Dictoane, expresii si cugetari în opera lui Miron Costin.
In volumul apŕrut la Paris în anul 2000 « Dictionnaire de citations du Monde entiers » în colectia LE PETIT ROBERT, 1130 pagini, (editura Les usuels du Robert, Paris), cultura româneascŕ ocupŕ un loc important i este frumos reprezentatŕ prin extrase din opera a 31 autori, începând cu cei clasici Neagoe Basarab-Voevod, Dimitrie Contemir, Anton Pann, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Constantin Brâncusi, Lucian Blaga, Tristan Tzara, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran si multi altii, pânŕ la foarte recentul Mircea Dinescu. Cel care si-a dat concursul la alcatuirea impresionantului volum este M. Simion.
Din opera lui Miron Costin (1633 – 1691) au fost selectionate doua citate semnificative pentru gândirea marelui cronicar si filosof moldovean, cugetŕri binecunoscute, pe care le transcriem în traducerea în limba francezŕ, asa cum au apŕrut în Le Robert.
« L’argent bouleverse les empires et fait s’écrouler les grandes cités »
« Ce n’est pas le temps qui est sous le pouvoir de l’homme, mais l’homme qui est, le
pauvre, sous le pouvoir du temps ».
Miron Costin, om de bogata cultura, ne-a lasat o adevarata creatie beletristicŕ în ansamblul scrierilor sale, si mai cu seamŕ în Letopisetul Tarii Moldovei si în « De neamul Moldovenilor ». Opera sa straluceste atât prin conceptia filosoficŕ si prin comentariile sale profunde si obiective cât si prin stilul colorat, plin de pitoresc si farmec. Limba folosita folositŕ de Miron Costin o regŕsim, dupŕ doua sute de ani, în amintirile lui Ion Creangŕ.
Este de l;a sine înteles cŕ partile din lucrarile cronicarului moldovean, care pot avea valoarea de citate nu se reduc la doua ci sunt foarte numeroase. Iatŕ mai jos câteva exemple din frumusetea stilului sau literar si a modului de comentare a faptelor iostorice, începând cu caracrerizarea epocii sbuciumate în care traieste cronicarul, epocŕ în contrast cu perioada eroicŕ în care au domnit voevozii Musatini. Miron Costin scrie :
« Sosirŕ asupra noastrŕ aceste cumpluite vremi de acmu de nu stŕm de scrisori, ci de griji si suspinuri »
« Acela ce se îneacŕ, de sabie goalŕ se apucŕ »
« Nu sunt în toate zilele Pastile ».
« Nestiutoare hirea omeneascŕ de lucruri ce vor fi pre urmŕ »
« Ce nu lucreazŕ avutia în lume ! Banii rascolesc împŕrŕtiile si cetŕtile le surpa, cum zice un cuvânt polonez : sula de aur zidul patrunde ».
« Turcul cu vremea dŕ, cu vremea ia; precum este vremea, asa lasŕ, blând când este vremea de blandete, semet si ager când este vremea de semetie. Nu tine niciodata cuvântul crestinului, nici nu-i eate rusine a-l amŕgi, face toate precum îi este vremea ».
« Polonezul este întelept, dupa pagubŕ »
« O ! Moldova, de ar hi domnii tai, carii stapânesc în tine, toti întelepti, înca n’ai pierii asa lesne »
« Blestemul sŕracilor nu cade pe copaci ».
« Mai bine sa vezi cum sunt vestile decât sŕ le auzi de la altii »
« Ai nostri, moldovenii, pre obicei, îndata au plecat fuga, iarŕ polonezii asisderea, iarŕ tatarii, neîncŕpând toti în frunte, au lovit si din dos pe polonezi »
« Domnul ori bun ori rŕu, în toate promejdiile trebuieste ferit, ca oricum, de la Dumnezeu este ».
« Acest Gaspar-Vodŕ, niciodatŕ post n’au avut, ce pre ascuns în toate posturile mânca carne ».
« Ce este orânduiala lui Dumnezeu, nu poate sŕ se amistuiascŕ ».
« Nici fercior dupa fapta tatŕlui sau, nici parinte pentru faptele feciorului sŕu nu-i platnic ».
« Cum e firea cazacilor, la dobânda lacomi ».
« Boierul întelept si avut este de mare folos si cinste domniei si tarii, cŕ dacŕ are domnul cinci-sase boieri avuti, nu se teme de nici o nevoie a tŕrii ».
« Pântecele fŕrŕ fund al turcilor nu se poate sŕtura ».
« Se arŕta Abaza-pasea foarte blându si cu cuvinte mâmgâioase. Ca turcii cu sageti de bumbacu ucid oamenii ».
« O! Nesatioasŕ hirea domnilor spre lŕtire si avutie oarbŕ. Pre cât sa mai adaoge, pe atât râhneste. Poftile a domnilor si a împŕratilor n’au hotar. Având mult, cum n’ar avea nemica le pare. Pre câtu le da Dumnedzŕu nu se saturŕ. Având domnie si cinste, poftesc tŕri si mai late. Si asa lŕcomindu-se la altul, perd si al sau ».
Dacŕ doriti sŕ cunoasteti mai multe exemple din bogŕtia de gândire si stilul a operei lui Miron Costin, deschideti Cronica, De neamul Moldovenilor, sau traducerile lucrarilor din limba polonŕ ale cronicarului moldovean si va veti convinge de frumusete literarŕ a operei sale, rŕmase nouŕ, din vechi timpuri.
------------------------------------------
|
Paul Dancescu/Montreal 9/21/2006 |
Contact: |
|
|
