrtile ei si aliatii lor sînt învinsi, cŕ Grecia a intrat în rŕzboi, cŕ foametea îi amenintŕ etc. Manifestul a fost tradus în ungureste de un sodat din comp. sa si scris în mai multe exemplare. Spre mai multŕ încredere, cere de la mine partea din ziar care se referŕ la starea proastŕ a lor si a soldatilor lor din punct de vedere tactic si economic si unde se spune cŕ Germania cere pace, spre a o atasa la unul din bilete. Dupŕ prînz trimete obisnuita patrulŕ care are si menirea sŕ se apropie, sŕ le facŕ semn ungurilor si sŕ le arunce biletele. Dar sînt primiti de departe cu focuri si scopul, care deocamdatŕ n-a putut fi atins, nu provoacŕ între noi decît glume.
De la regiment mi s-a cerut sŕ fac un tablou cu oamenii care s-au distins în lupta de alaltŕieri. Propuneri pentru înaintarea la caporal si pentru bravura ce au arŕtat în salvarea mitralierei pe soldatii Icu, Petria, Mihŕilŕ si Gîrleanu.
Searŕ tot asa de frumoasŕ ca si ieri ; lunŕ feericŕ si liniste. Pe Padesi, cîte un foc de armŕ rar tulburŕ linistea ce ne înconjoarŕ.

Joi 29 septembrie
Vînt dinspre apus si nord, am primit deocamdatŕ 100 mŕsti (sistem francez) contra gazelor asfixiante, puse fiecare în cîte un sac de culoare cenusie. Am primit de acasŕ o scrisoare, într-un plic nelipit. Masina care a rŕmas fŕrŕ afet si fŕrŕ scuturi a fost cerutŕ la regiment unde a fost adus un afet si scut unguresc care se va amenaja pentru mitraliera noastrŕ. Astnoapte am dormit foarte agitat din cauza unui mic gunoi ce mi-a dat în ochi si de care nu m-am putut scŕpa decît azi dupŕ prînz, cînd camaradul B. mi l-a scos.
Ieri, doi dezertori bosniaci din armata ungarŕ s-au predat autoritŕtilor noastre militare; dintre ei unul inteligent si cu cîteva clase gimnaziale a dat lŕmuriri asupra armatei inamice pe care o avem în fatŕ aici. Dupŕ prînz mai stŕm de vorbŕ sus, la masa maiorului, discutînd bineînteles despre rŕzboi, iar seara sînt invitat la masŕ la ei de camarazii din comp. 8, unde mi-aduc si eu mîncarea ce-o aveam preparatŕ. Dupŕ masŕ, pentru distractie, jucŕm pantarola cu urechea atintitŕ la zgomotele de afarŕ.
Vîntul bate puternic si luna e acoperitŕ de un strat subtire de ceatŕ. Dorm agitat si mŕ visez mereu cŕ sînt undeva în pŕdure, unde-mi caut locul meu si al oamenilor mei. Dar dau cu mîna de banduliera pelerinei ce-o am sub cap si-mi dau seama cŕ sînt în bordei la mine. Pe la 3 noaptea ies afarŕ si vŕd cea mai strŕlucitoare lunŕ care se poate vedea.

Vineri 30 septembrie
E soare, nu e frig dar bate vîntul. Frunza de pe arbori se duce vŕzînd cu ochii. Din arbori întregi n-a rŕmas decît scheletul si altii îsi mai tin a 3-a parte din podoaba lor de astŕ varŕ, podoabŕ pe ducŕ si de nerecunoscut. Piciorul se îngroapŕ în frunza strînsŕ de vînt în locurile adŕpostite. Acum se vede spre apus, printre arbori, malul de dincolo al Cernii, si peste tot ni se descoperŕ pozitiuni care pînŕ azi nu s-au vŕzut. Ce deosebire între acum si timpul cînd am venit noi întîia oarŕ pe Cocos, la decretarea mobilizŕrii ! Pŕdurea era ca un zid de umbrŕ.
Se trimit rufele murdare ale sectiei spre a se spŕla la esalon. Toatŕ ziua a fost soare si cald, dupŕ prînz am fŕcut cîteva exercitii de punerea în bŕtaie a mitralierelor în adŕposturile lor si de trecerea prin santurile de comunicatie. Santurile de apŕrare s-au mai adîncit iar marginea lor în spre inamic s-a întŕrit împletindu-se cu nuiele. Inaintea retelelor de sîrme, mai dinainte construite, a început sŕ se construiascŕ dincolo de drumul de carŕ alte retele care au de scop sŕ opreascŕ pe inamic pînŕ ce companiile iau dispozitia de luptŕ. Mŕ duc spre santurile comp. a 6-a în vale ; sînt cu fata cam spre Poiana dupŕ Piatrŕ si au înaintea lor retelele de sîrme iar dincolo de sîrme o vale repede. Acum, dupŕ cŕderea frunzei, se vede de aici Piatra Arsŕ si înaltŕ a Arsanei si alti munti stîncosi spre stînga.
Santinelele, ca la 50 m una de alta înapoia trunchiurilor, cerceteazŕ cu privirea valea.

Sîmbŕtŕ 1 octombrie
O zi asa de caldŕ cum numai vara poate sŕ fie pe munte. Ne-am apucat sŕ mai întŕrim adŕposturile pentru mitraliere, înŕltînd de o parte si de alta a scutului cîte un zid de pietroaie si pŕmînt. Santurile de comunicatie s-au fŕcut în toate pŕrtile de companii. Privesc, de la transee spre apus, dealul din fatŕ, cu o frumoasŕ poianŕ spre noi si cu pŕdure de fagi înapoia si drumul alb ce duce pe sub poalele acestei poieni spre dreapta, la Arsana. Privesc apoi muntii înalti de dincolo de Cerna, usor acoperiti de ceata albastrŕ. De pe granitŕ privesc apoi spre maizŕnoapte muntii mai mult golasi si stîncosi ai Domagledului, Grebeneacului, Sulitei.
Drept în fata mea, pe muntele din fata Sulitei, se vŕd printre arborii goi de funze siluetele ascutite ale brazilor negri-verzi. Imi închipui apoi vederea fermecŕtoare ce s-ar deschide unui privitor ce s-ar afla pe Grebeneac, Domagled sau alt munte … In vale, adînc, Cerna ; dincolo lantul de munti dimpotrivŕ, apoi vederea Mehadia pe Bega, a Bŕilor Herculane pe Cerna. Si toate sub strŕlucirea blîndŕ a acestei toamne calde … Privesc îndelung si nu mŕ pot obisnui cu ideea cŕ, în mijlocul acestei naturi frumoase si pasnice, oamenii stau fatŕ în fatŕ pentru a se omorî.
Se încinge un duel de artilerie cu explozii groaznice ale bombelor si toatŕ aceastŕ frumusete parcŕ e rŕnitŕ.
Dupŕ prînz vine pe la noi generalul Dr(agalina), seful diviziei , care inspecteazŕ Cocosul cu lucrŕrile lui. In fata batalionului adunat tine un discurs de încurajare, lŕudînd trupele care s-au distins în lupta de la 26. Din comp. 5-a înainteazŕ la gradul de plutonier un sergent (Brŕtan) care a sustinut cu focuri salvarea mitralierei, distingîndu-se si prin alte acte de curaj, din comp. 7-a pe sergentul Ciobanu la acelasi grad, care s-a distins si în acea luptŕ (cu plutonul sŕu) si mai ales în diferite recunoasteri fŕcute. Mai înainteazŕ din a 5-a la gradul de sergent si caporal si înainteazŕ si pe cei 4 soldati propusi de mine din comp. de mitraliere care au salvat mitraliera ( Mihŕilŕ, Icu, Gîrelanu, Petria).
Seara ne strîngem 6 insi la bordeiul camarazilor din comp. 7, cel mai încŕpŕtor. Ne distrŕm cîtva cu o pantarolŕ, apoi cu glas încet se formeazŕ un cor care cîntŕ marsuri rŕzboinice si alte cîntece. Stŕm astfel pînŕ la ora 10, ne plimbŕm apoi la lumina lunii si pe urmŕ ne retragem fiecare în bordeiele noastre. (Visul cu hora cea repede de joi sau vineri noaptea).

Duminicŕ 2 octombrie
Si astŕzi e soare si liniste. M-am tuns, m-am spŕlat, m-am schimbat. Patrulele si santinelele care au fost astnoapte pe aproape de dusman, l-au auzit cîntînd cu armonica si din gurŕ. Cîntŕ si ei sŕ se distreze de multele greutŕti ale rŕzboiului.
Dupŕ prînz, de pe Poiana dupŕ Piatrŕ, ungurii au tras cîteva gloante înspre compania 6-a. E pentru prima datŕ cînd ei fac acest lucru. Printre arborii desfrunziti au vŕzut desigur santurile noastre si oameni miscîndu-se. Depŕrtarea de la ei la noi e cam de 1200 metri.
In pŕdure nu mai e aproape de loc frunzŕ. Cu binoclul privesc în spre tarŕ muntii si dealurile noastre. Vŕd casele risipite pe deal ale satului Bunoaica si biserica albŕ aproape de sosea. Parcŕ mŕ vŕd pe 26 iulie cînd, fiind concentrat si trimis la Cires, coboram aceastŕ sosea avînd în fatŕ sub munte satul Cires cŕtre care veneam de douŕ zile de la gara Balota, dupŕ ce trecusem peste culmea si pŕdurea fŕrŕ sfîrsit a Malovŕtului … Ceva mai pe stînga, în jos, vŕd primele case ale satului Cires, si printre ele una pe o mŕgurŕ, în care am stat într-o odae cu Udrea 7-8 zile, în cealaltŕ odae stînd Steŕnescu si Popescu … Restul satului e ascuns sub deal, în stînga.
Dincolo de sat, spre rŕsŕrit, se vede livada cositŕ pe care fŕceam exercitiile. De la Negrusa încoace se vede soseaua care serpuind vine spre locurile unde ne gŕsim acuma.
Odatŕ cu sara bate putin vîntul dinspre rŕsŕrit si e putin frig.

Luni 3 octombrie
Desi cerul e putin încetat, a fost toatŕ ziua soare si cald. Conform ordinului regimentului, astŕzi de dimineatŕ am fŕcut un fel de tarc de niele pe care l-am umplut cu frunza vestedŕ cŕzutŕ ; provizie pentru asternut în bordei la iarnŕ. Bordeiul meu, care era cam putin încŕpŕtor, a suferit o modificare; am pus sŕ-l mai lungeascŕ si sŕ mai scobeascŕ în pŕmînt partea pe care calcŕ picioarele, patul rŕmînînd astfel mai înalt. Acum, în partea lui anterioarŕ poate încŕpea mai multŕ lume si se poate pune o masŕ mai înaltŕ.
Au venit douŕ noi sectii de mitraliere, sistem frantuzesc, cu cîte 16 cai si 40 de oameni, una e a regimentului 41, dar deocamdatŕ a fost opritŕ pe frontul nostru. M-am dus la regiment sŕ le vŕd; sînt mult deosebite de sistemul pe care-l avem, teava nu are manson, închizŕtorul e altfel si se poate trage cu ea cîte un singur cartus, unul dupŕ altul sau serii de cîte 25, de la 100-700 pe minut. Repeziciunea focului se regleazŕ cu un cerc gradat. Are în fatŕ un dispozitiv care noaptea ascunde flacŕra si poate micsora forta sunetului. Cŕutarea pentru ochire are noaptea un punct fosforescent care o descoperŕ ochitorului. Banda este de aramŕ, dreaptŕ, cu 25 de cartuse calibru 8 mm, foarte ascutite si cu o cŕmasŕ galbenŕ de aramŕ. Teava se îndoieste chiar mai mult de ˝ cerc si se ridicŕ mai mult în sus, asa cŕ se poate bate si aeroplanul. Pŕcat cŕ aceste mitraliere nu au scut .
Dupŕ ce vŕd mitralierele mai stau de vorbŕ cu camarazii de acolo care mŕ cinstesc cu o ceascŕ de coniac si îmi dau o « Illustration » de la 26 august care cuprinde multe fotografii si ilustratiuni de rŕzboi.
Caporalul nostru, Mihŕilŕ, încearcŕ a se obisnui cu cŕprŕria întocmai ca puiul de barzŕ care se încearcŕ sŕ zboare. Cînd cîte un sergent îl pune sŕ facŕ cîte un anume lucru cu oamenii, el îi cheamŕ oarescum jenat: « hai, nene cutare ». Inaintarea lui la gradul de caporal a nŕscut chiar în ofiterii care au cŕutat sŕ-l cunoascŕ si satisfactie si o oarecare veselie comicŕ.
Marti 4 octombrie
Astŕzi de dimineatŕ pe la ora 8 mi-a venit calul si împreunŕ cu plut. major ne-am coborît în vale întîi pentru a îngriji de instructia cu mitralierele noi sosite si apoi pentru a vedea cei 102 cai ce tin acum de compania noastrŕ. Ne-am oprit în vale, mai spre rŕsŕrit de regiment, într-o livadŕ de fîn unde oamenii de la partea sedentarŕ, trimisi atît de sectia noastrŕ cît si de la cea de la 41, fac instructie.
Am numit la sectia noastrŕ ca sef de mitralierŕ doi din sergentii nostri si s-au adus aci si oamenii nostri de rezervŕ spre a învŕta mînuirea noii mitraliere. Explic sergentilor cum trebuie sŕ porcedeze pentru a grŕbi instructia oamenilor : trebuie mai întîi sŕ învŕtŕm punerea în bŕtaie a mitralierei, încŕrcarea si ridicarea ei de pe locul de tragere, în asa fel încît aceste miscŕri sŕ se execute cît mai repede cu putintŕ. Dupŕ aceasta, si cît timpul ne va permite, vom învŕta întreg mecanismul interior pe care azi nu l-am vŕzut decît pentru a ne face o idee generalŕ. Mîne, dacŕ va fi vreme bunŕ, vom face si tragerea cu cartuse.
De aci, cŕlare, plec spre esalonul de luptŕ. Trec mai întîi printr-un crîng unde, din cauza adŕpostului, frunza a rŕmas pe multe locuri verde si cea vestedŕ se tine încŕ de crengi. Pe Cocos, din cauza brumelor si vînturilor, arborii au rŕmas cu totul goi. Ne coborîm la sosea si o luŕm la dreapta trecînd peste o vitŕ de apŕ ce vine din munte, cŕzînd din prag în prag (locul acesta mi-aduce aminte de timpul cînd veneam de la Cires sŕ vedem granita si sŕ studiem locurile) si, ceva mai înainte, pe partea dreaptŕ a soselii, în pŕdurea rarŕ de plopi, fagi si stejari, corturile, bordeiele, sopruri lungi de cai, toate ale companiei noastre. Dau ordin sŕ cŕptuseascŕ si sŕ acopere mai bine grajdurile cailor, iau si alte dispozitiuni, dau si pe la bucŕtŕrii si pe urmŕ iau drumul înapoi.
Aproape de locul unde mitralierele fac exercitii mŕ întîlnesc cu Verg. Pot. care-mi spune cŕ are un jurnal nou din care a aflat cŕ N. Filipescu a murit . Mŕ mai abat putin pe la comp. 2 si mŕ urc pe Cocos.
Vremea e noroasŕ, dupŕ prînz începe sŕ plouŕ si e întuneric si ceatŕ, asa cŕ, pe la 3, pentru a putea citi niste circulare si a scri rîndurile acestea, sînt nevoit sŕ aprind în bordeiul meu lumînarea. Camaradul Mart. îmi spune cŕ a vŕzut ordinul generalului prin care cei 4 oameni din comp. noastrŕ s-au înaintat la caporali, explicînd faptele lor dupŕ raportul meu.
Sara ne distrŕm foarte bine în bordeiul meu în care acum se gŕseste o masŕ înaltŕ, jucînd « popa prostu » si un joc de cŕrti foarte simplu la care pierd 15 bani. Pe la 10 ˝ ne despŕrtim, cu atît mai mult cŕ s-a auzit un foc de armŕ (fŕrŕ alte urmŕri de altfel) spre comp. 7. Afarŕ bate vîntul îngrozitor, pŕdurea mugeste, de sus vine burŕ rece.

Miercuri 5 octombrie
Cînd am iesit astŕ dimineatŕ afarŕ, am vŕzut pe frunzele de pe jos un strat de brumŕ albŕ care a cŕzut cu tot vîntul de azi nopate care suflînd dinspre apus a înseninat cerul. Pe pŕrtile mai expuse a înghetat chiar putin pŕmîntul. Soldatii ce au fŕcut de gardŕ azi noapte spun cŕ a cŕzut mŕzŕricŕ !
Dupŕ ce am iscŕlit situatiile companiei am plecat în vale, la aceeasi poianŕ de ieri, unde am fŕcut instructie cu noii veniti la mitralierele model francez si cu cîtiva din oamenii nostri vechi ce vor deveni servanti ai acestor mitraliere. M-am suit de timpul mesii pe Cocos, unde am mîncat, iar la ora 1 m-am întors în acelasi loc pentru a executa tragerea cu cartuse de rŕzboi. Mitraliera trage bine si are avantajul cŕ poate trage focuri mai rare si mai dese, de la 100-700 focuri pe minut. Mecanismul de încŕrcare si tragerea nu e prea greu, asa cŕ oamenii nostri mai vechi au învŕtat usor. Au venit de la partea sedentarŕ vreo 200 de oameni care vor umple micile goluri ce s-au fŕcut.
De la Severin ni s-au adus mai multe lucruri de mîncare (ciocolatŕ, cafea, cacao, vin, muschi de porc afumat, coniac). Toatŕ ziua a fost soare, dar frig. Azi am luat prima de echipare de 400 lei si 370 lei leafa, din care am trimis acasŕ 600 lei prin casieria corpului.
Sara distracii cu cŕrtile cu care cîstig 60 bani.

Joi 6 octombrie
Azi s-a urmat cu instructia soldatilor la mitralierele cele noi. S-au dat lectiuni de demontarea mitralierei pentru curŕtirea tevei, închizŕtorului, pistonului etc. Vînt si frig.
Am început un sant de comunicatie care duce în santul comp. 8, de unde apoi de poate duce în mai multe directiuni la diferitele adŕposturi ale mitralierei. Inapoia bordeiului companiei s-a început un alt bordei pentru cancelarie. Conform ordinului diviziei, mi-am construit un mic adŕpost ( o limbŕ într-o parte a santului), între adŕposturile celor 2 mitraliere spre apus si le-am acoperit. Pe la 4 se vede cŕ observatorii artileriei inamice au vŕzut miscare spre compania 6-a, cŕci au început sŕ arunce srapnele si obuze de 10 mm cu mare zgomot. Dar loviturile au cŕzut spre dreapta si din cele vreo 12 bombe aruncate nu s-a rŕnit decît usor un soldat.
Cu aceastŕ ocazie s-a petrecut un incident comic la noi. Soldatii nostri erau în lucru ; bombele suerau asa de puternic încît se auzeau chiar si din bordei. Un soldat venea din spre vîrf spre comp. 8 si, auzind suerul, s-a pus pe o asa de grozavŕ fugŕ încît soldatii care lucrau s-au pornit pe un rîs nebun.
S-a adus sus, la noi, oala unui srapnel cŕzut : un enorm cilindru alb de 150 mm gros si de o lungime respectabilŕ. Dar efectul lor nu e asa de mare pe cît s-ar astepta.

Vineri 7 octombrie
Cînd m-am desteptat azi dimineatŕ bŕtea un vînt puternic din spre rŕsŕrit, aducînd ploaie împreunŕ cu fulgi de zŕpadŕ. Acelasi vînt bate si acum, la ora 12, dar zŕpada nu mai e, ci numai ploaie. Mai departe de 100 metri nu se poate vedea din cauza cetii. Oamenii lucreazŕ pe rînd, cîte o jumŕtate de ceas, la santul de legŕturŕ. Tunurile nu mai bat de loc si nici pustile nu se aud. Pe o asemenea vreme e greu sŕ iesi din adŕpostul tŕu si, pe de altŕ parte, ceata împiedecŕ vederea. Acuma vŕd necesitatea unui gîrlici la bordei, pe care pînŕ acum nu l-am fŕcut pentru a avea mai multŕ luminŕ. Dar vŕd cŕ nu mai pot întîrzia cu constructia lui. In bordei, de altfel, e mult mai comod acum, de cînd s-a fŕcut noua sŕpŕturŕ în partea dinainte. Stau aproape ca într-o casŕ, am masŕ înaltŕ, 2 scaune înalte, fŕcute din scînduri de brad din lŕzile de zahŕr, si patul, de asemenea, poate servi foarte bine pentru sedere. In stînga, scobit în perete, un soi de dulap, acoperit cu jurnal, în care ordonanta a pus sticlele, despŕrtind cu scînduri pe cele de vin, coniac, tuicŕ, de cele cu apŕ. Deasupra, politŕ unde stau ranite, saci si alte lucruri. Mai sus încŕ, întepenite în lemne, douŕ scînduri unite fŕcînd o altŕ politŕ, pentru gamele, o oalŕ cu unt etc.
Din comunicatul de asearŕ, aflat la telefon, am aflat cŕ marti au fost lupte mari pe Mateiasul pe care l-am vŕzut astŕ varŕ spre Rucŕr. Ce-o fi acolo ?
Spre searŕ tunurile inamice au aruncat prin ceatŕ cîteva srapnele în acelasi loc ca si ieri, spre comp. 6. Ale noastre, de asemenea, au tras mai multe bombe spre dusman. Pe Padesi, din partea de apus a Cocosului, unde, fiind adŕpost, vîntul se aude mai puternic, se aud împuscŕturi rare.
Comunicatul de ieri (luat la telefon), spune cŕ inamicul a fost respins peste tot, luîndu-i-se aproape 1000 de prizonieri, 12 tunuri, mitraliere, cai. De la Mateiasi a fost respins în Dragoslavele.
Intuneric mare de cum s-a înserat, vînt, burŕ si ceatŕ.

Sîmbŕtŕ 8 octombrie
Din cauza ploii care a curs toatŕ noaptea, pe la ora 3, lucru la care nu mŕ asteptam, a început sŕ pice în bordei. S-a sculat sergentul Pîrvu si în dreptul mesei, în dreptul unde curgea picŕtura, a pus o gamelŕ care sŕ strîngŕ apa. Am adormit din nou si am visat o apŕ mare, limpede, în marginea cŕreia se gŕseau straturi de noroi pe care cresteau mici plante, iar eu, stînd în apŕ, lucram ceva la straturile de noroi negru ca pŕcura (în bordeiul meu, aproape de cuptor, a rŕsŕrit o micŕ plantŕ firavŕ care încearcŕ sŕ se ridice acolo unde stie cŕ e cerul, dar nu poate din cauza acoperisului). Indatŕ dupŕ vis, pe la ora 5, mŕ destept auzind picŕturi dese spre picioarele mele si spre masŕ. Destept ordonanta care aprinde lumînarea si, la lumina ei, vŕd cŕ picurii de apŕ ne-au nŕpŕdit din toate pŕrtile, afarŕ de partea de miazŕ zi construitŕ si acoperitŕ de curînd cu un strat mai gros de pŕmînt. Mŕ retrag în coltul adŕpostit si dau ordin sŕ se scoale cîtiva soldati care sŕ arunce pŕmînt acolo unde stratul e subtire. Ies si eu afarŕ si dirijez aceastŕ operatie. Dupŕ ce stratul de pŕmînt a fost aruncat, e bŕtut cu lopetile si spoit sub actiunea ploii ca cu mistria. Dar pŕmîntul a înghitit atîta apŕ încît toatŕ ziua curg picurii de apŕ care enerveazŕ. Nŕdŕjduiesc cŕ dupŕ cum se va scurge toatŕ apa, pŕmîntul bŕtŕtorindu-se, cu greu va mai strŕbate si va fi nevoitŕ sŕ alunece la vale.
Desi în timpul zilei nu a mai fost ploaie, a fost ceatŕ si burŕ. S-a urmat cu sŕparea santului si cu bŕtutul si cŕratul lemnelor din partea de rŕsŕrit a Cocosului, unde urcusul e foarte greu. Pe la 12 a venit pe Cocos colonelul care, în bordeiul maiorului, ne-a citit si explicat oarecari ordine si observatiuni.
Am fŕcut din ferigŕ un gîrlici bordeiului. Din cauza umezelii, azi m-a durut capul dar un piramidon m-a restabilit. Seara, rînduri, rînduri de ceatŕ deasŕ apar si dispar de pe Cocos, purtate de vînt. Pe Padesi se aud împuscŕturi. Cîteva s-au auzit si-n spre Arsana. Noroi peste tot, cazanele se aduc de la bucŕtŕrii cu mare greutate, în cŕrute trase de 4 si chiar 6 cai.
Pe la ora 8, tocmai mîncasem, cînd se aud spre apus-miazŕ-zi împuscŕturi de arme si mitralierŕ. Primim numaidecît vestea cŕ inamicul a atacat satul Bîrsa. Iesim cu totii pe vîrf si ascultŕm ; printre noi e si soldatul cu termen redus, S., care, fiind adus acum cu dispensatii, aude pentru întîia oarŕ zgomotul unei lupte si e foarte miscat. Din dreapta se trimit spre locul de luptŕ lumini de reflectoare iar tunurile bat din vreme în vreme. Ascultŕm, cînd, deodatŕ, zgomotul luptei se înteteste, focurile de arme alcŕtuiesc un vuiet neîntrerupt apoi, deodatŕ, se rŕresc ca si cum ar vrea sŕ înceteze. Dar, îndatŕ, pornesc cu aceeasi putere. Pe Cocos luŕm si noi mŕsuri pentru un caz de atac. Dupŕ o jumŕtate de orŕ focurile se rŕresc si pe urmŕ înceteazŕ de tot. Incercarea ungurilor de a înainta a fost opritŕ si au fost respinsi.
Ne culcŕm, dar dorm cu oarecare grijŕ.

Duminicŕ 9 octombrie
De dimineatŕ m-am spŕlat, ras si schimbat. M-am dus apoi pe la regiment sŕ vŕd ce fac cele 2 sectii ale noastre de mitraliere si sŕ asist la instructia ei. Oamenii au început sŕ învete.
Dupŕ prînz, la 2, cu colonelul P. si plutonierul cu termen redus A., am fost la bordeiele unguresti spre Padesi pentru a studia o pozitie pentru una din sectii. Coborînd, gloantele de pe Padesi veneau frîngînd crengi. Acolo au fost strînsi ofiterii batalionului al 3-lea, cŕrora li s-au citit observatiunile relative la armata inamicŕ. In timpul citirii, tunurile dusmane au început sŕ arunce bombe prin apropiere si am fost nevoiti sŕ intrŕm în bordei pentru a continua citirea. O sectie de mitraliere a rŕmas sŕ fie pusŕ la intrarea vŕii pe care ne aflam în momentul cînd am plecat de la Padesi.
De dimineatŕ cald, cerul foarte înorat si amenintŕtor de ploaie. Pe urmŕ ceatŕ, dupŕ aceea senin si soare, apoi iarŕsi nor si seara vînt. Bordeiul meu, din cauza picŕturilor ce au curs, încŕ nu s-a uscat. Acum la gîrlici s-a pus deocamdatŕ o usŕ de lemn cŕptusitŕ cu ferigŕ.

Luni 10 octombrie
Astŕzi pe la ora 8 a venit pe jos, conform ordinului meu de ieri, una din mitralierele franceze pentru ca pe de o parte sŕ facem 2 adŕposturi pentru ele iar pe de alta oamenii nostri de la vechile mitraliere sŕ le cunoascŕ. In timpul cînd mitraliera se asezase înapoia bordeiului sectiei si pe cînd eu mŕ gŕseam spre compania 7-a, aud un vîjîit de care deocamdatŕ nu-mi dau seama si, imediat, deasupra Cocosului se sparge un srapnel. Astept cîtva timp dupŕ un copac si apoi intru în bordeiul camarazilor comp. 7-a, în care timp obuzele si srapnelele continuŕ sŕ bubuie deasupra noastrŕ.
Plec spre bordeiul sectiei si, cînd intru, vŕd sînge pe prag si întreb ce e, dar imediat vŕd pe caporalul ochitor de la mitralierŕ (care abia venise pe front si pe Cocos) rŕnit nu prea greu la cap. In bordei la mine, de asemenea, sergentul Pîrvu rŕnit de 2 gloante de srapnel la bratul drept ; brancardierul care l-a pansat a observat cŕ un glont se aflŕ înŕuntru. Un glont a trecut prin capelŕ, dar a avut noroc sŕ nu-l rŕneascŕ. Odatŕ cu acesti 2 oameni ai nostri, au fost rŕniti 7 insi din comp. 8-a, care lucrau grŕmadŕ la un borde ; dintre ei unul, lovit în inimŕ, a fost omorît aproape instantaneu. L-am vŕzut întins lîngŕ bordeiul cŕpitanului, acoperit cu o foaie de cort, cu mîna dreaptŕ afarŕ, galbenŕ si întepenitŕ.
Un srapnel, a cŕrui oalŕ enormŕ de 150 mm cŕzuse în apropiere si care a fost adusŕ în bordei, venise, se spŕrsese si multimea de gloante ce continea fŕcuse toatŕ aceastŕ pagubŕ. Cea mai mare parte din arborii dinprejur aveau rŕni de alice. De asemenea, un obuz a cŕzut înapoia bordeiului, lîngŕ fagul cel gros, a fŕcut acolo o groapŕ si schijele au cŕzut în lŕturi ; una a rupt o micŕ parte din trunchiul gŕunos al arborelui iar una a venit înapoi la parul de la gîrliciul bordeiului, a fŕcut o rupturŕ si, ricosînd, a trecut pe deasupra capului ordonantei si s-a oprit la o ranitŕ, fŕrŕ a face vre-o stricŕciune.
Caporalul Marga a fost si el putin scrijelat pe fatŕ. Am îngrijit ca sergentul Pîrvu, care dormea în bordei cu mine, sŕ fie bine pansat si, dintr-o pŕturŕ ungureascŕ ce avea, am pus sŕ-i taie o suvitŕ cu care sŕ-i înfŕsure mîna dupŕ ce-l va pansa din nou doctorul, neputînd sŕ-si ducŕ mîna în mîneca hainei si mantalei. A plecat luîndu-si rŕmas bun si sŕrutîndu-mi mîna.
Indatŕ dupŕ bombardare s-auauzit împuscŕturi dese pe Padesi, un atac al ungurilor care trŕgeau din transee. Dar, niste bombe ale tunurilor noastre de 63 de la marinŕ, care au cŕzut în santurile lor, s-a observat cŕ au avut un efect minunat, cŕ nu tîrziu i-a fŕcut sŕ tacŕ .
Dupŕ prînz, facem spre rŕsŕrit un adŕpost pentru o mitralierŕ francezŕ, chiar pe trunchiul unui arbore pe care-l înconjurŕm cu un zid de piatrŕ ; iar pentru cealaltŕ amenajŕm vechiul adŕpost din spre apus de la extrema stîngŕ.
In acest timp la padesi tunurile bat mereu si se aud împuscŕturi. Aproape tot dupŕ prînzul, dealurile din spre noi au fost luminate de soare, numai la noi nu s-a arŕtat de loc. Seara bate vîntul puternic, cerul e senin peste tot, e frig ; cred cŕ la noapte va îngheta pŕmîntul.
(Astŕzi, dupŕ prima bombardare, a venit frate-meu Dumitrache pe la mine, aducîndu-mi un pui curŕtit, o sticlŕ de tuicŕ, una de bere si slŕninŕ)

Marti 11 octombrie
Asarŕ au venit cîtiva camarazi pe la mine. Au bŕut cafea si sticla de bere, am stat de vorbŕ pînŕ la 9 ˝ cînd m-am culcat. Adormisem, cînd, ca prin vis, bubuituri depŕrtate, cred cŕ pe Padesi. La a doua bubuiturŕ mŕ destept bine si, imediat, creasta Cocosului începe si ea sŕ bubuie de srapnele si obuze. Prin crŕpŕturile foii de cort, pusŕ la usŕ, se vede lumina fulgerŕtoare a unui srapnel. Pe bordei s-a auzit cŕzînd ceva, bucŕti de pŕmînt sau chiar gloante. Focul încŕ nu se stinsese în cuptor si la lumina lui vedem cŕ e ora 11. In curînd bombardarea, care n-a fŕcut nici o vŕtŕmare, se potoleste. Ies afarŕ si vŕd ceatŕ împrejur dar stele pe cer.
Dimineata s-a arŕtat un soare limpede. Urmŕm a construi adŕposturile începute ieri pentru mitrelierele franceze. Parte din soldati taie lemne în pŕdure pentru bordei, altii carŕ ferigŕ iar altii sapŕ santuri de legŕturŕ.
Mi-am adus o oalŕ de pŕmînt în care ordonanta îmi face o foarte bunŕ ciorbŕ de carne la cuptorul din bordei.

Miercuri 12 octombrie
Azi s-a acoperit bordeiul cancelariei cu crengi, cu ferigŕ si apoi cu pŕmînt. S-a urmat cu sŕparea santului de comunicatie spre santul comp. 7-a. Din cauza ploii cŕzute mai înainte, cuptorul în care se pŕstrau lemnele s-a umezit si a început sŕ se surupe asearŕ, tocmai dupŕ ce se terminase constructia sobei zidite din piatrŕ. Am fost nevoiti sŕ astupŕm repede acel cuptor de piatrŕ si pŕmînt pentru a lemnele acoperisului ce se reazimŕ deasupra sŕ nu cadŕ jos. Din cauza surpŕrii cuptorului, era amenintat sŕ se surupe si zidul în acea parte. Am luat de asearŕ mŕsuri sŕ-l reazim cu 2 scînduri iar astŕzi de dimineatŕ am fŕcut un parapet strasnic de lemne, bŕtînd 2 pari lîngŕ zid si între pari si pŕmînt introducînd lemne bine fixate.
Pe la ora 11, tocmai cînd se lucra la parapet si pe cînd mŕ aflam în bordeiul sectiei pentru a iscŕli niste hîrtii, dupŕ bombardŕri auzite în depŕrtare, aud deodatŕ cunoscutul fluierat al unei bombe apropiate ce vine spre noi. Toti dau fuga si se ascund care pe unde poate, iar bomba se sparge cu vuiet deasupra Cocosului. Dupŕ ea alte 5-6 srapnele în diferite pŕrti. Cînd se aude fluierînd, fiecare zice « i-auzi-o » si asteptŕm izbucnirea. Astnoapte a plouat, toatŕ ziua a fost nor, ceatŕ si burŕ. Seara mi se comunicŕ sŕ fim gata cŕci un atac inamic se pegŕteste. E un întuneric de nepŕtruns.

Joi 13 octombrie
Toatŕ ziua am fost ocupat : cu trimiterea oamenilor pentru a tŕia si aduce lemne, cu transformarea unui asŕpost spre apus, al cŕrui parapet l-am fŕcut numai din trunchiuri de lemne puse unul peste altul si acoperite cu pŕmînt, cu sŕparea santului de comunicatie spre comp. 7-a etc. asa cŕ aproape nu m-am odihnit de loc.
Bordeiul pentru cancelarie e croit rŕu, apa putînd pŕtrunde pe acoperisul aproape orizontal si am luat mŕsuri sŕse refacŕ …
Tunurile aproape nu s-au auzit de loc si aproape tot asa si pustile. Doar indepŕrtate bubuituri rare spre Orsova. Dupŕ prînz tocmai suprevegheam construirea adŕpostului de mitralierŕ cînd mŕ anuntŕ cŕ sus mŕ pofteste dl. colonel. Mŕ duc si mŕ întreabŕ dacŕ cŕrutele toate au plecat spre Jupînesti si dacŕ samarele cu caii se aflŕ la bucŕtŕrii. E ordin ca toatŕ lumea sŕ fie echipatŕ si gata în orice moment. Astŕzi ne-am asteptat la un atac care n-a venit, dar am fost toti continuu cu gîndul la el.
Ce sînt toate aceste ordine si pregŕtiri ? …
Noapte, afarŕ bate vîntul dinspre rŕsŕrit iar pe cer sînt stele prin ceatŕ .
Vineri 14 octombrie
O zi de ploaie si ceatŕ. Azi nu ne-au mai vizitat bombele si din cauza ploii toatŕ lumea a stat mai mult în bordeie. Am pus sŕ se facŕ pe dinaintea bordeielor un drum de pietroaie împotriva noroiului.
Spre searŕ se aduce comunicatul cŕ ne aflŕm bine pe toate fronturile, cŕ inamicul a fost respins si maiorul, dupŕ masŕ, ne chiamŕ pe la dînsul cu cîte un pahar si un scaun. Plec si, cît de bine cunosc drumul acesta scurt de la mine pînŕ acolo, totusi, dacŕ n-ar fi sentinela pe dum care sŕ ne îndrepte, ne-am rŕtŕci, asa de mare întunerec este.
La maior bem cîte un pahar de vin si cafea, bucurîndu-ne de succesul nostru si de al francezilor care ne spune cŕ au înconjurat pe germani la Verdun . Cînd mŕ întorc, la ora 9, e acelasi întunerec si în bordei a început sŕ pice, cu tot pŕmîntul ce s-a pus pe el. In toate bordeiele apa a strŕbŕtut prin acoperi, pŕmîntul cel afînat de pe aici e de vinŕ.
Tocmai mŕ culcasem si asteptam sŕ vinŕ somnul, cînd primim din partea maiorului un ordin ca împreunŕ cu companiile sŕ iesim afarŕ pentru a ne comunica ceva. Iesim prin întuneric si noroi si nestîngem sus ; maiorul ne face cunoscut cŕ chiar acum s-a primit un comunicat de la Armata I cŕ la Jiu azi au fost 2 succese strŕlucite : inamicul care înaintase a fost respins peste granitŕ cu mari pierderi pentru el, i s-au luat 400 prizonieri, 4 tunuri si mitraliere si sîntem chemati sŕ strigŕm de trei ori Ura puternic în onoarea fratilor nostri care au luptat acolo, - asa de puternic ca sŕ ne audŕ si ungurii de unde sînt.
Un Ura formidabil într-adevŕr rŕsunŕ de trei ori si o mare bucurie cuprinde pe toatŕ lumea.
Dupŕ care ne risipim repede pentru a n utrage cu tunurile în noi. Cînd ajundem la bordei se si vede un reflector al or luminînd spre Padesi. In curînd se si aud cîteva lovituri ale tunurilor noastre, serveazŕ si ale aceeasi victorie .

Sîmbŕtŕ 15 octombrie
Cînd m-am desteptat azi dimineatŕ bŕtea un vînt foarte puternic dinspre apus, care a tinut toatŕ ziua. Vîntul împreunŕ cu soarele, care azi s-a arŕtat, a svîntat pŕmîntul prea umed de ploaie si noroiul drumurilor. Mare parte din bordeie s-au aplecat într-o parte si în toate a strŕbŕtut apa. La mine, cu toatŕ vremea uscatŕ, a picurat ici-colo.
« Ura » al nostru de asearŕ s-a auzit mai întîi în vale, la regiment, unde soldatii, pînŕ atunci neavizati, s-au speriat deocamdatŕ, nestiind de ce e vorba dar, iesind colonelul, le-a spus sŕ nu se teamŕ si sŕ strige si ei « Ura, sŕ trŕiascŕ România ! », cŕci ai nostri au cîstigat o victorie la Jiu. Apoi s-a auzit si pe Padesi (si desigur si de ungurii ce se gŕsesc în apropiere). Dupŕ îndemnul comandantului de acolo, au început sŕ strige « Ura » mai întîi cei din transee si apoi si rezervele. Ungurii deocamdatŕ au ascultat sŕ vadŕ de ce e vorba, dar, pe urmŕ, speriindu-se, au început sŕ tragŕ cu pustile si mai ales cu tunurile.
Pe la ora 10 primim de la regiment o veste si mai îmbucurŕtoare, pe lîngŕ cei 400 prizonieri de asearŕ, si care s-au luat pînŕ la ora 6 seara, s-au mai luat de aci înainte încŕ 800 prizonieri, 11 mitraliere si 12 tunuri, distrugîndu-se 3 batalioane bavareze.
Comandanul Armatei I de vre-o cîteva zile e generalul nostru, Dragalina, cŕruia i se datoreste aceastŕ vitorie si despre care se spune cŕ ar fi fost rŕnit.
In lupta de la Jiu au luat parte si companiile noastre I si IV (cŕp. Urziceanu si locot. Stŕnescu) .
Toatŕ ziua, spre Orsova unde se dŕ o luptŕ, s-au auzit adînci bubuituri de tun. Dupŕ prînz, ungurii au tras cu tunurile spre regiment si au aruncat cîteva bombe si pe Cocos, care s-au spart departe în jos. Seara stŕm multŕ vreme de vorbŕ la mine cu prietenul si camaradul Dim. cu care, dupŕ obisnuita discutie strategicŕ, intrŕm în discutia nevoilor poporului nostru de la tarŕ. Acum avem o lampŕ care lumineazŕ bine si dŕ bordeiului un aer de intimitate mai pronuntat.
Pe la 10, tocmai cînd sŕ ne despŕrtim, vine omul de legŕturŕ cu un comunicat proaspŕt al cartierului general în care se cuprinde si partea I-a a luptei de la Jiu si din care vedem cŕ pe linia muntilor, peste tot, armatele române au repurtat succese fŕcînd chiar, la Trotus, ca dusmanul sŕ fugŕ în dezordine, luîndu-i-se în total 2600 prizonieri, tunuri, mitraliere cu cai cu tot si mult material de rŕzboi.
Vestea aceasta ne bucurŕ foarte mult si teama ce am avut-o zilele acestea a dispŕrut cu totul.

Duminicŕ 16 octombrie
Astnoapte s-a întors vîntul din spre rŕsŕrit si a adus din nou ceatŕ si ploaie, care toatŕ ziua a învŕluit Cocosul într-un zŕbranic des. Lupta de ieri de la Orsova s-a terminat respingîndu-se inamicul care azi a stat cu totul linistit . Nici pusti, nici tunuri nu s-au mai auzit. De prînz, lucru rar, am fŕcut chiftele de carne cu pîine muiatŕ în apŕ si cu ceapŕ tocatŕ, pe care le-am prŕjit în unt într-un capac de gamelŕ la gura cuptorului. Au iesit destul de bune dar, de cîtŕva vreme, nu prea mi-e foame. Dupŕ prînz mi-a venit de acasŕ, prin sergentul Gr. rŕnit acum o lunŕ, vindecat si care a fost pe acasŕ în concediu, o geantŕ continînd 2 sticle de Riesling, 2 cutii de sardele, brînzŕ, pîine, gutui, tuicŕ si încŕ o pereche de ciorapi.
Am mai pus pe bordei frunze vestede care par cŕ apŕrŕ bine scurgerea înŕuntru a picŕturilor de apŕ.
Asearŕ am schimbat sectia de pe Padesi cu alti oameni pentru ca ceilalti, care se gŕsesc acolo de o lunŕ, sŕ se mai poatŕ odihni nu atît trupeste cît sufleteste si curŕtii. Locul lor acum e la rezervŕ, în vale.
Afarŕ e pîcla asa de deasŕ încît fumul aproape nu se mai miscŕ de pe loc si face respiratia foarte grea, putinŕ nŕdejde deci de plimbare pe afarŕ.
Seara tocmai mŕ duceam sŕ mŕnînc cînd omul de legŕturŕ vine si-mi spune cŕ toti ofiterii sînt chemati la dl. maior. Ne ducem si ni se pune în vedere cŕ s-a dat ordin ca mîine sŕ se facŕ o recunoastere ofensivŕ pe tot frontul pentru a se vedea dacŕ pe acest front au sosit trupele germane ce au fost izgonite alaltŕieri de la Jiu si care se vor cunoaste dupŕ uniformŕ. De pe Cocos, la ora 8, vor pleca spre cota 927, 2 companii si o mitralierŕ.
Cînd plecŕm de acolo e negurŕ de nepŕtruns si ne lovim de bietii soldati care prin noroi au urcat Cocosul cu cazanele cu mîncare si care acum, pe vremea asta, trebuie sŕ se întoarcŕ înapoi cu ele.

Luni 17 octombrie
Desigur nu a fost o zi mai urîtŕ din punctul de vedere al vremii ca azi pe Cocos. Astnoapte toatŕ noaptea si azi toatŕ ziua, vîntul nu a bŕtut, a urlat. Si, pe lîngŕ toate, cînd ne-am apucat ast dimineatŕ sŕ facem focul am vŕzut cŕ nu mai e de trŕit în bordei ; nu stiu de ce pricinŕ, tot fumul si flacŕra în loc sŕ iasŕ pe cos a iesit pe gura sobei, asa cŕ toatŕ ziua a fost un chin. Am încercat în toate felurile : am pus ca adŕpost contra vîntului la cos afarŕ o foaie de cort, am lipit pe dinafarŕ nuielele cosului, am doborît jumŕtate din cos jos, am astupat ermetic gura sobei, nimic. Cosul rece ca si cum nu ar fi fost în legŕturŕ cu focul din cuptor, a cŕrui luminŕ, totusi, se vedea fŕrŕ a i se simti cŕldura.
Seara, în sfîrsit, am lŕsat sŕ ardŕ ultimele lemne aruncate si am renuntat sŕ mai pun altele. Norocul nostru cŕ s-a încŕlzit piatra care tine cŕldurŕ peste noapte. Cît ne-am necŕjit si cît ne-am bŕtut capul azi, nu se poate spune. Si, pe lîngŕ toate, nu puteam cel putin sŕ iesim afarŕ sŕ ne mai rŕcorim plŕmînii cu aer cald, cŕci vîntul si ploaia care n-a încetat un moment ne biciuieste si ne udŕ. Toate bordeiele curg, numai al nostru picurŕ putin spre fund si din acest punct de vedere e cel mai bun, dar soba îi stricŕ aceastŕ bunŕ însusire.
De dimineatŕ (la 8 ˝), detasamentul de recunoastere de care a fost vorba asearŕ a plecat spre cota 926 împreunŕ cu mitraliera I a noastrŕ (serg. Drugŕ). Dupŕ o jumŕtate de ceas am auzit împuscŕturi care au tinut ca 10 minute. Informatiunile aduse sînt cŕ inamicul e acelasi ca înainte. Ajungînd aproape de el, plutonul lui Ciobanu din comp. 7-a a surprins douŕ santinele inamice care, neasteptîndu-se la vre-un atac pe asemenea vreme, bŕteau din picioare ca sŕ se încŕlzeascŕ tinînd pe cap foile de cort ca sŕ se apere de ploaie. Ai noastri au tras si i-au împuscat. Ungurii au luat pozitie în santuri si au început si ei sŕ tragŕ. De la noi nu a fost rŕnit decît un singur soldat din comp. 7-a.
In bordeiul sectiei picurŕ pe partea din spre rŕsŕrit unde bate mai mult ploaia. Soldatii stau grŕmŕditi în picioare dar ei tot gŕsesc cuvinte de glumŕ, ca si cum si-ar bate joc de împrejurŕrile cele mai grele. Acum, la ora 8 seara, dupŕ masŕ, din bordeiul meu aud la ei cîntece si rîs. Din sectia de la 41 e unu care le spune la povesti si glume nesfîrsite si de multe ori îi apucŕ miezul noptii ascultîndu-l. Relativ la asta, mi-aduc aminte cŕ zilele trecute cînd veneau srapnelele inamice, unul, suind cu un lemn în spinare striga, bineînteles adersîndu-se srapnelii, « tine pe dreapta ». Intr-adevŕr srapnela, dupŕ vîjît, se vedea cŕ are sŕ cadŕ spre dreapta. Acum, nu stiu care din ei a imitat fluieratul pe sus al bombelor si spargerea lor : « viu ! viu ! si « vino, dŕ-te dracului ! ». Bŕtaia mitralierii e comparatŕ cu ciocŕnitul berzii. Ordonanta mea, vŕzînd un briceag foarte mic la prietenul S. care sede la mine, cu o limbŕ foarte subtire, a spus cŕ limba biceagului parcŕ e o limbŕ de sopîrlŕ etc.
Rŕbdarea tŕranului nostru si gluma lui în orice împrejurare e demnŕ de admirat.
Maiorul ne-a trimis o sticlŕ de vin rosu din via lui, pe care am bŕut-o aproape toatŕ si care mi-a adus oarecare dispozitie la care mai ajutŕ si faptul cŕ am scŕpat de fum prin stingerea ultimilor cŕrbuni. Afarŕ vîntul vîjîie groaznic, se vaetŕ, în suierul lui parcŕ auzi chemŕri de trompete sau zgomotul unei lupte. Ploaia cade mai tare chiar decît azi si întunericul este de nepŕtruns.

Marti 18 octombrie
Nor, ploaie si vînt ca ieri. Afarŕ e un noroi si lacuri de ploaie peste tot, încît numai privind te simti tremurînd. Soldatii sînt uzi, cŕci afarŕ e ploaie si-n bordei picŕ. Hainele de pe ei sînt nu numai ude dar si murdare de pŕmînt, cŕci sînt nevoiti sŕ lucreze afarŕ pentru a repara bordeiele, a aduna frunzŕ, a aduce lemne. Incŕltŕmintea se udŕ numaidecît si frigul si umezeala pŕtrunde la picioare. Cei care fac de gardŕ pe asemenea vreme, desigur, au multe de îndurat.
Astŕzi am avut iar un mare necaz cu focul. Am dat jos cosul cel mai înalt si împletit cu nuiele si am fŕcut altul mai aproape de cuptor si mai scund. Cînd am aprins însŕ focul am constatat cŕ afarŕ nu iese nici un pic de fum si cŕ totul se întoarce în bordei. Ne-au curs la toti adevŕrate lacrimi amare si mi-am înecat necazul în înjurŕturi. Dupŕ prînz îmi dŕ în gînd sŕ pun ca adŕpost pe deasupra cosului si în partea de unde bŕtea vîntul gratia de nuiele a vechiului cos si s-o acopŕr cu ferigŕ. Inspiratia a fost fericitŕ cŕci imediat a început sŕ iese fum pe cos, de unde am tras concluzia cŕ toatŕ cauza, pe lîngŕ umezeala cosului, a fost vîntul. Pe searŕ, a stat vîntul de tot si focul arde foarte frumos.
Mîncasem si aveam de gînd sŕ dau ordonantei sŕ-mi ungŕ bocancii la foc cînd, spre Visoca sau Valea Boului unde nu s-au auzit niciodatŕ, se aud împuscŕturi înfundate care tin vreo 10 minute. Ce poate fi ? A încercat dusmanul sŕ atace pe o asemenea noapte ? A fost o simplŕ patrulŕ inamicŕ sau poate cŕ începŕtorii de acolo s-au speriat de ceva ? Mîine vom afla.
Uitai sŕ spun cŕ, pe la ora 4, azi, fŕrŕ veste, inamicul a aruncat vreo 10 srapnele pe Cocos, care însŕ nu au vŕtŕmat pe nimenea. De azi dimineatŕ a dispŕrut un caporal din sectia lui 41, despre care se spune cŕ de mult se gîndea sŕ plece. E un fost lucrŕtor pe la orase, un om fŕrŕ cŕpŕtîi si fŕrŕ simtŕminte.

Marti 19 octombrie
Desi a fost ceatŕ n-a mai plouat, cerul a fost ceva mai luminos si atmosfera mai rece decît ieri. S-a început lungirea bordeiului spre miazŕ noapte pentru ca cei 50 de oameni ce locuiesc acum în el sŕ aibŕ loc îndeajuns. Dupŕ prînz au tras cîteva tunuri dar multe din ghiulelele lor nu au luat foc. In ziarul « Viitorul » cu data de azi citesc în comunicatul nr. 63 de la 16 oct. cŕ sublocot. de rezervŕ Pŕtrŕscoiu, pe care l-am cunoscut la Tg. Jiu, avocat, ad-tor de plasŕ, cu plutonul sŕu, pe Valea Jiului, a capturat 2 baterii de obuziere inamice care au si fost imediat îndreptate contra dusmanului. Bravo lui ! In acelasi comunicat se vorbeste pentru prima oarŕ de vîrful Cocos, cu ocazia luptei de la Orsova din ziua de 15 oct., spunîndu-se cŕ atacul îndreptat de la Orsova spre Vîrful Cocos a fost respins.

Joi 20 octombrie
Astŕzi a fost liniste completŕ, n-am auzit nici o bubuiturŕ de tun, nici un pocnet de armŕ. Prelungirea bordeiului sectiei s-a terminat, s-a acoperit si înŕuntru s-a mai fŕcut o sobŕ. La bordeiul meu, dupŕ cum hotŕrîsem ieri, am înŕltat cosul si l-am acoperit pe deasupra cu tinichea si moloz, lŕsînd o deschidere numai spre apus ca sŕ nu mai batŕ în el vîntul din spre rŕsŕrit. Cînd însŕ am fŕcut focul, am avut aceeasi deziluzie ca si ieri si alaltŕieri, flŕcŕrile si fumul ies cu furie spre interiorul bordeiului. Care sŕ fie pricina ? Pînŕ acum a rŕmas mister pentru mine.
Am mai tŕiat ca 2 palme din pat, lungind astfel locul dinainte sub lemnele acoperisului si, în partea ce rŕmŕsese neblindatŕ, am asezat între 2 pari un lemn lung si gros care sŕ mai mentinŕ cŕpriorii în caz cŕ s-ar slŕbi pŕmîntul. In partea cealŕlaltŕ (spre apus) am înfipt un lemn lung în pŕmînt, în care am bŕtut mai multe cuie de atîrnat haine sau orice altceva. Am dat o listŕ pe un plutonier din comp. 7-a, care se duce la Severin, spre a cumpŕra mai multe lucruri. Seara sîntem chemati de camarazii comp. 8-a sŕ citim jurnalele sosite si din care vedem, pe lîngŕ succesele noastre din munti si mai ales din Valea Jiului, succesul foarte mare al francezilor care au luat într-o singurŕ zi (în 5 ore) tot terenul cîstigat de germani în 8 luni de zile la Verdun. Iau la mine la bordei revista « Rŕzboiul popoarelor » pentru a o rŕsfoi.
Azi, desi n-a plouat, a fost mereu ceatŕ si vînt, apa ce se formeazŕ din ceatŕ pe arbori picurŕ ca si cum ar ploua. Se vede cŕ a iesit luna, cŕci seara e oarecare luminŕ.
In comunicatul de ieri, pe care l-am aflat azi dimineatŕ, se spune cŕ pe Valea Jiului s-au mai luat 600 prizonieri, deci în total aproape 3000.

Vineri 21 octombrie 1916
Cînd m-am desteptat azi dimineatŕ si am privit afarŕ pe usa bordeiului am vŕzut crengile arborilor strîns înfrŕtite cu alte crengi de ghiatŕ, iar pŕmîntul cu o slabŕ pojghitŕ de ghiatŕ pe deasupra. In timpul zilei, vîntul a bŕtut strasnic iar ghiata de pe crengi a pîrîit sau a sunat ca turturii unor vaste candelabre. Spe searŕ, ceata stŕruind toatŕ ziua, ghiata s-a fŕcut de trei ori mai groasŕ decît creanga însŕ-si iar fulgii, sub greutatea poverii, au luat aspectul unor sŕlcii pletoase. Pe unele locuri, crengile s-au frînt si au cŕzut jos, împrŕstiind cristalele lunguiete de ghiatŕ ce s-au unit luînd forma unor pieptene strŕlucitoare de argint.
Cînd scriu aceste rînduri (ora 7 seara), nu am foc în sobŕ, care mŕ urmŕreste cu rŕutatea ei ca si cum ar fi blestematŕ. Dis de dimineatŕ am adus de la comp. 6-a un zidar si sobar de meserie care a construit sobe la cele mai bune bordeie din regiment. Si-a dat cu pŕrerea cŕ cuptorul ar fi strîmt la fund, a dat cosul jos, a lŕrgit cum a crezut de cuvintŕ dar, mirarea lui ca si a mea, rezultatul a fost nul ; ca si ieri si alaltŕieri, flacŕra si fumul bŕteau spre fundul bordeiului rŕspîndind o adevŕratŕ otravŕ. Zidarul a plecat fŕrŕ a fi putut îndrepta rŕul, fŕgŕduind cŕ mai vine. Dupŕ prînz mŕ gîndesc sŕ astup gura cuptorului în bordei cu gîndul cŕ doar flacŕra si fumul nemaiavînd pe unde sŕ iasŕ va fi nevoitŕ sŕ iese pe cos. Infundŕm gura si constatŕm cŕ fumul nu iese deloc pe cos ci iese printr-o spŕrturŕ pe care o descoperim în zid, deasupra cuptorului. A ! mŕ gîndesc, am gŕsit meteahna : toatŕ pricina e spŕrtura. Dŕm zidul jos, astupŕm spŕrtura ce o gŕsim în dreapta, spre vechiul cuptor, cu pietre si noroi, încheiem zidul la loc si dŕm foc. Desartŕ muncŕ si sperantŕ. Mai mult decît oricînd, flacŕra si fumul nŕvŕlesc spre interiorul bordeiului si scot un gaz asa de otrŕvitor încît ameteala te cuprinde iar în ochi simti ca si cînd ti-ar intra nenumŕrate fire de praf. Lampa pe care am aprins-o e gata sŕ se stingŕ, asa de rŕufŕcŕtor e gazul acesta. In disperare, mai fac o ultimŕ încercare : astup gura cuptorului cu o piatrŕ mare si cu pŕmînt pentru a vedea dacŕ acum, cînd am astupat spŕrtura, fumul nu va iesi pe cos. Dar cosul e rece, un atom de fum nu se vede pe el, iar focul dinŕuntru, dacŕ-l mai lŕsam un minut, s-ar fi stins. Dau atunci ordin sŕ destupe si sŕ scoatŕ focul afarŕ cŕci, decît în chinul fumului si al bioxidului de carbon, mai bine în frig. Mîine cred cŕ voi face altŕ sobŕ.
Astŕzi a fost, ca si ieri, liniste din partea inamicului. Se zice cŕ în spre regiment au cŕzut cîteva ghiulele, dar noi nu le-am auzit. Soldatul Stŕnoiu I. mi-a adus 2 oale de pŕmînt pentru ciorbŕ, vin si tuicŕ si niste poame din care n-am mîncat niciodatŕ care se numesc mosmoane si care cresc sŕlbatice prin pŕdure.
Afarŕ bate vîntul îngrozitor, crengile se lovesc între ele si sunŕ a ghiatŕ. Cît de mult au sŕ sufere bietele noastre santinele, umede si rebegite si avînd pe deasupra în fatŕ dusmanul pe care-l pîndesc. Bocancii au început sŕ se rupŕ, apa intrŕ în ei, foaia de cort pe care unii o tin peste manta are pe ea cristale de ghiatŕ. Si ei se plimbŕ de colo pînŕ colo, bat din picioare, apoi atintesc urechea prin suierul groaznic al vîntului.

Sîmbŕtŕ 22 octombrie
Chiciura de pe fagi, azi noapte a crescut si mai mult încît crengile cu mare greutate o poartŕ. Dupŕ prînz, pe de o parte din cauza umezelii, pe de alta din cauza vîntului, s-a început sŕ se desprindŕ si sŕ cadŕ cu zgomot jos, fŕcînd jos un strat de aproape un lat de mînŕ. Azi dupŕ prînz am asteptat un colonel din misiunea francezŕ care vine sŕ vadŕ pozitiile noastre dar, din ce pricinŕ nu stiu, n-a venit. Tunurile inamice au tras la Padesi mai multe bombe cŕtre searŕ.
Dis de dimineatŕ a venit sobarul de ieri despre care aflu cŕ a fŕcut si sobe de teracotŕ. Stricŕ vechea sobŕ si face el una ziditŕ din lespezi de piatrŕ, scotîndu-i cosul înapoi tot pe unde a fost dar, fŕcînd focul, am constatat cŕ acelasi fenomen de ieri si de zilele trecute stŕruieste sŕ ne supere. Atunci, ultima sperantŕ, dau ordin sŕ se ridice 2 lemne din acoperisul bordeiului pentru a ridica cosul direct în sus. Cu mare greutate se dŕ la o parte pŕmîntul care, încet, încet, s-a pus pe bordei într-o cantitate cum nu mŕ asteptam si, ridicîndu-se 3 lemne, se face cosul. De astŕ datŕ se vede cŕ Dumnezeu s-a gîndit la noi, cŕci flacŕra merge spre fundul sobei si fumul iese pe cos. Acoperim în grabŕ cu lemne transversale locul gol din acoperis si aruncŕm pe ele ferigŕ si pŕmînt. In timpul acesta a înoptat. Acum stau la gura sobei, o adevŕratŕ sobŕ monumentalŕ, cu cosul de 2 ori mai gros decît un om. Focul arde foarte frumos, desi vîntul afarŕ bate, si scoate aburi din pŕmîntul umed cu care pietrele au fost lipite. De atîta vreme, pentru prima oarŕ sînt multumit si pot sŕ citesc în liniste « Astra » pe care am luat-o de la camaradul D. La gura sobei sfîrîie douŕ mere care se coc.
Dupŕ comunicatul de azi, armatele noastre merg foarte bine în munti, unde înainteazŕ. La … s-au luat 140 prizonieri si … In defileul Jiului s-au mai luat 450 prizonieri …ofiteri si 24 mitraliere. In aceastŕ localitate, îndatŕ ce inamicul a început sŕ capete gorazŕ si sŕ fugŕ, nu s-a mai oprit din fugŕ nici acuma.

Luni 24 octombrie
Ieri si azi vremea a trecut monotonŕ. Ploaia a stat si pe alocuri cerul si-a arŕtat frumoase petece albastre. Dincolo de Cerna s-au vŕzut muntii frumos luminati. Asarŕ am cunoscut pe soldatul Grŕc., licentiat în drept, bŕiat inteligent dar fire ciudatŕ. Vrea, dupŕ cum procedeazŕ si tovarŕsii nostri francezi,sŕ scoatŕ o revistŕ veselŕ a transeelor pe care se gîndeste s-o intituleze « Cocosul ».
Bucŕtŕriile, de acolo de unde erau, s-au mutat în apropierea noastrŕ, ceva mai în vale pe Cocos. Azi pe sarŕ vremea s-a înourat si ceata s-a lŕsat, din munti amenintŕ o ploaie. Tot azi pe sarŕ a venit pe la noi colonelul care, dupŕ niste instructiuni, ne-a explicat diferite întŕriri defensive. Tocmai în timpul cînd stŕteam de vorbŕ afarŕ împrejurul unei mese, tunurile dusmane au început sŕ tragŕ spre comp. 6 si ne-au silit sŕ intrŕm într-un bordei.

Marti 25 octombrie
Ca nici odatŕ, azi a fost multŕ miscare rŕzboinicŕ pe Cocos. De pe la ora 8 dim. ungurii, în formŕ de patrule, au început sŕ atace cu foc de arme si grenade sentinelele noastre de pe Visoca si Valea Boului, la care ai nostri au rŕspuns. Indatŕ, dupŕ aceea, tunurile lor au început sŕ batŕ vîrful Cocosului în care s-au tras toatŕ ziua aproape 100 de proiectile, care însŕ n-au avut mare efect. Au rŕnit 2 brancardieri de-ai nostri (unul pe Cocos si unul spre regiment) si un soldat din comp. 7. Primul proiectil care s-a tras a gŕsit pe mai multi oameni de-ai nostri sus în fata bordeiului. Eu tocmai mŕ aflam în bordeiul sectiei. Cînd vîjîitul bombei se aude, oamenii de afarŕ se reped în sant ascunzîndu-se. Acolo, un glont de srapnel strtŕbate printr-un colt ranita unui soldat, paharul lui de 150 cade aci, aproape, iar focosul cade asupra bordeiului sectiei rŕnind pŕmîntul si frîngînd un cŕprior dar, din fericire, nerŕnind pe nimeni. Efectul lui a fost, desigur, dupŕ ce a strŕbŕtut pŕmîntul, afarŕ.
Toatŕ ziua am stat sub asteptarea bombelor. De dimineatŕ, înainte de bombardare, am început sŕ lŕrgesc bordeiul sŕpînd peretele din dreapta pe o lŕtime de 2 m, de la par spre usŕ, si pe o grosime de 50 cm pînŕ în bîrna de sustinere a acoperisului. L-am terminat, cu toatŕ bombardarea, pînŕ sara, lucrînd cu intermitente. Pentru sustinerea bîrnelor am bŕtut în pŕmînt un fag gros. In acest stîlp, precum si în bîrnele orizontale, am bŕtut cuie pentru atîrnarea diferitelor obiecte. In perete am practicat cuvenita scobiturŕ cu tinerea sticlelor. Acum bordeiul pare mult mai larg si mai comod, pe lîngŕ calitatea frumoasŕ de a fi uscat si cŕlduros. Peretii patului i-am cŕptusit cu ferigŕ uscatŕ, foarte moale, de care am pus si ca asternut.
Pe la ora 2 din zi, maiorul cu 2 companii s-a dus sŕ împingŕ pe inamic, despre care s-a dus vestea cŕ a înaintat putin. Dupŕ vre-o jumŕtate de orŕ se aud dese împuscŕturi într-acolo si, dupŕ vre-o 2 ore, pe sarŕ, se întoarce înapoi, expeditia ajungîndu-si scopul. Sara, în timpul mesei, maiorul mŕ chiamŕ la dînsul. Mŕ duc, dupŕ ce mŕnînc, si gŕsesc acolo pe toti ofiterii batalionului, printre care si un sublocotenent de artilerie care acum s-a întors de pe Valea Jiului, unde a luat parte la luptele mari si eroice care s-au dat acolo si care ne povesteste o grŕmadŕ de lucruri în aceastŕ privintŕ.
Maiorul ne comunicŕ cŕ avem ordin ca mîine sŕ atacŕm din nou si sŕ ocupŕm cota 927. Deci mîine vom pleca din nou într-acolo. Artileristul, chiar de astŕ sarŕ, instaleazŕ telefonul pentru a se pune în legŕturŕ cu noi pentru ajutorul ce e chemat sŕ dea cu tunurile sale.
Telefonistul, în timpul convorbirii noastre, se prezintŕ cu un ordin telegrafic cŕ generalul Dragalina a murit în urma rŕnirii cŕpŕtate. A fost un general viteaz si bun, Dumnezeu sŕ-l aibŕ în paza sa. Parcŕ-l vŕd cînd a venit pe Cocos pentru a lŕuda si înainta la diferite grade pe oamenii ce se distinseserŕ la 26 sept. în atacul aeleiasi cote 927. Azi am primit 2 scrisori, una de la nevastŕ-mea si una de la socru-meu, pe care aproape n-am avut timp sŕ le citesc.

Miercuri 26 octombrie
Astŕzi e ziua Sfîntului Dumitru care prin nimic nu s-a cunoscut cŕ e o zi de sŕrbŕtoare. Azi dimineatŕ mi s-a adus ordinul cŕ oamenii dispensati veniti acum sŕ se ducŕ la regiment pentru a depune jurŕmîntul iar restul sŕ facŕ drumuri de comunicatie pavate cu pietre. Prin urmare ordinul de asarŕ s-a revocat pentru azi.
Desi mi se pusese în vedere de asarŕ cŕ azi vom avea o luptŕ, cu toate astea azi noapte am dormit chiar mai bine decît în alte nopti. Bombardarea si asteptarea de ieri mŕ obosise.
Atacul nostru de ieri, în urma obrŕzniciei ungurilor, se vede cŕ a avut efect, cŕci azi ne-au lŕsat aproape cu desŕvîrsire în pace. Numai cîteva bombe aruncate în urma unei bombardŕri a tunurilor noastre. Pe la ora 4, dupŕ prînz, au trecut cîteva si deasupra Cocosului nostru spŕrgîndu-se în vale dar, pocnete de arme, nici unul.
De cînd au început bombardŕrile pe vîrful nostru, plimbarea pe vîrf nu se mai face nici chiar în zilele frumoase. Azi a fost cerul aproape senin si soarele s-a arŕtat. Dupŕ prînz, am iesit putin la o plimbare dar m-am tinut mereu alŕturi de santul de comunicatie pentru ca atunci cînd voi auzi fluierînd bomba sŕ mŕ arunc în sant.
Unde sînt plimbŕrile noastre de altŕ datŕ, ziua, pe soare, în toamna caldŕ si frumoasŕ, si noaptea pe lunŕ ? … Sara mŕnîncŕ cu noi camaradul B. de la comp. 8. Cînd pleacŕ, ies si eu afarŕ si vŕd în spre rŕsŕrit luna ca argintul. Pe deasupra vîrfului nostru, vîntul alungŕ ceturile cu o iutealŕ vertiginoasŕ.

Joi 27 octombrie
Zi cu soare si vînt, mai mult o zi de septembrie decît un sfîrsit de octombrie. Liniste pînŕ la ora 3, cînd mŕ duc spre partea de sud a Cocosului, la poainŕ, unde sînt adunati ofiterii. Un pluton de pionieri cu un ofiter a venit pentru trasarea si sŕparea unor noi bordeie pentru trupŕ, si anume mai sub creastŕ, spre rŕsŕrit, si fŕcute în asa fel ca sŕ poatŕ rezista ghiulelelor de tun. Tocmai cînd stam noi si vorbeam, fŕrŕ a fi prevestiti de bubuitul tunului, se aude un obuz vîjîind spre noi ; abia avem timp sŕ ne pitim care pe unde putem si obuzul se sparge sus, în dreapta noastrŕ. Iesim apoi si, împreunŕ cu comandantul plutonului de pionieri, alegem locurile bordeielor. In acest timp un alt obuz vîjîie si se sparge si mai în dreapta.
De mîine chiar, vom începe sŕparea noilor bordeie.
Sara, înainte de masŕ, inamicul, bŕnuind cŕ e timpul mesei, mai repede vre-o 7-8 obuze pre noi, care se sparg pe creastŕ, de la un cap la altul.
Dupŕ masŕ sîntem invitati la maior care acum locuieste într-un bordei bine acoperit, cu grinzi de o grosime extraordinarŕ si cŕptusit pe lŕturi cu scînduri de fag de pe la conace. Locot. M., aghiotantul batalionului, a adus o sumŕ de lucruri (mi-a adus si mie o rainŕ, cîrnati, unt, cesti, cafea etc.). Bem vin si cafea, se mai povesteste cîte ceva, apoi începe jocul de cŕrti ; de o parte 3 joacŕ poker la 1 leu, de alta 3 la 5 parale. Eu nu iau parte si, în curînd, fŕcîndu-se ora 10, plec spre bordeiul meu. Desi nor, e luminŕ cŕci luna acum e în toatŕ puterea strŕlucirii ei, dar vîntul suierŕ si urlŕ îngrozitor.
(Astŕzi s-a doborît un aeroplan dusman care de dimineatŕ s-a vŕzut trecînd spre Mehadia, deasupra noastrŕ – între Jidostita si culmea Malovŕtului. Pilotii, care au scŕpat teferi, s-au pus pe fugŕ si deocamdatŕ au scŕpat în pŕdure ; s-au dat ordine pentru prinderea lor).

Vineri 28 octombrie
Astnoapte a plouat, azi a fost nor si ceatŕ. Plictiseala a început sŕ ia proportii mari ; vîrful Cocosului, într-adevŕr, e prea îngust pentru activitatea organismului unui om. Starea pe loc si nelucrarea pe de o parte, grija pericolului pe de alta, mi-au adus o stare de enervare destul de înaintatŕ. Noaptea mŕ ridic în capul oaselor si întreb îngrijorat : ba ce e în jurul meu, ba cine a intrat în bordei. Acum vre-o douŕ nopti mi se pŕrea cŕ partea dinainte a bordeiului a cŕzut si cŕ mŕ prŕbusesc. La acest sentiment de înŕbusire cred cŕ a contribuit si faptul cŕ soba produce prea multŕ cŕldurŕ cu oarecari emanatiuni carbonice. Astnoapte mi se pŕrea într-o vreme cŕ sînt cu capul spre usŕ si cu picioarele spre fund iar altŕ datŕ m-am ridicat si am întrebat speriat ce luminŕ e aceea. De cu sarŕ, parul bŕtut în pŕmînt sustinînd parapetul din spre rŕsŕrit, fiind prea aproape de sobŕ, începuse sŕ se aprindŕ si mŕ culcasem cu grija la el. In spate si pe sira spinŕrii simt apŕsarea nervoasŕ. Ziua nu poti sŕ te plimbi pe afarŕ si esti nevoit sŕ stai toatŕ ziua în bordei. Dupŕ masa de prînz, neavînd ce face, esti nevoit sŕ te culci ; te scoli si pînŕ sara aproape nu ai ce face. Cînd mai vine cîte un camarad la tine sau te duci pe la ei, te mai distrezi ; dar nu totdeauna ei vin si nu totdeauna poti sŕ te duci … De citit nu avem ce citi.
Azi dupŕ prînz am trasat noul bordei al sectiei si al meu mai în vale. De mîine vom intra în lucru. In timpul acesta tunurile noastre au început sŕ batŕ. Au rŕspuns si tunurile inamice dar pe la noi nu a ajuns nici un proiectil, lucru de care într-adevŕr ne-am mirat.
Pentru astŕ sarŕ am un purcel care s-a fript în cazanul de campanie ermetic închis. Din gutuile ce mi-au venit de acasŕ acum vre-o 2 sŕptŕmîni am fŕcut si un compot cu zahŕr.
Ofiterul care pilota aparatul ce a cŕzut la Jidostita, si care deocamdatŕ scŕpase, a fost prins la Gura Vŕii.
Dupŕ masŕ vin pe la mine mai multi oameni care, pentru distractie, joacŕ cŕrti ; adeseori jocul e întrerupt de cîntece. Eu stau de o parte si, venind vorba de filozofie, arŕt lui Gŕr. si Dim. care e obiectul filozofiei, lŕudînd aceastŕ parte a activitŕtii spiritului omenesc care, la marii filozofi (Kant si Platon etc.) se ridicŕ mai sus chiar decît cea mai înaltŕ poezie. Le arŕt cŕ filozofia e una singurŕ, cea metafizicŕ, orice altceva pretinde acest nume îl pretinde fŕrŕ drepturi.
Aproape de ora 12 iesim sus, în apropiere de santul de legŕturŕ al nostru, unde admirŕm luna seninŕ si strŕlucitoare si ne mirŕm de aceastŕ vreme caldŕ pe munte, la sfîrsitul lui octombrie.

Sîmbŕtŕ 29 octombrie
M-am desteptat azi dimineatŕ în zorii zilei în bubuitul tunurilor inamice ale cŕror bombe au începu sŕ cadŕ pe Cocos. M-am sculat din pat si, atintind urechea, douŕ obuze au trecut pe deasupra bordeiului meu si au cŕzut la 10 m în vale, lîngŕ un bordei al comp. 8. Dintre ele, unul s-a spart în mal, împrŕstiind pŕmîntul, iar celŕlalt, care nu s-a spart, a rîmat prin pŕmînt de-a lungul mai bine de 2 metri. Dupŕ bombardare, iesind afarŕ, am mai vŕzut cŕ un obuz ce a cŕzut la rŕdŕcina unui fag foarte gros a fŕcut sŕ crape fagul pe o lungime de vre-o 3 metri în sus. Dupŕ cum se vede, puterea obuzelor e destul de mare.
De astnoapte, de la ora 3, tunurile au început sŕ batŕ la Orsova si au bŕtut continuu toatŕ ziua, pînŕ pe la ora 4. Sîntem informati cŕ orasul Orsova a fost pŕrŕsit de ai nostri, care s-au retras pe înŕltimile dinapoi. Indatŕ ce vor veni întŕriri, desigur, se va contraataca si cuceri înapoi . Sara ni se spune sŕ fim cu grijŕ pentru orice întîplare . Azi a fost un soare frumos si destul de cald. Bordeiele ce s-au trasat ieri au început azi sŕ se sape. Sŕpŕtura s-a început cu un sant pe partea de sus a bordeiului pentru ca sŕpŕtorii sŕ aibŕ unde se ascunde în caz de bombardare. Bordeiul sectiei e în vale, al meu imediat deasupra. Am stat si eu la lucru, cŕci ocazia de a sta afarŕ pe o vreme asa de frumoasŕ nu se prezintŕ prea des.
Pe la ora 3 dupŕ prînz a venit pe Cocosul nostru ofiteri francezi si englezi, însotiti de ziaristi de-ai lor îmbrŕcati civil si condusi de comandantul brigŕzii noastre. Au picat aici tocmai cînd patrule de ale noastre s-au întîlnit cu patrule inamice si au început sŕ tragŕ focuri. S-au uitat la transee, la semnele adînci lŕsate de obuze pe creastŕ si apoi au plecat.
Si la prînz si sara am mîncat cu totii în bordeiul maiorului, unde vom mînca totdeauna de acum înainte. E o lunŕ frumoasŕ si timpul se mentine senin. (Compania 2 de pe Visoca si comp. 3 de la reg., care au venit ieri, au fost dislocate. In locul comp. 2 s-a dus Dinculescu cu 2 plutoane din comp. 8 si cu un pluton din Dolj).
Pe la ora 10, cînd scriam în bordeiul meu rîndurile acestea, aud o îndepŕrtatŕ bubuiturŕ de grenadŕ si sentinela de la bordei îmi spune cŕ se aud si mitraliere. Ies afarŕ si în directia Orsovei, se aud lŕmurit pîrîituri intense de arme si mitraliere si, din cînd în cînd, bubuituri de grenade. Desigur dusmanul a încercat un atac de noapte al pozitiilor noastre în acea localitate. Aerul rŕcoros si linistit ne aduce tot zgomotul luptei.

Duminicŕ 30 octombrie
Rîndurile acestea le scriu în timp ce spre m. noapte de Cocos, de la Visoca si spre cota 297, se aud împuscŕturi dese de tunuri. Trag tunurile noastre din spre m. zi, cele din spre rŕsŕrit si micul nostru tun de pe Cocos. Impuscŕturi se aud, de asemenea, la Padesi. E ordin ca pe tot frontul sŕ se angajeze cu mici formatiuni inamicul spre a nu trimite forte în altŕ parte.
Impuscŕturile ce s-au auzit asarŕ la ora 10 au fost împuscŕturi ale trupelor noastre de la Orsova care au contraatacat. Se spune cŕ 3 batalioane au atacat 3 companii ale noastre. Dar, desi deocamdatŕ companiile noastre au fost silite sŕ se retragŕ putin, contraatacînd acum, s-a auzit vorbindu-se la telefon cŕ e nŕdejde ca pînŕ în sarŕ terenul pierdut sŕ fie cîstigat. Pe la ora 6 azi dimineatŕ au început acolo lupte, s-au auzit bubuituri de tunuri si pocnete de pusti. Acum, la ora 2, bubuiturile pare cŕ au mai încetat, nu stim însŕ ce se petrece acolo.
Astŕzi am stat mereu afarŕ si am supravegheat sŕparea bordeielor. E un soare ca vara. De dimineatŕ în vale, între Cocos si Visoca, se vedea un adevŕrat rîu lŕptos de ceatŕ. Pŕsŕrile care au mai rŕmas prin pŕdure îsi aratŕ si ele bucuria acestei zile prin strigŕte. Soarele strŕluceste senin si vîntul nu se clinteste.
Azi, la masa pentru trupŕ, a fost carne cu varzŕ si vin.
Ne aflam si noi tocmai la masŕ, în bordeiul bine blindat al maiorului, cînd s-a dat ordin ca artileria noastrŕ sŕ tragŕ. Ca rŕspuns, inamicul a aruncat pe Cocos vre-o 30 proiectile care toate s-au spart prin apropiere.
Noi ne-am vŕzut de masŕ fŕrŕ teamŕ.

Luni 31 octombrie
Azi vîntul a bŕtut din spre apus si sara suflŕ rece de tot, cerul are aspectul cerului de iarnŕ. Azi s-a urmat înainte cu sŕparea bordeielor. S-au executat si azi, ca ieri, recunoasteri. Aproape toatŕ ziua s-au tras focuri spre cota 927. Tunurile noastre au tras de asemenea, precum si tunuletul de pe Cocos. Tunurile inamice au rŕspuns o singurŕ datŕ, pe la ora 10. Mîine vor începe lucrŕrile de apŕrare cu santuri, abatere etc. si printr-un drum ce va lega Cocosul de Visoca.
Auzim cŕ azi Orsova a trecut de 3 ori din mînŕ în mînŕ, pînŕ ce a rŕmas tot în mîna inamicului mai numeros. S-a dat ordin la telefon sara ca aghiotantii de batalioane sŕ fie mîine la 6 ˝ dim. la regiment cu cîte 2 oameni care vor servi ca oameni de legŕturŕ. Aghiotantii se vor duce cŕlŕri. Nu stim încŕ scopul acestui ordin. Comandantul brigŕzii a comunicat la regiment cŕ vor sosi în tarŕ 10 corpuri de armatŕ (ruse n.n.), care vor lua frontul Dobrogei si Moldovei , urmînd ca întrega armatŕ românŕ sŕ ocupe frontul Munteniei si Olteniei.
E vorba sŕ se pronunte miscarea spre sud.

Miercuri 2 noiembrie
Si pe ziua de ieri a bŕtut vîntul din spre apus. Vremea favorizîndu-ne, am urmat cu sŕparea bordeielor. Liniste, numai cîteva împuscŕturi spre Arsana si cîteva bubuituri ale tunurilor noastre.
Sara, ducîndu-mŕ pe întuneric la masŕ, sprijinit de un ciomag cu care pipŕi terenul, mŕ lovesc asa de tare în genunchi de semnul geodezic de fier din creastŕ încît îmi vine sŕ cad jos, mŕ apucŕ greata si un fel de friguri care mŕ fac sŕ tremur grozav. Imi închipui ce trebuie sŕ fie o ranŕ si ce durere trebuie sŕ aducŕ.
In timpul mesei începe a se da la telefon comnunicatul. Nici o soaptŕ nu se mai aude, toti ascultŕ în tŕcere la cel care tine telefonul la ureche si ne comunicŕ încet cele auzite.
–Da, acest comunicat ne intereseazŕ foarte mult, starea armatei noastre pe Jiu va hotŕrî starea noastrŕ aici. In Moldova toate atacurile au fost sîngeros respinse si s-au fŕcut prizonieri. In celelalte pŕrti, lupte care mentin terenul, la Jiu, sub presiunea inamicului mult mai numeros, trupele noastre s-au retras la sud de Bumbesti.
Ne rugŕm lui Dumnezeu sŕ scape tara de nenorocire. Dupŕ masŕ ne întoarcem, eu cu 2 camarazi, în bordeiul meu, pentru a mai sta de vorbŕ. A rŕsŕrit luna iar în spre Bunoaica, sau poate pe tŕrmul Serbiei, se vede o luminŕ foarte puternicŕ apŕrînd si dispŕrînd, credem cŕ sînt semnale luminoase.
Si azi, vremea s-a mentinut bunŕ, putini nori pe cer si cam frig. Pentru prima oarŕ anul acesta, se vŕd mici fulgi de zŕpadŕ, mici stelute albe cŕzînd.
Bordeiul meu cel nou, azi, a fost acoperit cu bîrne groase peste care s-a aruncat ferigŕ si pŕmînt ce s-a bŕtut cu maiul. Toatŕ ziua a fost linsite, am stat afarŕ, vremea fiind prielnicŕ, si am supravegheat lucrŕrile. Sara, la masŕ, aflu cŕ au sosit la Balota 10 batalioane armatŕ pentru noi si cŕ situatia la Jiu s-a îmbunŕtŕtit .
Dumnezeu sŕ ne ajute.

Joi 3 noiembrie
Asarŕ mŕ culcasem mai devreme si adormisem. Pe la miezul noptii aud la gura bordeiului vocea plutonierului major care strigŕ ordonantei mele sŕ aprindŕ lumînarea cŕ a venit S…Se aprinde lumînarea si pe scarŕ se coboarŕ plutonierul urmat de s… îmbrŕcat în manta si capel soldŕtesc, amîndoi albi de zŕpadŕ pe haine. Zŕpada care ieri se arŕtase numai în mici stelute usoare, noaptea s-a pus sŕ cadŕ cu tot dinadinsul. Rŕmîn deci uimit tot mai mult de aparitia neasteptatŕ a s(ocrului) meu si de zŕpada ce a început sŕ cadŕ asa de timpuriu. Intrŕ, se dezbracŕ, se uitŕ de jur împrejur la bordeiul în care stau si îsi dŕ cu pŕrerea cŕ fiind în bordei nu stau tocmai rŕu. Intrŕm în vorbŕ despre ce mai e pe acasŕ, ce mai e prin sat. De la noi spune cŕ s-au luat la rŕzboi 1200 oameni. De cumnatul meu a auzit cŕ a fost rŕnit în luptele de la Orsova, de S. F. cŕ a fost luat prizonier în acelasi oras. De cu ziua a încercat de la brigadŕ sŕ poatŕ trece încoace dar nu a putut. In timpul cînd se afla la Cires a dat un pachet cu mai multe lucruri de mîncare si un butoias de pelin unui caporal de la noi sŕ mi le aducŕ. Aceste lucruri nu mi-au venit încŕ dar îmi vor veni, desigur, dimineatŕ. Spune cŕ muntele nostru i s-a pŕrut foarte înalt si greu de urcat. Dupŕ multŕ vorbŕ, între altele, îmi spune cŕ Ionitŕ a fost rŕnit la picior, cŕ a fost în spital si cŕ, vindecîndu-se, s-a întors pe cîmpul de luptŕ.
Dumenzeu sŕ-i fie în ajutor.
Ii explic ce lupte am mai avut pe aici, cum sîntem adeseori bombardati de tunuri si cum ghiulelele cad pe lîngŕ bordeiele noastre, una chiar pŕtrunzînd în bordeiul sectiei.
Peste vre-o 2 ore se gŕteste sŕ plece cŕci pe la 3 trebuie sŕ porneascŕ cu furgonul nostru care merge spre Ciresi. Fac un billet cŕtre nevastŕ si ceilalti de acasŕ, prin care arŕt cŕ scriu la ora 2 noaptea, cŕ vŕzînd pe s… e ca si cum i-as fi vŕzut pe ei toti. Ies afarŕ sŕ-l petrec. Pe jos s-a fŕcut un strat gros de zŕpadŕ si lumina lunei strŕbate norii. Ii arŕt deasupra bordeiului o groapŕ destul de mare fŕcutŕ de un obuz ce a cŕzut acolo si s-a spart si în urmŕ ne luŕm rŕmas bun.
Mŕ culc dar nu pot sŕ adorm curînd, gîndindu-mŕ la aceastŕ împejurare si depŕnînd în minte întîmplŕri ale vietii trecute, casa si pe cei rŕmasi acolo.
Pe la ora 3 sînt desteptat din somnul care începuse sŕ mŕ curpidŕ si caporalul însŕrcinat sŕ-mi aducŕ lucrurile apare la gîrliciul bordeiului cu ele. O legŕturŕ si un butoias de pelin si o scrisoare de la Lenuta. Desfac legŕtura si gŕsesc un curcan fript, pîine, murŕturi, prŕjituri, gutui precum si un capison albastru, împletit din lînŕ, în forma celor ale aviatorilor. In scrisoare nevastŕ-mea mŕ roagŕ sŕ-i scriu dacŕ se poate în fiecare zi cŕci e foarte nelinistitŕ cînd nu primeste nimic. Imi spune cŕ judecŕtorul de la Plenita a fost rŕnit în genunche iar cei de la Cusmir si Vînju Mare morti pe cîmpul de luptŕ.
Dumnezeu sŕ-i aibŕ în paza lui cea sfîntŕ…
M-am culcat din nou si am adormit. Cînd m-am sculat la ziuŕ am vŕzut zŕpada destul de mare dar, de sus ne mai cŕzînd, am scos oamenii la lucru la bordeiul lor. In ce priveste bordeiul meu, am acoperit cu pŕmînt partea care mai rŕmŕsese asarŕ neacoperitŕ, l-am bŕtut cu maiul si apoi am dat ordin sŕ mai punŕ un strat gros de pŕmînt deasupra care, de asemenea, sŕ se batŕ cu maiul. Dupŕ ce s-a fŕcut operatiunea aceasta, intrînd înŕuntru, am vŕzut cŕ a început sŕ se surupe peretele din spre vale. Cu toate mŕsurile luate de mine pentru întŕrire, nu am reusit; trebuia mai întîi sŕ se întŕreascŕ peretii cu pari multi si lemne transversale care sŕ sustinŕ pŕmîntul. Acum as încerca sŕ fac acest lucru, dar pŕmîntul se vede crŕpat peste tot si mi-e teamŕ sŕ nu cadŕ acoperisul în timpul lucrului. Il mai las astfel pînŕ mine, sŕ vedem ce mai face. Din aceastŕ cauzŕ s-au luat mŕsuri ca bordeiul sectiei, cu ajutorul pionierilor, sŕ fie fŕcut ca întreaga greutate sŕ se reazime pe stîlpi, grinzi si capete, iar nu pe pŕmînt. In ce mŕ priveste pe mine, am luat mŕsuri sŕ mai întŕresc bordeiul în care mŕ aflu.
De azi noapte, mai multe companii de pe Padesi au plecat undeva, desigur spre Jiu, sub comanda valorosului cŕpitan Popescu Benedict. Ele au fost înlocuite acolo cu alte companii.
Pe la amiazŕ, zŕpada a început sŕ cadŕ cu tot dinadinsul si s-a fŕcut mare. Acuma, seara, vîntul suierŕ puternic prŕfuind-o. Cînd iesi afarŕ te îneacŕ, atît e de greu sŕ stai în bŕtaia vîntului. Mŕ rog lui Dumnezeu pentru cei care pe aceastŕ vreme nu vor putea sŕ stea undeva adŕpostiti ci vor fi nevoiti sŕ stea cu arma în mîna, afarŕ, luptîndu-se sau gata de luptŕ. Timpurile sînt grele si va trebui sŕ le îndurŕm.

Vineri 4 noiembrie
Ora 8 ˝ sara. Am primit ordin de plecare înapoi.
Dumnezeu sŕ fie cu noi (…)

Sîmbŕtŕ 5 noiembrie
Am scris cuvintele de mai sus asarŕ, pe cînd la mine în bordei se strîngeau în grabŕ lucrurile, ordonanta si cornistul îsi fŕceau ranitele si sacii punînd în ele tot ce poate încŕpea. Din lucrurile ce nu se puteau pune în ranite am fŕcut o legŕturŕ cu fata de masŕ adusŕ de acasŕ alaltŕieri de s… cu lucruri de mîncare si, împreunŕ cu uneltele cele mai de lucru, am trimis-o la regiment spre a se aseza în cŕrute, trimitînd în acelasi timp ordin plutonierului major sŕ ridice bucŕtŕriile, sŕ împacheteze tot, sŕ le trimitŕ în vale la cŕrute si sŕ fie cu toate gata de plecare. In bordeiul sectiei, pe care o anuntasem cŕ vor fi schimbati de militieni iar noi ne vom duce în altŕ parte, activitate febrilŕ, asa cŕ în foarte scurt timp era gata de plecare.
Ce se înîmplase ?
Ne aflam toti ofiterii de pe Cocos în bordeiul maiorului, isprŕvisem masa si ascultam diferite povesti si glume ale cŕpitanului St… cînd pe usŕ apare un soldat cu un ordin într-un plic închis. Maiorul deschide plicul si începe sŕ citeascŕ. Observŕm cŕ în timpul cititului îsi schimbŕ putin fata. Se opreste din citit si dŕ ordin ca soldatii si ordonantele ce erau în bordeie sŕ iasŕ afarŕ. Ghicim imediat ceva rŕu. Intr-adevŕr, el ne spune: “- Rŕu, domnilor”, si începe sŕ ne citeascŕ ordinul. Comandantul brigŕzii ordonŕ sŕ se ia mŕsuri de o eventualŕ retragere chiar în astŕ noapte. Recomandŕ ca nu cumva sŕ se explice soldatilor nostri scopul miscŕrii pentru ca retragerea sŕ se facŕ în cea mai mare ordine si sŕ nu se dea nastere la panicŕ ; se fac responsabili pentru aceasta ofiterii superiori care sînt obligati sŕ împuste pe oricine care prin atitudinea lui ar provoca vre-o dezordine. Semnalul de plecare va fi acesta : « Un batalion sŕ vinŕ în ajutor pentru actiune ».
In timpul citirii, maiorul abia îsi putea tine respiratia iar noi ascultam cu inimile bŕtînd si muti de nemŕrginita durere ce ne provoca aceastŕ veste. Era în joc nu numai siguranta armatei noastre de dincoace de Olt, dar era vorba mai ales de onoarea noastrŕ, de familiile noastre, de mult putinul ce-l aveam fiecare în acest colt bogat al tŕrii care se numeste Oltenia si care trebuia complet pŕrŕsit. Ne uitam palizi unul la altul. Va sŕ zicŕ, aici am ajuns !
Mŕ scol în picioare si încep sŕ mŕ plimb cŕci un fel de tremur m-a apucat. Dupŕ ce fiecare îsi aratŕ durerea pentru astfel de stare, maiorul dŕ ordine sŕ se ia mŕsuri si trimite sŕ se cheme sublocot. Dinc. de la Visoca.
In timpul cînd noi stam de vorbŕ, vine telefonistul si spune cŕ la telefon s-a primit de la brigadŕ stirea cŕ un batalion ne vine în ajutor pentru actiune.
Era semnalul ! Asa dar, nu mai e nici o sperantŕ !
Plecŕm fiecare la unitŕtile noastre pentru a ne pregŕti. Dau ordine la sectii, apoi intru în bordeiul meu pentru a vedea ce se poate lua. Oale, sticle, masŕ, scaune, rŕmîn pe loc. Bordeiul mi se pŕrea strŕin, începuse sŕ aibŕ deja aerul pŕrŕsirii. As fi vrut sŕ las aci niste vin ce-l mai aveam, niste mere si gutui. Dar ordonanta mea si cornistul, mai prevŕzŕtori, nu voiesc a lŕsa nimic si îndeasŕ ranitele si sacii cu tot ce se poate lua iar vinul îl toarnŕ prin bidoane.
In acest timp mŕ gîndeam cu întristare la acest dezastru, cu atît mai mare cu cît privea mai multŕ lume. Cugetam ce se vor face ai nostri de acasŕ si îmi închipuiam cŕ poate vor pleca cu totii la Cîrligati, dincolo de Olt, unde viata lor ar fi fost oaresicum în sigurantŕ. Dar toatŕ averea, tot ce stînsese cu atîta muncŕ, grîu, porumb, vin, vite, trebuiau pŕrŕsite în mîinile acelei osti învingŕtoare si mult doritoare de pîine… Iar altii, care abia o duceau cu sŕrŕcia lor, vor deveni si mai sŕraci, si mai nenorociti, fŕrŕ pîine, fŕrŕ acoperŕmînt, rŕtŕcind pe drumuri, avînd vietile lor în pericol.
O mai dureroasŕ stare nu se putea închipui. Imi rŕmînea o singurŕ sperantŕ, cŕ, înainte de a pleca, ordinul poate se va revoca, sau cŕ, dupŕ ce vom fi ajuns la Ciresi sau în altŕ localitate, vom primi alt ordin sŕ rŕmînem acolo pe loc sau sŕ ne întoarcem înapoi. Imi închipuiam cŕ, dacŕ ar fi fost sŕ ne întoarcem în aceeasi noapte înapoi, poate cŕ nu vom gŕsi pozitiile noastre ocupate iar, dacŕ ar fi fost sŕ ne ducem mai departe, cel putin am fi pierdut o micŕ parte, cea mai putin bogatŕ din judetul Mehedinti, iar nu Oltenia întreagŕ. Si apoi, atunci cînd ne-ar fi venit bine, ne-am fi întors si am fi gonit pe dusman. Mŕ gîndeam cŕ în astŕ noapte douŕ lucruri s-ar fi putut întîmpla în tŕcere, inamicul ar fi putut cu greu afla de plecarea noastrŕ, mai ales în ce priveste Cocosul de unde, chiar fŕcînd zgomot, la dusman nu se poate auzi nimic, asa cŕ usor ne-am fi putut întoarce.
Tocmai cînd gîndeam aceste lucruri si în gîndul meu rugam pe Dumnezeul cel bun si îndurŕtor sŕ aibŕ grijŕ de noi, vine omul de legŕturŕ de la maior si spune cŕ ordinul de plecare s-a revocat. O mare usurare îmi cuprinde sufletul. Deocamdatŕ, va sŕ zicŕ, pericoul trebuise sŕ fi fost înlŕturat. Dau ordin la sectie sŕ stea în reapos în bordei si chiar sŕ se culce, avînd ranitele gata lîngŕ ei, iar eu mŕ duc la maior sŕ mai aflu vesti. Acolo gŕsesc si pe ceilalti ofiteri si aflu cŕ într-adevŕr de la Armata I se dŕduse ordin ca toatŕ lumea sŕ rŕmînŕ pe loc . Sufletele noastre se mai descarcŕ de descurajarea ce ne cuprinsese, vorbim cu mai multŕ voiosie, totusi, pŕstrŕm oarecare rezervŕ cŕci în definitiv nu se stie ce se va întîmpla mai tîrziu. Ne închipuim totusi cŕ situatia de la Jiu trebuie sŕ se fi schimbat deoarece ni s-a dat ordin sŕ rŕmînem pe loc. Asta înseamnŕ cŕ pericolul e înlŕturat. In acest timp vine si sublocotenentul Dinc., de la Visoca, obosit de drumul prin zŕpadŕ si de cŕderile numeroase pe coastŕ. I se comunicŕ si lui ce a fost si ce e si i se pune în vedere ca, pentru orice eventualitate, sŕ fie gata.
Plecŕm fiecare pe la bordeiele noastre sŕ ne culcŕm. Fiindcŕ mi-am trimis si pŕtura si perina, întind pe pat o suvitŕ ce a rŕmas dintr-o altŕ pŕturŕ si, în loc de perinŕ, strîng sub cap frunzŕ. Mŕ acopŕr cu mantaua si încerc sŕ adorm. Dar visez greu, frunzele îmi fug de sub cap, mŕ învîrtesc continuu. Toatŕ noaptea mi se pare cŕ bordeiul are sŕ cadŕ, într-un rînd chiar întreb ordonanta încotro e usa bordeiului cŕci mi se pŕrea cŕci nu cunosc bordeiul si cŕ am pierdut notiunea locului unde se afla usa. Grija cea multŕ m-a enervat. Mŕ scol dimineata cu durere de sale.
Afarŕ e frig cŕci azi noapte a fost senin. Acum cerul e iar înourat si pare a avea de gînd sŕ mai ningŕ. Zŕpada e mare si alunecoasŕ, ajunge pe unele locuri pînŕ mai sus de genunchi. Imi închipui cŕ nemtii de la Jiu cu greu îsi vor putea urni tunurile lor în care si-au pus totdeauna cea mai mare sperantŕ. Poate cŕ zŕpada asta sŕ fie spre norocul nostru.
Am trimis sŕ aducŕ înapoi uneltele de lucru si sŕ urmeze la lucrul bordeiului. Am pus sŕ descopere bordeiul meu pentru ca mai întîi sŕ asigur rezistenta peretilor. La bordei, de alaltŕieri, s-a pus o usŕ cam crŕpatŕ, ce e drept, dar care tot face un serviciu, mai ales cŕ e ajutatŕ si de foaia de cort ce închide intrarea bordeiului mai jos. Acum sînt nevoit sŕ aprind în bordei lampa sau lumînarea pentru a vedea…
Ora 5 sara, zŕpadŕ, vînt si viscol, în sfîrsit o vreme cruntŕ. Pentru orice eventualitate, ne pregŕtim. S-au luat mŕsuri pentru lucrarea unor tŕlpeti de sŕnii, lopetile si tîrnŕcoapele mari s-au trimis la regiment care va avea grijŕ de ele sŕ le trimitŕ la cŕrute. Efectele celor care au fost evacuati la spitale au fost de asemenea predate. S-a dispus ca parte din grenade sŕ fie purtate de soldati si parte sŕ se trimitŕ la trŕsuri…
Sara la ora 9 mŕ întorc de la maior spre
bordeiul meu. De fricŕ sŕ nu mŕ încurc din nou printre bordeie o iau de-a dreptul pe sus si înot pînŕ mai sus de genunche în zpŕdŕ. Ajungînd la piatra de hotar mi se pare cŕ mai la stînga e o potecŕ si o iau într-acolo dar, în loc de potecŕ, dau în sant. Ninge, bate vîntul si viscoleste îngrozitor. Vai de acel care va fi nevoit sŕ cŕlŕtoreascŕ pe o astfel de vreme…
Am asteptat pînŕ la 9 comunicatul care n-a venit. Nu cumva s-o îndura Dumnezeu de noi sŕ ne scape de nenorocire ?
Se aud oarecari svonuri de succes ale armatei noastre pe Jiu…

Duminicŕ 6 noiembrie
Azi de dimineatŕ a fost vînt si viscol, dupŕ prînz vremea s-a mai muiat.
Azi la ora 12 ungurii s-au pus sŕ tragŕ din transee focuri repezi si sŕ arunce ghiulele de tun. Poate cŕ scopul lor e sŕ vadŕ dacŕ mai e cineva aici, ori poate cŕ vor sŕ ne tinŕ ocupati pentru a nu pleca spre Jiu, ori sŕ atace ei Bîrza, unde iarŕsi s-au auzit focuri. Un srapnel a rŕnit la Padesi pe un sergent de-ai nostri, sef de mitralierŕ, si caporalul ochitor (Mocofan si Pîrvu) care au fost trimisi la spital.
Azi mi-au venit de la ladŕ din Jupînesti cismele, ciorapi grosi, cojocelul, cŕciula, salul etc. si deocamdatŕ mi-am schimbat bocancii luînd cismele si chipiul luînd cŕciula. Celelalte le-am fŕcut un pachet si l-am pus bine în bordei.
Ne aflam în bordeiul maiorului, seara. Spre Bîrza si Padesi se auzeau împuscŕturi care, dupŕ cîtŕva vreme, s-au potolit.
Dupŕ masŕ ne apucŕm, ei 4 la o masŕ si noi trei la altŕ masŕ, sŕ jucŕm un mic poker, noi ŕstia din urmŕ la 5 parale. Dupŕ un sfert de ceas, omul de gardŕ ne vesteste cŕ se aud focuri spre Visoca si cŕ unele gloante au ajuns chiar pe Cocos. Ne sculŕm pentru a ne duce fiecare la locurile noastre si a lua mŕsuri. La Padesi se aud focuri repezi dar spre Visoca au încetat. Bateria noastrŕ începe din stînga sŕ arunce repede mai multe obuze si aproape numaidecît ungurii se potolesc. Ajungînd la sectie, îi gŕsesc pe ai mei afarŕ si gata pentru orice împrejurare. Dar, spre dreapta noastrŕ, nu se mai aude nimic. Intru în bordei si mi-e greu sŕ mŕ mai întorc pentru a continua jocul. Adorm, visez greu si mŕ învîrtesc toatŕ noaptea.
De la Jii n-am auzit astŕzi nimic precis. Se zice cŕ starea s-a mai îmbunŕtŕtit. Se spune de asemenea cŕ niste patrule nemtesti, cŕlŕreti, au ajuns tocmai la Strehaia, unde au fost izgonite de jandarmi de-ai nostri si prinse de un escadron de cavalerie de-ale noastre.

Luni 7 noiembrie
Astnoapte în mai multe rînduri ungurii au tras focuri de puscŕ la Padesi si au aruncat obuze în toate pŕrtile. Astŕzi, dis de dimineatŕ, tocmai cînd venise ceaiul, s-au apucat sŕ tragŕ din nou.
Azi noapte a fost senin si cald, zŕpada de pe arbori a început sŕ picure în formŕ de apŕ. Azi e o zi frumoasŕ si caldŕ, soarele strŕluceste, vederea se întinde foarte departe, dealurile strŕlucesc de albeata zŕpezii luminate de soare. Pocnetele de puscŕ ce izbucnesc din cînd în cînd se aud foarte deslusit si la mari depŕrtŕri. Zŕpada a început sŕ se topeascŕ.
Pe la ora 12 trec 3 aeroplane, douŕ din ele o apucŕ spre rŕsŕrit si spre centrul tŕrii, trecînd deasupra Sulitei, al treilea trece pe deasupra Padesului spre Severin. Ies afarŕ si lîngŕ bordeiul comp. 8 gŕsesc pe cŕpitanul I. si împreunŕ privim dupŕ aceste pŕsŕri care, în împrejurŕrile de fatŕ, mi se par prevestitoare de rŕu. Cele douŕ care au apucat spre rŕsŕrit se întorc curînd, unul tot pe unde a trecut, celŕlalt pe dreapta noastrŕ. In dreptul Severinului se aud împuscŕturi si tunuri. Cŕpitanul îsi dŕ cu pŕrerea cŕ poate din Serbia s-a încercat o trecere de trupe la noi, eu cred cŕ ai nostri au tras cu tunurile si pustile asupra aeroplanului ce a trecut într-acolo, ceea ce e mai probabil.
Ne gîndim tristi la situatia în care ne-am gŕsi în caz de retragere, cŕpitanul are nevastŕ si copii mici în Dolj si nu stie unde i-ar duce cŕci, dincolo de Olt, nu are nici cunoscuti, nici rude. Plecŕm spre bordeiul maiorului, la masŕ, acolo apa din zŕpada ce s-a topit a strŕbŕtut acoperisul destul de gros de pŕmînt, dar cŕruia nu i s-a dat nici o înclinare, si picŕ. Ne asezŕm toti la masŕ. Nu avem nici dispozitie si pare cŕ pe toti ne apasŕ ceva. Din toate reiese cŕ s-au luat si se iau mŕsuri pentru un caz de retragere. Bagajele mai grele s-au trimis la cŕrute, cazanele de campanie s-au încŕrcat. Azi se croieste cu ajutorul pionierilor un drum spre Visoca si Baldovin. Trŕim zile grele si triste.
Bunul Dumnezeu va vrea sŕ-si întoarcŕ privirea spre noi ? …
Cŕtrŕ sarŕ se dŕ ordinul urmŕtor : de la ora 8 fŕrŕ un sfert pînŕ la ora 8 sŕ se înceapŕ pe toatŕ linia focuri de puscŕ si tunuri. Ne flŕm la popota noastrŕ cînd începe si iesim afarŕ cŕ ascultŕm. De la Padesi pînŕ la Visoca pocnesc pustile si tunurile cele mici sau « Ianca ». Ungurii, speriati, încep sŕ lumineze cu 3 reflectoare. Dupŕ ce terminŕ ai nostri, rŕspund si ei cu vre-o 30-40 focuri de tun si apoi totul se linisteste. Dupŕ care, apoi e liniste completŕ, nu ne mai supŕrŕ ca asarŕ în tot momentul. S-au convins cŕ sîntem la locurile noastre si cŕ încŕ putem deveni agresivi. Acum douŕ zile s-a prins de unguri o patrulŕ compusŕ din 2 oameni din reg. Dolj care, silitŕ, a spus desigur intentia noastrŕ din sara … cŕ voiam a ne retrage. De atunci dusmanii nostri vor sŕ se încredinteze dacŕ am plecat sau nu si pentru acest motiv au trimis azi aeroplanele. Acum s-au încredintat cŕ nu voiam sŕ ne miscŕm de aici. Actiunea de asarŕ a avut un bun efect, a ridicat moralul trupei si ne-a dat încrederea sŕ dusmanul se teme.
Afarŕ e vînt tare si cald. Am stat pînŕ la 12 cu totii împreunŕ la maior.

Marti 8 noiembrie
Astŕzi pînŕ la ora 12 a fost un vînt foarte puternic, zŕpada a continuat sŕ se topeascŕ asa cŕ pŕmîntul a început sŕ aparŕ negru mai peste tot. Dupŕ prînz, pe la ora 2 ˝, dusmanul a începu o violentŕ bombardare a Cocosului si împrejurimilor. Am stat în bordei la mine si le-am ascultat cum veneau vîjîind si spŕrgîndu-se de la un cap al Cocosului pînŕ la celŕlalt. S-au tras mai bine de 150 proiectile care, din fericire, nu au fŕcut nici o pagubŕ, au rŕscolit numai pŕmîntul pe unde au cŕzut. Unele au cŕzut pe creasta Cocosului, altele mai în vale. Cele care cŕdeau în apropiere fŕceau sŕ se cutremure bordeiul. De la mine, auzeam în bordeiul sectiei glume si rîsete pe socoteala vîjîitului si exploziei bombelor. Pe la 4 a mai încetat canonada dar, spre Visoca, au început sŕ se audŕ împuscŕturi si acum ghiulelele treceau mult mai sus pentru a se sparge în vale unde, desigur, inamicul crede sŕ sînt rezervele noastre. Impuscŕturile au devenit din ce în ce mai repezi si maiorul vine spre a vedea ce e de fŕcut. O mitralierŕ de ale noastre dau ordin sŕ ocupe adŕpostul din stînga drumului apoi, dupŕ vre-o jumŕtate de orŕ, vŕzînd cŕ focurile la Visoca în loc sŕ se domoleascŕ se întetesc, primesc ordinul sŕ trimit acolo o mitralierŕ. Propun sŕ mŕ duc eu însumi cu ea si pornesc cu mitraliera francezŕ comandatŕ de sergentul Leoveanu. Cum nu fusesem niciodatŕ pe Visoca, rŕmînea sŕ mŕ conduc dupŕ directie. Cu mine împreunŕ merge si cornistul Mb. care, pînŕ la izvorul de apŕ, cunoaste bine drumul. Coborîm în dreapta granitei, pînŕ la izvor, trecem o vînŕ de apŕ si, prin zŕpadŕ, începem a sui în sus. Deasupra, spre jumŕtate la stînga, se aud împuscŕturi dese care fac sŕ (vuiascŕ) valea. Cîte o datŕ un glot inamic vine pe deasupra, altele, care s-au lovit de vreun arbor sau piatrŕ si au ricosat, vin învîrtindu-se cîte o jumŕtate de minut. Din vreme în vreme se aude fluierînd cîte o ghiulea care trece peste Cocos si cade în vale. Oamenii, care au pe ei si ranite si saci încŕrcati, obosesc repede ducînd în spinare mitraliera, afetul, scuturile si cutiile de cartuse ; îi opresc din cînd în cînd ca sŕ se apropie si cei rŕmasi în urmŕ si sŕ se odihneascŕ. Pentru ca sŕ nu ne încurcŕm, trimit pe cornist înainte sŕ se întîlneascŕ cu cŕpitanul I. sau alt ofiter si apoisŕ vinŕ sŕ mŕ vesteascŕ. Pleacŕ mai întîi spre stînga dar se întoarce curînd spunînd cŕ vin prea multe gloante, îl trimit apoi la dreapta si, în sfîrsit, se întoarce spunînd cŕ a gŕsit pe cŕpitan. O luŕm înainte si începem sŕ urcŕm dealul, mai întîi pe un drum fŕcut prin zŕpadŕ si apoi direct prin zŕpadŕ, spre stînga. Se aud împuscŕturi sus, cîteodatŕ mai repede alte ori mai rar, dar cŕpitanul a dispŕrut de aici. Ne coborîm din nou spre vale si, spre norocul nostru, sŕ ne întîlnim cu el tocmai în drum. O luŕm cu totii pe dum spre rŕsŕrit, mergem o bucatŕ, strigŕm si ne rŕspunde din apropiere sublocot. Dinculescu. Ne ducem la el la bordei si-l gŕsim cu Buz.
Ne explicŕ ce a fost : ungurii au venit în mai multe grupe, s-au risipit în trŕgŕtori si au atacat santinelele noastre care s-au retras în transee. Trimitîndu-li-se ajutor 2 plutoane, au tinut în loc pe unguri iar acum, cînd focurile aproape au încetat, acestia s-au retras. Intrŕm în bordeiul lui si face un raport cŕ fortele ce are aici sînt prea putin numeroase. Mitraliera mea va rŕmîne pe Visoca într-un bordei, în apropiere, si va fi întrebuintatŕ cînd va fi nevoie.
A înoptat cu desŕvîrsire, e ceatŕ si întuneric mare. Plec de aci spre Cocos însotit de cornist, de omul de legŕturŕ care venise sŕ ia raportul celor întîmplate si de un om din comp. 8, care sŕ ne arate drumul. Mergem lovindu-ne de crengi, împiedecîndu-ne de crengi, împiedecîndu-ne de arbori rŕsturnati, alunecînd prin noroi. Coborîm si apoi urcŕm pînŕ la granitŕ, de unde, apoi, o luŕm la stînga prin mocirlŕ, ocolim putin din drum ca sŕ nu ne lovim de sîrma ghimpatŕ si urcŕm pe Cocos.
La masŕ aflu cŕ au venit oarecari vesti bune de la Jiu. Se zice cŕ în ultimul timp au venit moldovenii care au fost înlocuiti de rusi în defileurile lor.
Detasamentul de aici care a plecat spre Jiu cu cŕpitanul Benedict si Colonel Tŕutu s-a întîlnit în dum, dincolo de Baia de Aramŕ, cu un detasament nemtesc, au fŕcut prizonieri douŕ escadroane de cavalerie, au capturat 2 tunuri, distrugînd alte douŕ escadroane. Despre cŕpitanul Popescu Ben. se spune cŕ a murit, lucru care mŕ mîhneste foarte mult. Parcŕ-l vŕd cu figura lui zîmbitoare, cu vorba lui sigurŕ si îndrŕzneatŕ care fŕcea din soldatii din subordinele sale adervŕrati eroi. Era din stofa oamenilor mari. Era tînŕr de tot si pentru calitŕtile lui extraordinare fusese decorat si propus pentru gradul de maior. Dacŕ va fi adevŕrat cŕ a murit, apoi a murit cu adevŕrat viteaz. Desigur, nu mŕ asteptam la aceasta ci mai repede asteptam sŕ aud în curînd despre isprŕvile sale potrivite sufletului sŕu mare .
Ora 10 Ľ noaptea, liniste, nu se aud nici tunuri, nici pusti. Afarŕ bate putin vîntul si e senin ;
(Astŕzi am iscŕlit porcesul verbal care constatŕ moartea caporalului Pîrvu. Rŕnile ce a primit au fost grave si pe sarŕ temperatura a scŕzut, a început sŕ teremure din ce în ce mai tare, rŕceala l-a cuprins peste tot si a murit. Dumnezeu sŕ-l ierte).

Miercuri 9 noiembrie
Dis de dimineatŕ, înainte de a se lumina, tunurile inamice au început sŕ batŕ Cocosul, aruncînd cel putin 100 obuze. Dupŕ ce au încetat tunurile, pe la 7, au început sŕ ne cîrîie cu focuri de armŕ la Visoca. Din vreme în vreme se aud furtuni de focuri cu mici repausuri. Pe la 10, tunurile dusmane au început sŕ batŕ din nou, de astŕ datŕ nu Cocosul ci valea dinapoia sa. Oamenii sectiilor stau fŕrŕ teamŕ afarŕ, se uitŕ dupŕ ele cum vin si cum trec înainte spŕrgîndu-se, unele în vale, altele tocmai pe sosea. Pentru fluieratul lor au mai gŕsit o comparatie nimeritŕ : Cavalul. Intr-adevŕr, suierŕtura-fluierŕtura lor se aseamŕnŕ cu a cavalului. Trec una dupŕ alta ca cocorii, în siruri. « Se tin de poale », zice unul, « formeazŕ legŕtura », zice altul. O veveritŕ neagrŕ sare din arborii din stînga, din creangŕ în creangŕ si din tufan în tufan, cu o uimitoare agilitate. Gonitŕ de strigŕtele soldatilor o ia în vale prin arbori. La Orsova se aud continui bubuituri de tun.
Armata I face cunoscut cŕ rolul nostru aici, al Detasamentului Cerna, e sŕ pŕstrŕm pozitiile cu orice pret si pînŕ la ultimul om. In acelasi timp, comandamentul acestui detasament aduce, printr-un ordin de zi, multumirile colonelului Tŕutu si grupului sŕu pentru isprava sa cu detasamentul nemtesc, aduce, de asemenea, multumiri Grupului Cerna care si-a pŕstrat pozitiunile, cu toate cŕ a fost foarte putin numeros, ne îndeamnŕ la acelasi lucru si de acum înainte si ne pune în vedere cŕ în curînd vom scŕpa din aceastŕ situatie dificilŕ .
Pentru moartea vitejeascŕ a nobilului cŕpitan Benedict Popescu, fost în ultimul timp comandant de batalion în Reg. 1, dŕ ordin ca de acum înainte compania sa ( a 11-a) sŕ poarte numele « Compania Benedict Popescu », iar pe tot timpul campaniei ofiterii si trupa acestei comanii sŕ poarte doliu…
Dupŕ prînz, ducîndu-se în ajutorul comp. a 8-a douŕ plutoane, unul din comp. 7-a si altul din comp. 9, s-a cîstigat un succes destul de frumos.
Un observator a fost urcat într-un arbor si, vŕzînd lantul trŕgŕtorilor inamici, a stigat sŕ tragŕ si, dupŕ linistea ce se pŕstrase pînŕ aci, a izbcnit deodatŕ un pîrîit groaznic. Un pluton de ale noastre cŕzîndu-le în flanc, ungurii s-au pus pe o goanŕ nebunŕ, ai nostri, chiuind si strigînd « ura », i-au gonit pînŕ ce au trecut douŕ rînduri de transee de-ale lor. Pe urmŕ s-au întors înapoi la mŕstile ce le fŕcuse ungurii pentru atacul lor si au adunat de acolo vre-o 20 de arme, pŕturi, farfurii si alte multe. De la un mort al lor au luat semnul de identitate, o hîrtie într-un mic medalion de alamŕ, carnete etc. Unul din ai nostri care nu avea manta (o pierduse într-o luptŕ) a dezbrŕcat pe un ungur mort si i-a luat mantaua. Ungurii, dupŕ aceastŕ isparvŕ, n-au mai apŕrut si un singur foc nu s-a mai auzit.
In schimb, pe sarŕ s-au auzit cîteva la Padesi. La Orsova toatŕ ziua a bŕtut artileria si din cînd în cînd se distingeau si focuri de armŕ … Acelasi ordin de retragere, de zilele trecute, s-a dat astŕ sarŕ. Se pare cŕ, de astŕ datŕ, ordinul e irevocabil. Tunurile noastre, dupŕ ce au tras o furtunŕ de focuri, au plecat. Dupŕ ei vom pleca si noi, în curînd. S-au luat pentru aceasta toate mŕsurile. Am trimis la cŕrute lopeti, etc., care nu se putea duce cu mîinile. Esalonul ne va astepta la Baldovin. E întuneric dar cerul e senin si atmosfera caldŕ.
Noroiul e mare. Ne asteptŕm la altŕ veste…

Joi 10 noiembrie
Am plecat de pe Cocos, asarŕ la ora 10 ˝. Am coborît Cocosul încet pînŕ în vale, unde am asteptat sŕ se scurgŕ mai întîi cele 2 companii ale bat. 3. Am luat-o apoi înainte pînŕ la sosea. Aproape de Baldovin, aci am asteptat Doljul care venea de la Bîrza. Trecem prin Negrusa. Bahna murmurŕ jos în prŕpastie. Ajungem la pod, asteptŕm mult pînŕ sŕ treacŕ tunuri si trŕsuri.
Suim la Ciresi, aci lumea stŕ tristŕ, unele femei plîng. Suim spre Bunoaica cu 2 sectii, 2 rŕmîn la Ciresi cu bat. 3.
Mŕ uit înapoi la tara pe care o pŕrŕsim. La Severin se aude zgomotul unei lupte cu germanii. Detasamente au intrat, se zice, si în Craiova . Stŕm 2 ore la o casŕ în Bunoaica si primim ordin sŕ pornim.
Situatia noastrŕ e grea. Plecŕm pe la ora 5 pe sarŕ si mergem continuu fŕrŕ oprire pînŕ la Jidostita si apoi pînŕ la Dudasi. De sus plouŕ, drumul e noroios. In drumul nostru ne ajung din urmŕ baterii de artilerie care trec cu zgomot sau ajungem din urmŕ mii de care care formeazŕ convoiurile.
Asupra Severinului vedem fumurile alburii ale tunurilor ce trag de dincolo la care rŕspund ale noastre de la Simian. Auzim cŕ în Severin e un detasament german care deocamdatŕ e închis acolo, dar care se apŕrŕ bine si stŕpîneste totusi orasul.
La Jidostita mŕ întîlnesc cu Ionel si frate-meu Dumitrache. Mergem înainte, mereu înainte prin ploaia care cade cu stŕruintŕ, prin noroiul ca ciorba. Ne oprim putin într-o comunŕ mai în vale unde soldatii se odihnesc un sfert de ceas în ploaie. Ranita si cele 400 de cartuse precum si drumul lung a fŕcut si sŕ cadŕ multŕ lume. Apa surlue prin santuri, cîmpiile sînt pline de bŕltoace si, neavînd unde sta, se aseazŕ chiar în noroi.
O pornim spre stînga, lŕsînd Severinul la dreapta.
Reflectoarele din Serbia lumineazŕ jumŕtate din cer si partea stîngŕ a Severinului, se aruncŕ de dusmani mereu rachete care lumineazŕ la mari depŕrtŕri, ca ziua. Tocmai ne aflŕm pe o linie de la care trebuie sŕ o luŕm spre stînga. Auzim pe un om vŕitîndu-se îngrozitor si rugîndu-se sŕ nu fie lŕsat. Colonelul St. dŕ ordin ca 2 brancardieri sŕ se ducŕ sŕ-l ia. Un altul horcŕie în stînga drumului. Horcŕitul lui se aude la mari depŕrtŕri. Aud cŕ sînt rŕniti într-o luptŕ ce a fost azi contra detasamentului din Severin. Se pierduse legŕtura cu comp. 8, care plecase înainte, si noi cu a 7-a ne aflam la sfîrsitul liniei, gata de a o lua spre stînga, cînd se trag rachete si auzim pocniturŕ scurtŕ de alŕturi, care n-am vŕzut de unde pleacŕ. In curînd alte 2, care mi s-a pŕrut cŕ vin din dreapta, si atunci fac semn sŕ treacŕ cu compania santul pe lîngŕ curtea conacului din colt. Dar, un glont loveste un cal aproape de mine care cade icnind cu samarul. Fugim înainte, un alt glont loveste un al cal care cade gemînd … Ce-a mai urmat îmi voi aduce aminte totdeauna. In sfîrsit, pun compania în regulŕ, aud glasuri de oameni si pe sosea întîlnim trupe de la 17 din Dolj, cu mitraliere. Luŕm si noi loc lîngŕ ei si pornim peste cîmp spre soseaua pe care trebuie s-o luŕm prin bŕlti si noroi .
Observ cŕ cu mine n-am decît o mitralierŕ si toti sefii de mitralierŕ cu comandantii de sectie lipsŕ. Nu rŕmŕsesem decît cu samarele de rezervŕ si o mitralierŕ francezŕ. Credeam cŕ le-am pierdut, speram numai cŕ vor fi cu comp. 7-a. Peste o orŕ de mers ajungem la Dudas unde, într-adevŕr, dŕm de o casŕ unde se gŕseau cu comp. 7-a. Bucuria mea. E ora 2 ˝, ne odihnim pînŕ la 4 ˝

Vineri 11 noiembrie
Plecŕm pe la 5 din Dudas si, prin mocirlŕ, ajungem la Topolinta, trecînd Topolnita. Pînŕ la 12 ne vom odihni. Bem cîte un ceai cald. La 4 se aude cŕ a apŕrut cavaleria inamicŕ pe dealurile din stînga. Convoiul fuge, noi ocupŕm transeele de pe deal. Nu e nimic. Ne dŕm jos si pornim spre Severin, la nemti – Abator.
Sara facem avantposturile pe deal, dormim cu porcii într-o cosare.

Sîmbŕtŕ 12 noiembrie
Pornim dimineata, sîntem ariergardŕ la convoi. Merge foarte greu. Armata se scurge amestecatŕ. In drum un om mort în dreapta, unul rupt pe jumŕtate în stînga. O cŕrutŕ fŕcutŕ praf. La un deal, convoiul nu mai poate trece. Pŕzim cu mitraliera si infanteria sus pe deal trecerea convoiului, apoi rŕmînem din nou în urmŕ. Mergem foarte încet, trŕsurilese opresc rînd pe rînd si trebuiesc scoase cu boii. Pe la 11 noaptea sîntem prin apropiere de Balota. Oamenii sînt foarte obositi, se culcŕ pe marginea drumlui în umezealŕ si noroi tremurînd. Caii abia gŕsesc sŕ mŕnînce. De obosealŕ, fiindcŕ nu li s-au scos de douŕ zile samarele, se trîntesc pe jos într-o rînŕ. Stau vre-o 2 ore într-un conac unde sînt mai multi ofiteri, mŕ încŕlzesc putin si atipesc pe un scaun.

Duminicŕ 13 noiembrie
Plecŕm dimineata la ora 7 spre Rogova cînd convoiul abia a putut urca dealul plin de noroi. Soselele cu noroiul pînŕ la gleznŕ. Merg cu 2 sectii la avantgardŕ, ne odihnim putin pe o miriste, într-o vale, lîngŕ satul Izvorŕsti. Ne-ajung din urmŕ bat. 3, care a avut o întîlnire cu inamicul la Jidostita si, dupŕ o scurtŕ luptŕ, s-a retras cu putine pierderi, împreunŕ cu 2 tunuri si cu cele 2 sectii ale noastre. Parte din convoi s-a capturat de inamic. Septville a fost luat prizonier. Caporalul Ion, fŕcîndu-se mort, a fugit venind la noi.
Broscari – Rogova, sate frumusele. La Broscari s-a anuntat cŕ ar veni cavaleria inamicŕ, dar n-a fost. La Rogova tunurile inamice trŕgeau de dincolo de Dunŕre, de pe dealul Stŕrminei.
Mai facem la 10 km pînŕ la Vînj si mîncŕm azimŕ caldŕ cu murŕturi, fripturŕ si bem putin vin, la cŕldurŕ, la un tŕran care a fost la Pelvna. Cu greu am putut gŕsi loc pentru întrega companie.

Luni 14 noiembrie
Am plecat la 6 dimineata din Vînj. Deasupra Elisavetei, pe deal, rŕmîne comp. 2 si 3 sŕ facŕ ariergardŕ inamicului care ne-ar urmŕri. Se taie arbori si se lasŕ pe sosea, se fac santuri prin pŕdure de pionieri. Pe dum, o grŕmadŕ de femei si bŕtrîni întrebŕ de ai lor, cu legŕturi cu mîncare în mînŕ. Una, cŕreia i s-a comunicat cŕ sotul sŕu a murit, plînge cu sughituri.
La Recea se rechizitioneazŕ porci, vite etc. Soldatii iau dintr-o magazie drugi de porumb pe care le coc la focuri de paie.

Marti 15 noiembrie
(Recea, Rosiuta, Vînŕtori). Am cantonat asarŕ în Braniste, unde am ajuns la ora 7. Lumea, vestitŕ din vreme, a pregŕtit mîncare pentru soldatii ce vor primi fiecare în casŕ. Oamenii au mîncat ceva mai bine si s-au odihnit. La 5 dim. vom pleca. Se aude cŕ bulgarii ar fi trecut în vre-o 5 luntri Dunŕrea la Gîrla, desigur pentru prŕdŕciuni. S-au vŕzut venind dintr-acolo femei cu putinul lor avut în care. O femeie se plîngea cŕ i-au luat boii. Plecŕm spre Dîrvari. Cu 2 km înainte de Gemeni, sînt anuntat cŕ în aceastŕ comunŕ mŕ asteaptŕ ai mei. Mŕ duc înainte si vorbesc cu ei.
Marginea soselei e peste tot plinŕ de lume care-si asteaptŕ pe ai lor. Ne oprim în Risipiti pe la 1, cu gîndul sŕ rŕmînem pînŕ a doua zi dar, abia mîncŕm si ne gîndim sŕ ne odihnim, cînd primim ordin de plecare.
Mergem înainte, la Motŕtei, prin noroiul de-o palmŕ. Aci, ne învîrtim 2 ceasuri pînŕ gŕsim grajduri pentru cai si locuri de culcat pentru oameni. Nu s-a avut în vedere mai din vreme asa cŕ a rŕmas, ca si alte dŕti, sŕ ne gŕsim singuri adŕpost. Azi, la prînz multi soldati n-au mîncat, cŕci n-au avut de unde, si astŕ sarŕ nu se stie dacŕ vor gŕsi. E vorba ca mîine sŕ plecŕm la ora 7. Bine ar fi, cŕci si oamenii si caii sînt foarte obositi. Caii abia se mai urnesc, unii schioapŕtŕ, asa cŕ mi-e teamŕ cŕ, fŕrŕ odihnŕ, ne vor lŕsa.
Pentru prima datŕ cînd stŕm la o masŕ mai cumsecade si bem cafeaua într-un salon.

Miercuri 16 noiembrie
Plecŕm din Motŕtei la ora 7 dim. Aceeasi mocirlŕ pe tot drumul. La iesirea din Motŕtei o luŕm pe drumul din stînga si, pînŕ a iesi la soseaua Craiova-Calafat, trecem pe un drum groaznic unde cŕrutele se înfundŕ pînŕ la cŕpŕtîna rotii. Drumul judetean e mai bun si cŕrutele merg mai usor. Intrŕm în com. Galicea, sat destul de frumos, si odihnim caii si oamenii pe iarbŕ, în conacul printului Bibescu. De prînz oamenii nu au ce mînca, afarŕ de cîtiva care avînd rude si-au putut procura.
Tot aici vin si cei 24 prizonieri germani, dintre care unii poartŕ cŕsti cu obisnuita sulitŕ deasupra. Altii poartŕ simple sepci fŕrŕ cozoroc. Toti sînt bine îmbrŕcati, cu oarecare elegantŕ, iar sergentul lor are o mutrŕ si o tinutŕ de adevŕrat ofiter. Vorbesc cu unul din ei care stie frantuzeste si pe care-l întreb de unde e. Rŕspunde foarte politicos, sculîndu-se în picioare, cŕ e din Augsburg, cŕ a învŕtat 8 clase de liceu si cŕ e farmacist. Tara noastrŕ, zice el, e frumoasŕ, dar mai frumoasŕ e tara lui. Cred si eu. Noroiul nostru colosal si femeile în picioarele goale (care) se bŕlŕcesc prin noroi uitîndu-se dupŕ ai lor, nu sînt lucruri a face impresie prea frumoasŕ. Il întreb dacŕ au mîncat asarŕ si-mi rŕspunde cŕ a mîncat mŕmŕligŕ si ceva pe care nu stie sŕ-l explice. Mŕmŕliga, zice el, e bunŕ pentru foame dar în definitiv n-are o pŕrere prea grozavŕ de ea. Intreb sergentul gŕrzii care îi pŕzeste si-mi spunecŕ, pe cît se poate, se are grijŕ de ei. Desigur, dacŕ am avea obisnuita noastrŕ aprovizionare, ar trŕi si ei mai bine. Unul din ei nu stiu unde a gŕsit o bucatŕ de mŕmŕligŕ si mŕnîncŕ din ea culcat. Un soldat de la artilerie vine si le dŕ cîteva turte de pesmeti, pe care ei le împart frŕteste între ei. Eu dau convorbitorului meu un pahar de visinatŕ, pentru care îmi multumeste, iar cînd îi întind o bucatŕ de pîine caldŕ fŕcutŕ de tŕrŕncile noastre se repede cu o vŕditŕ foame, dar nu o mŕnîncŕ singur ci dŕ, cîte o bucŕticŕ, la cei din jurul lui*.
Frate-meu Dumitrache mi-aduce o sticlŕ de vin si-mi spune cŕ Stŕnicŕ e bolnav.
Plecŕm spre Bŕilesti, ocolind pe lîngŕ Galiciuica, pe unde drumul e mai bun si, mai pe sarŕ, sîntem la Bŕilesti. Intrŕm în cantonament cu toatŕ compania la D. Gabor, unde avem o foarte bunŕ camerŕ cu sobŕ de teracotŕ si pat bun. Oamenii, afarŕ în curte, pîrlesc vre-o 4 porci tŕiati pentru a-si face fripturŕ din ei. Trimitem sŕ se facŕ rost si de mŕmŕligŕ.
Divizia colonelului Vŕitoianu (a Dunŕrii) a plecat alaltŕieri spre Zŕval, unde vom pleca si noi.

Luni 17 noiembrie
Plecŕm din Bŕilesti la 7 ˝ dimineata spre Boureni, sat destul de frumos dar, ca toate satele, destul de noroios. Afumati, Amzulesti, Urzicuta. In acest din urmŕ sat stŕm o orŕ cu compania noastrŕ, într-o curte cu iarbŕ, unde ne odihnim si mîncŕm.
Bidiviul ordonantei mele s-a tinut bine pînŕ acum, sŕracul, si poartŕ pe el lucrurile de care avem nevoie. Pe cai se vŕd bucŕti din porcii tŕiati asarŕ si care vor urma a fi fripte cînd timpul ne va permite.
Azi, pentru prima oarŕ de cînd am plecat, s-a dat în mod regulat soldatilor pîine si zahŕr, pe lîngŕ carnea ce li s-a distribuit asarŕ. La Urzicuta, unde ne-am oprit putin, soldatii, mai ales cei de la marinŕ si artilerie, s-au repezit la gîste în toate pŕrtile (într-adevŕr civilzatia noastrŕ nu e prea de lŕudat).
Satul Ionele. O sosea care ne face sŕ vedem cŕ se poate si o sosea fŕrŕ noroi.
La Bîrca nimerim tocmai în curtea învŕtŕtorului Stŕnescu, vechea mea cunostintŕ, la care mŕnînc si mŕ culc peste noapte. Aci aud o grŕmadŕ de lucruri. Cŕ prin sate, oamenii nemaiavînd conducŕtor (sau desi au primar, acesta nemaiavînd de cine sŕ fie sustinut, nu mai e ascultat), au intrat în conacele boieresti si au dus acasŕ la ei etc. Cŕ aliatii nostri merg bine pe toate fronturile, francezii la Metz*, rusii în Transilvania, italienii si sîrbii la Nis etc. Dar cŕ germanii ar fi trecut Oltul pe mai multe locuri si cŕ ar fi si la Pitesti*. La toti le e fricŕ mai ales de vre-o nŕvŕlire bulgarŕ si se tem nu numai de avere dar chiar si de viata lor.
A plecat la ora 9 batalionul III, pentru a întŕri un alt batalion la Zŕval, unde am dat si eu o sectie de mitraliere.

Vineri 18 noiembrie
Plecŕm la 6 dimineata – Goicea Mare, Goicea Micŕ, Mŕcesu de Jos, Nedeia, unde ne oprim o orŕ si mîncŕm în apropiere de bisericŕ, într-o casŕ destul de curŕticŕ. In dreapta noastrŕ, lacul cel mare al Nedeii cu mii de gîste si rate sŕlbatice ce împînzesc lacul si cerul în lungi siruri. Gighera, unde vŕd pe fratele colegului meu Iliescu, Zŕvalul, podul de piatrŕ si fier, pŕdurea cea mare.
Inaintea noastrŕ se aud cîteva bubuituri de tun. Se vede cŕ am înaintat prea mult si se dŕ ordin sŕ ne înapoiem la Zŕval. Tocmai cînd o luam la stînga, pentru a cantona, se aud urmŕrindu-ne cîteva ghiulele inamice. Se iau mŕsuri, trimitîndu-se compania 3-a cu o sectie de mitraliere la intrarea cotului (mŕgura), companiile 1, 8 si 7 spre nord, la o altŕ sectie. A fost un tun sau 2 inamice care au venit repede, au tras prost cîteva lovituri si au fugit înapoi.
E ordin sŕ dormim la noapte afarŕ
(La pod, dincolo de Jiu, am vŕzut un cŕpitan bulgar omorît, despre care se spune cŕ împreunŕ cu o patrulŕ ar fi încercat sŕ arunce în aer podul de la Zŕval).

Sîmbŕtŕ 19 noiembrie
Astnoapte s-au auzit mereu tunuri si chiar mitraliere. Am dormit afarŕ, pe marginea unui sant, pe un strat de paie, împreunŕ cu sectia care mi-a mai rŕmas. Spre ziuŕ am simtit destul de întepŕtor frigul.
La 3 dimineata am plecat spre Grindeni, Pisc, Sadova. Pe drumul dintre Grindeni si Pisc, prin pŕdure, s-a împuscat un bulgar dintre cei ce venise dupŕ jaf, chiar la marginea drumului. Niste femei si un tŕran ne ajung din urmŕ si spun cŕ, la Bechet, bulgarii n-au lŕsat aproape nimic dar cŕ, aflînd cŕ vine armata românescŕ, s-au pus pe o fugŕ nebunŕ spre Dunŕre . Peste tot prinprejur bulgari prinsi, împuscati. Unii sînt închisi la primŕria Sadova. In com. Grindeni, o multime de care încŕrcate cu lînŕ si altele, de la domeniul Segarcea, prŕsite de bulgarii care au fugit. Prin toate comunele din marginea Dunŕrii au apŕrut jefuind.
Pe la ora 10 ajungem în Sadova. Pe dealurile din spre apus s-au fŕcut transee în care stau militieni de-ai nostri, gata sŕ primeascŕ pe inamic, dacŕ ar apŕrea. Se aud, de altfel, din Sadova tunuri si pusti, cred cŕ spre podul de la Zŕval, unde s-a lŕsat comp. 6-a sŕ bareze drumul. La Pisc a fost lŕsatŕ compania 2-a, cu o sectie de la noi. Spre Bechet iarŕsi s-au trimis trupe. Dusmanul se tine de noi, cînd eram în Boureni, ei erau în Bŕilesti. Sînt ca un batalion cu tunuri.
Stŕm, deocamdatŕ, într-o curte unde s-a dat putin nutret cailor si s-au împŕrtit 25 de pîini la 100 de oameni din 2 sectii. S-a fŕcut si apelul companiei si s-a dat o situatie de efectiv.
Dupŕ ce am stat ca un ceas în Sadova, am fost trimisi în satul de alŕturi, Damian. Am asezat cele 2 sectii în douŕ case. De aci se auzeau mereu tunurile si pustile. Cînd, cîteva ghiulele cŕzurŕ chiar pe linia satului, spŕimîntînd populatia. O fatŕ plîngea îngrozitŕ, mamŕ-sa îi rŕspundea cŕ nu e nimic dacŕ vom muri, cŕ o moarte avem.
Ni se dŕ ordin sŕ ocupŕm transeele de la sud de Damian. Ne ducem, facem adŕposturi pentru mitraliere în santuri. In acest timp, se vede cŕ ne-au vŕzut cŕ, o rŕpŕialŕ de obuze se sparge în apropiere de noi. Mîncŕm putin înapoi, sub o rîpŕ, si ni se dŕ ordin din nou sŕ ocupŕm transeele. E frig si umed. Se pare cŕ Rosiorii e ocupat de germani. Ce vom face ?

Duminicŕ 20 noiembrie
Astnoapte am dormit în santuri, am fŕcut o micŕ scobiturŕ, am pus o mînŕ de paie si am încercat sŕ dormim. Dar, frigul îngheta mereu picioarele si am fost nevoit sŕ mŕ scol mereu, pentru a bate cu picioarele în pŕmînt. Soldatii tuseau fŕcuti ghem de-a lungul santului si tremurînd.
Inamicul a tras aproape continuu cu tunurile pînŕ la miezul noptii, la intervale rare aruncînd si rachete. S-au auzit si pusti mitraliere. La ora 1 primim ordin ca la 4 sŕ plecŕm. Mŕ cobor cu ambele sectii în vale, cŕutînd drumul, trec apa peste punte si ne ducem în sat. Plecŕm la ora 5, dupŕ ce luŕm la repezealŕ un ceai, si mergem aproape continuu pînŕ la ora 1 cînd, trecînd peste colosala mosie a Coroanei Segarcea, de unde sar mereu iepuri, si ajungem în satul nou, Stefan cel Mare, dupŕ ce trecem prin Iencuta. De dusman, deocamdatŕ, nu auzim nimic.
La una din sectiile Domeniului dŕm de trupe ale Detasamentului Dunŕrea . De acum înainte vom merge împreunŕ. Cu mîncarea stŕm rŕu, trebuie sŕ ne procurŕm toate singuri, si fŕinŕ pentru mŕmŕligŕ si restul.
Azi s-a încercat sŕ ningŕ. E ora 2 ˝ si deabia asteptŕm sŕ mîncŕm. Dar, înainte de a primi ceva de mîncare, primim ordin sŕ ne ducem în altŕ parte a satului pentru a face avantposturi. In timp ce se pun samarele pe cai, noi îmbucŕm ceva la repezealŕ, sŕrînd mîncarea cu sare denaturatŕ, cŕci de cealaltŕ nu se mai gŕseste si nici gaz pentru ars în lampŕ. Bŕrbatii femeilor unde ne gŕsim sînt luati la rŕzboi si, aproape peste tot, în sat femei singure. Lŕsŕm cîtiva soldati sŕ fiarbŕ cazanele cu mîncare si sŕ facŕ mŕmŕligŕ, iar noi plecŕm în partea de sud-est a satului, instalînd cele 2 sectii pe care le avem cu batalionul 1 (sectia III francezŕ, la batalionul 1, iar a II-a, la bat. 3, unde locotenentul Maz. a fost rŕnit cu ocaia apŕrŕrii podului) în 3 case. Cercetŕm marginea satului pe care o avem de apŕrat si, mai ales, soseaua ce duce spre Potel, mŕrginitŕ de pŕdure de salcîmi. S-a cumpŕrat un porc care s-a pîrlit repede si s-a dat la bucŕtŕrie. Mŕmŕligŕ s-a fŕcut de ajuns, asa cŕ soldatii astŕ sarŕ vor mînca bine.

Luni 21 noiembrie
Astnoapte am visat mereu cŕ trebuie sŕ mŕ schimb din loc în loc, cŕ mergeam într-o mare învŕlmŕsealŕ sŕ-mi caut locul si mi s-a pŕrut foarte curios cînd, pipŕind cu mîna, am gŕsit la cap cŕpŕtîiul pe care m-am culcat asarŕ. Abia atunci mi-am dat seama cŕ mŕ aflu în casŕ, culcat, si cŕ nu mŕ schimb. Apoi, alte multe vise încurcate, rŕdŕcini subtiri ce ieseau din pŕmînt întocmai ca razele ce aruncŕ obuzul cŕzînd, apoi o ceatŕ de turci, un fel de ministrii cu sultanul lor, cu turbanuri mari albastre, cu care nu puteam sŕ vorbesc din cauza pozitiei lor înalte.
Plecŕm la 7 din Stefan cel Mare si, mergînd pe un cîmp interminabil, sîntem la 11 ˝ în Vîrtop ; cantonŕm la margine, în apropierea unui izlaz mare. Ca si la satul Stefan cel Mare, în case cîte 2 paturi lungi ce se împreunŕ în unghi drept lîngŕ pereti. Deasupra, politŕ cu colturi vopsite pe care se aflŕ vase si cane înflorite. Dupŕ un repaus de un ceas, în patul cu rogojinŕ, mŕ duc cu sefii de sectii sŕ examinez sectorul avantposturilor noastre care e spre rŕsŕrit de sat, toatŕ liziera sectorului.
In stînga (spre nord) e sectorul companiei 3, la dreapta al companiei 2. Aci trece un drum spre Celei si tot aci se împreunŕ alte drumuri de carŕ. Un alt drum de carŕ vine de aproape de cimitir, la stînga. Companiile cele douŕ au trimis înainte posturi de subofiteri. In partea de miazŕ-zi a satului face avantposturi Regimentul Dolj. Se aud cîva timp tunuri la Corabia, unde s-a dus un detasament de ale noastre spre a goni de acolo pe marinarii nemti care umplu slepurile lor cu producte de ale noastre. Un tun se aude si undeva spre nord.
Recunoasteri de ale noastre s-au trimis spre nord, la Visina, cu misiunea sŕ distrugŕ si calea feratŕ, dacŕ ar functiona. Se aude cŕ au fost lupte cu nemtii si la Alexandria, unde ar fi fost învinsi. Un zvon spune cŕ, de la Craiova, germanii s-ar fi retras. La Olt podurile sînt rupte dar ar fi un vad prin care s-ar putea trece cu apa pînŕ la piept.
Se dŕ, pe sarŕ, alarma pentru a se vedea cît de repede se strîng trupele. E vorba sŕ se trimitŕ un batalion din Regimentul Dolj, pentru a cŕde în spatele inamicului, la Celei, care a atacat batalionul nostru al al 3-lea.
Rŕmînem peste noapte în sat, e vorba sŕ plecŕm mîine la 7. S-a distribuit vin la trupŕ.

Marti 22 noiembrie
Plecŕm la 8 din Vîrop si, pe un drum foarte întins cu frumoase grîne, dupŕ 6 ore de mers ne aflŕm în comuna Izbiceni, sat mare si frumos pe malul Oltului, pe unde vom trece.
Pe drum, cu camaradul Petrescu, ne aducem aminte de timpurile de pace, discutînd despre vînŕtoare. Cîrduri de rate sŕlbatice se aud împrejurul nostru, în ceatŕ. Sîntem în avantgardŕ.
In Izbiceni ne oprim în dosul scoalei unde, se dŕ mîncare cailor, oamenii mŕnîncŕ din ce si-au putut pregŕti de asarŕ. Tragem la preotul din sat, unde ne încŕlzim putin în timp ce mîncŕm.
Peste un ceas apucŕm pe drum la vale, în alt cantonament. Aprovizionarea particularŕ începe. La sectia I un porc enorm se audce, se pîrleste si se împarte egal la toate sectiile, niste oi s-au dat la bucŕtŕrii pentru mîine.
Sara începe burŕ de ploaie iar dusmanul care, înainte de a însŕra, a trimis o patrulŕ care a tras cîteva focuri de puscŕ, pe înoptate ; au trimis cîteva tunuri care au tras în spre podul pe care încercŕm a-l repara pentru a trece mîine. Dupŕ putin timp însŕ, au tŕcut. Lemne de tot felul, împreunŕ cu pontonierii nostri si cu oamenii din sat, au pecat pentru întregirea podului ce a fost stricat. Cu greu se gŕseste în sat fŕinŕ, deoarece morile de pe Olt au fost înecate din ordinul jandarmeriei, iar morile de benzinŕ nu mai functioneazŕ, benzinŕ nemaigŕsindu-se.

Miercuri 23 noiembrie.
Astnoapte pe la 11, stînd la gazda unde am fost cantonati, tocmai mŕ culcasem cînd, gornistul mŕ anuntŕ cŕ la apus de sat se aud împuscŕturi. Ies si, într-adevŕr, se auzeau împuscŕturi destul de dese si gloante care vîjîiau, rupînd crengile.
Peste putin, împuscŕturile stŕruind, se dŕ alarma sŕ iesim în stradŕ noi, companiile 2 si 3, împreunŕ cu maiorul Fl. si colonelul. Din cînd în cînd se aud împuscŕturi ; se trimite o patrulŕ din compania 3 care sŕ-i ia pe flanc pe împuscŕtorii inamici. Dupŕ vre-o orŕ, se dŕ ordin ca companiile sŕ intre fiecare în curte, sŕ stea în repaus dar complet echipati si gata în orice moment. Mŕ culc din nou, îmbrŕcat chiar si cu mantaua, si pînŕ la ziuŕ sîntem linistiti. La ziuŕ, însŕ, se aud din nou împuscŕturi si gloante spre noi, iar tunuri inamice încep sŕ batŕ liziera satului si soseaua pe care ne aflŕm. S-au luat mŕsuri ca si tunurile noastre sŕ tragŕ. Pionierii au plecat din nou pentru a termina cu facerea podului.
Sectia noastrŕ, a 2-a, a sosit asarŕ cu bat. 3 si se aflŕ la conacul mosiei. In luptele ce a dat, a avut 3 oameni rŕniti si un sergent dispŕrut. O sectie francezŕ ni s-a cerut pentru a fi trimisŕ într-un loc care, pînŕ acuma, nu mi-a fost comunicat.
In timpul bombardamentului de azi, au fost omorîti si rŕniti mai multi soldati. Un tŕran ce mergea pe sosea cu carul a fost aruncat în aer iar cojocul lui atîrnat într-un salcîm.
La conacul mosiei, unde era mai multŕ lume si convoaie strînse, s-au omorît, pe lîngŕ soldati, o sumŕ de cai si boi. Ghiulelele dusmane cŕzînd în grajdurile tŕranilor, le-au stricat, omorîndu-le vitele ; au rŕspuns si tunurile noastre. O luptŕ a fost la nord de sat, unde ai nostri au luat cîtiva prizonieri.
Pe sarŕ circula mereu un zvon cŕ o trupŕ de ale noastre s-ar fi predat. In curînd aflu vestea cŕ Brigada I s-a predat comandamentului german si cŕ ne predŕm si noi. Mŕ duc sŕ mŕ informez la colonel si mi se dŕ ordin sŕ distrug si sŕ arunc toatŕ armŕtura si munitiunea. Tunarii au aruncat tunurile si chesoanele în Olt.
Toatŕ munca de atîtia zeci de ani s-a risipit într-o clipŕ. Aproape toti caii artileriei au fost împuscati. Noi am aruncat închizŕtoarele si alimentatoarele de la mitraliere iar pe acestea le-am îngropat. De asemenea, cutiile cu benzi de cartuse.
Patrule germane, cu chivŕre si lŕnci, cŕlŕri, trec prin sat, dînd bunŕ sara oamenilor nostri.
Desigur, n-am mai avut încotro si, întelepteste, a trebuit sŕ ne predŕm. Se vede cŕ ne-a fost dat sŕ vedem aceste zile.
Am luat mŕsuri ca lada de bagaje, dacŕ nu ne va da voie sŕ luŕm cu noi vre-o cŕrutŕ, s-o las la omul de gazdŕ din Izbiceni. De la casierie ni s-a dat solda înainte.
Astŕ sarŕ ne vom odihni în cantonamentul pe care l-am ocupat ieri si, mîine, vom vedea ce e de fŕcut.
De data asta am visat, chiar azi la prînz, cînd am putut sŕ dorm putin. Visam cŕ comandantii nostri înaintau cŕtre inamic cu un steag alb. Desigur, n-am dat nici o importantŕ visului si, tîrziu pe sarŕ, mi-aduc aminte de el.
Tot asa am visat si retragerea noastrŕ pe frontul Cernii. Se pŕrea cŕ actuala noastrŕ reginŕ, însotitŕ de alte doamne, toate în negru, ne spunea sŕ trebuie sŕ ne retragem.
Eu, foarte supŕrat, strigam aceste cuvinte : « Da ? Sŕ ne retragem ? Pentru asta ne-ati bŕgat în rŕzboi ? »
De azi, prin urmare, sîntem prizonieri . Vom vedea mîine, ce se va face cu noi.

Dr Luchin Diaconu 10/13/2006

Contact:

Informatii Utile despre Canada si emigrare.

Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.

Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!

Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

created by Iulia Stoian