Viata si iluzie
Scopul practic al vietii este realizarea obiectivului pe care fiecare om in parte si-l fixeaza; acest scop apare ca un ideal catre care fiecare individ alearga avind ca mijloace de realizare ideatia -imaginatia pe care le face sa lucreze cu munca, determinare si perseverenta ; din aceasta cauza -utilizarea ideatiei si imaginatiei in atingerea scopului- unii considera-incepind cu Schoppenhauer- ca viata insasi e echivalenta cu o iluzie; in realitate viata este o traire concreta care insa necesita punerea in perspectiva a finalitatii, prin intermediul ideatiei-imaginatiei care devine conditia sine-qua-non a reusitei.Fara acest mecanism ,eu-l uman nu se poate mobiliza si individul in aceasta conditie devine ..un ratacitor, un" peirdut" in propria lui viata. In parcursul catre scopul propus drumul este rareori drept,de cele mai multe ori e cotit,necesita pasi inapoi si trepte sau salturi inainte;pe acest drum in care s-a angajat, individul poate sa se opresca la un nivel mai jos decit acel initial fixat ca obiectiv din motive reale-boala,greutati materiale etc-sau sa renunte total in cazuri de addictii -droguri , alcohol,gambling etc. Deaceea reusitele care apar complete sunt rare caci in genere intervin pe parcurs factori sociali, hazard,factori familiali (divorturi,separari de parteneri). Date statistice insa demonstreza ca intr-o societate contemporana data, cu o structura politica determinata, de tip democratic-ca in cultura-civilizatia vestica-, atingerea obiectivelor fixate se realizeaza majoritar daca nu la nivelul initial imaginat ,sigur insa la un nivel mai jos dar apropiat de cel ideal care fusese fixat initial. Ce razulta din cele de mai sus? Primordial, ca viata e departe de a fi o "iluzie"; este o entitate concreta pe care omul isi propune sa o cucereasca si care s-a dovedit ca poate fi cucerita. Viata nu e aceiasi pentru toata lumea,deoarece fiecare individ e conditionat diferit si deaceea se cere individului inteligenta in alegerea scopului pe care vrea sa-l atinga in viatza ca acesta sa nu fie disproportionat cu capacitatea lui . Daca exista proportionalitate intre scop si capacitate si un mediu social stabil, eu-l individual are conditii necesare de a pune in miscare ideatia si imaginatia sustinute de munca , ambitie si perseverenta pentru atingerea scopului propus si reusita este mai mult ca sigura. Ca atare viata nu tebue considerata ca o "iluzie" ca un 'vis" dupa care se alearga ca in cazul de "fata morgana" -care e o falsa interpretare a mintii- ci este un obiectiv care poate fi cucerit cu ajutorul facultatilor pe care le are omul.
|
Ion-Dinu Ion 9/23/2006 |
Contact: |
|
|