Contrapunct in cotidian - CHIMIA TOAMNEI
Octombrie, simbolul recoltelor. Gândul ne duce la hrana cea de toate zilele si la dilema alegerii alimentelor “sanatoase”. Citim pe etichetele nutritionale sau auzim vorbindu-se depre “grasimi saturate”, “grasimi nesaturate” si “trans-grasimi” (în enleza, trans-fat). Chimista fiind, voi încerca sa explic acesti termeni pentru a usura alegerea alimentelor sanatoase din variatatea de produse disponibile. Pentru început, sa revenim pe bancile scolii, la orele de chimie. Nu, nu renuntati la lectura, promit sa nu încep o explicatie plicticoasa, ci una simpla si, pe cât posibil, amuzanta. Toata chimia organica se bazeaza pe elementul numit CARBON. Asta e, avem carbon în noi, toata viata pe TERRA e bazata pe acest element chimic, carbonul, care are valenta 4. Are deci posibilitatea sa se lege cu 4 atomi de hidrogen (care au valenta 1). Exista deci substanta CH4 (un atom de carbon si patru de hidrogen), numita METAN. Evident ca noi nu suntem formati din metan, dar rabdare, ajungem si la grasimi. Carbonul are deci valenta 4. Dar, in afara de valenta 4, carbonul mai are ceva care-l face UNIC, si anume, capacitatea ca atomii lui sa se uneasca între ei formând lanturi de atomi de carbon. Vom lucra numai cu exemple simple, de lanturi de doi atomi de carbon, dar în corpurile noastre si în grasimi sunt lanturi de zeci de atomi de carbon. Regulile care se aplica sunt însa aceleasi si, daca întelegem ce se întâmpla într-un lant de doi atomi de carbon, gata, am înteles totul. Am vorbit despre metan, CH4, cu un atom de carbon. Daca sunt legati doi atomi de carbon, C-C, atunci fiecaruia din ei le mai raman trei valente libere (din 4 scadem una, cea dintre carboni), deci substanta se va scrie H3C-CH3. Acesta e etanul. Nu, noi nu avem etan în noi, avem alte substante mai complicate, exemplul este numai ca sa întelegem matematica lanturilor de atomi de carbon. Pâna aici e clar? Cine n-a înteles e sfatuit sa reia lectura, cine a înteles poate trece mai departe.
O substanta cu o singura legatura intre atomii de carbon se numeste SATURATA. Mai departe: Carbonul e foarte special: nu numai ca se poate lega cu el insusi cu o legatura, dar o poate face si cu doua legaturi! Atunci, în loc sa se formeze un lant C-C, se formeaza unul C=C. Câte valente au ramas libere fiecaruia din carboni? Simplu: din totalul de valenta 4 scadem doi (doua legaturi intre atomii de carbon), deci ei raman cu cate doua valente ca sa se lege cu hidrogenul. Substanta se va scrie H2C=CH2. Nu conteaza cum se numeste, important e sa stim ca are o dubla legatura între atomii de carbon.
O substanta cu o dubla legatura intre atomii de carbon se numeste NESATURATA, iar un lant mai lung cu mai multe duble legaturi intre atomii de carbon se numeste POLI-NESATURATA.
Rezumat: H3C-CH3 e o substanta saturata. Substantele saturate au legaturi simple intre atomii de carbon si deci mai multi hidrogeni (in cazul de fata 6). H2C=CH2 e o substanta nesaturata. Substantele nesaturate au legaturi duble intre atomii de carbon si deci mai putini hidrogeni (in cazul de fata 4).
Definitiile de substanta saturata, nesaturata si poli-nesaturata trebuie memorate. As sugera sa ne gandim la hidrogen: o substanta cu mai mult hidrogen e SATURATA, una cu mai putin hidrogen e NESATURATA sau POLI-NESATURATA. Uite-asa, noi ne saturam cu mancare, carbonii cu hidrogeni. Fiecare cu legea lui!
Si acum ajungem la grasimi: cele animale sunt solide, cele vegetale (uleiurile) sunt lichide. Asta o stim cu totii. Ce nu stim (poate) este ca grasimile solide au lanturi SATURATE iar cele lichide au lanturi NESATURATE sau POLI-NESATURATE. Asta e diferenta estentiala. Si atunci i-a venit omului o ideee: daca grasimile animale, ca untul, sunt rele pentru sanatate (colesterol), hai sa incercam sa facem unt din ulei vegetal, ca sa prevenim formarea colesterolului. Hai sa saturam uleiul vegetal, ca tot e el nesaturat, hai deci sa-l hidrogenam, si atunci el o sa devina saturat, deci solid. Aceasta a fost inventia margarinei. Ulei vegetal lichid, cu duble legaturi intre atomii de carbon si deci putin hidrogen (tineti minte? nesaturate = putin hidrogen) era tratat (în anumite conditii de presiune si temperatura) cu hidrogen care sa SATURE lanturile de carbon, adica sa rupa dublele legaturi si sa le faca simple, astfel ca substanta sa devina SATURATA si solida, ca untul. Asa a aparut margarina, din TRANS-formarea uleiurilor vegetale nesaturate lichide in saturate solide. Iata ca am ajuns la grasimile TRANS-formate, numite trans-fat, cele provenite din hidrogenarea uleiurilor. Doar ca…socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ si margarina s-a dovedit a fi inca si mai nociva organismului decat untul. Cele mai bune pentru organism sunt uleiurile vegetale, care la tempertaura corpului sunt lichide si nu blocheaza vasele de sange. Cele solide, ca untul, trebuie consumate cu moderatiune. Fiind produse naturale, ele sunt digerate de corp si arderea lor e posibila. Trans-fatul (grasimile trans-formate) sunt un dusman definitiv al corpului, caci sunt solide, deci se depun pe peretii vaselor de sange si, în plus, corpul nu le poate asimila total, fiind substante nenaturale. Concluzie: trebuie evitat trans-fatul – respectiv margarina si toate produsele ce o contin, ca biscuitii si prajiturile din comert. Ce e de urmarit pe etichetele de nutritie? Când scrie “mono-unsaturated fat”, înseamna ca exista o dubla legatura, deci e bine. Cand scrie “poly-unsaturated fat”, asta înseamna ca exista mai multe duble legaturi, deci e si mai bine. Cu cât grasimea e mai nesaturata, cu atat e mai buna pentru organism. Sa ne saturam cu grasimi nesaturate! Sa fugim de orice “hydrogenated fat”, vrem doar grasimi NE-HIDROGENATE, deci NESATURATE. Sper sa nu mi-o ia nimeni în nume de rau pentru subiectul ales. Am dorit ca, amuzandu-ne cu grasimile saturate si nesaturate, sa ne aducem aminte de chimie, care, sa recunoastem, nu e chiar atât de grea pe cât pare!
|
Veronica Pavel Lerner 10/3/2006 |
Contact: |
|
|