Doamna Lucia Andrievschi-Bartkiene
Motto: “Tara Mama ii pierde pe cei care o iubesc… Aici in Lituatia noi avem ca Motto cuvintele lui Geo Bogza…Demnitatea unei natiuni este suma demnitatilor fiilor ei.” Lucia Andirevschi-Bartkiene
Interviu cu Doamna Lucia Andrievschi-Bartkiene, Televiziunea Lituania, Vilnius
Pe 24 mai a.c. Casa Comunitatilor Nationale din Vilnius a implinit 15 ani. Cu aceasta ocazie si pentru ca timp de 8 ani a condus cu talent si abnegatie emisiunea pentru minoritati “Labas” (trad. “Buna Ziua”) romanca Lucia Andrievschi-Bartkiene, fost decorata cu insemnul de Onoare de Argint, de catre Departamentul Imigratiei si al Comunitatilor Nationale al Guvernului Republicii Lituania. Am rugat-o pe doamna Andrievschi-Bartkiene sa ne acorde un interviu.
Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Bartkiene, dati-ne va rog cateva date biografice si profesionale.
Lucia Andrievschi-Bartkiene: Sunt nascuta in oraselul Soroca , Republica Moldova. Dupa ce am absolvit scoala medie la Chisinau am facut studiile la St. Peterburg, la Facultatea Universitatii Cinematografice. Aici am facut cunostiinta cu un baiat din Lituania , care studia la aceeasi facultate. Casatorindu-ma cu Remigijus Bartkus , din 1981, am venit sa locuesc in capitala Lituaniei, Vilnius.
La inceput am activat impreuna cu sotul meu la o institutie de cercetari stiintifice. Apoi am lucrat la o televiziune privata. Din anul 1996 am fost angajata la Televiziunea Nationala a Lituaniei, la Redactia Pentru Comunitatile Nationale.
De opt ani sunt redactor si reporter la emisiunea pentru comunitatile nationale mai mici ( rom`ni, armeni, tatari , germani si altele). Emisiunea se numeste “Labas”, in limba lituaniana - “Buna Ziua” sau “Salut”. Celelalte comunitati mai mari au emisiunele lor aparte ( in rusa, ucraineana, poloneza, bielorusa si pentru evrei). Emisiunea “Labas” e unica in toate tarile Baltice, in limba de stat, lituaniana, in care se transmite pentru minoritatile conlocuitoare de mic procentaj etnic. }n ceea ce ma priveste, ma straduiesc sa fac cat mai multe reportaje despre romanii din Lituania, despre istoria si traditiile rom`nilor.
G.T.G.: Cine sunt ‘emigrantii dragostei’ ?
L.A.B.: Membrii societatii “Dacia” din Lituania se numesc ‘emigrantii dragostei’, pentru ca toti am ajuns in Lituania in urma dragostei, casatorindu-ne cu persoane din Lituania (lituanieni, poloneji, etc.). Dragostea a fost motivul emigratiei.
G.T.G.: Copiii din ‘familiile dragostei’, imbina calitatile si culturile parintilor. La dumneavoastra, acest lucru s-a vazut si in numele copiilor. Cum se chiama copiii dumneavoastra si in ce masura multi-culturalismul lor i-a avantajat fata de ceilalti copii?
L.A.B.: Copiii mei se numesc: fiul Vykintas (26 ani), in cinstea unui personaj istoric lituanian, (in Vilnius este si strada Vykintas) si fiica mea Dorina,(18ani) in numle Dorului de tot cei roman. Toti copiii membrilor societatii “Dacia” sunt ageri, si asi zice talentati. Multi-culturalismul lor ii face mai interesanti pentru colegii lor, deoarece ei cunosc mai multe din istorie si din traditiile populare ale lumii. Si in sfarsit, o limba (romana) in plus.
G.T.G.: Care sunt vestigiile istorice, politice si culturale romanesti, sau a Tarilor Romane din Lituania? }n special, care sunt aceste conectii cu Principatul Moldovei ?
L.A.B.: Se stie, ca Alexandru Cel Bun a fost casatorit cu sora lui Vytautas Cel Mare domnitorul Lituaniei. Alexandru Cel Bun a ajutat polonejilor si lituanienilor in doua batalii: 1410 si 1422, respectiv la Grunwald si Marienburg, impotriva cavalerilor teutoni. LDK, sau Marele Principat Lituanian si Statul Moldova de la sfarsitul sec. XIV pana la mijlocul sec. XV, au avut frontiera de stat comuna, lungime de 300m. In 1452, Cetatea Alba din Moldova, a fost reconstruita cu ajutorul lituanienilor. Cercetatorul polonez Henryk Visner in cartea sa “ Jonusas Radvila”(Ionusas), scrie, ca in 1645 Jonusas Radvila ( reprezentatul vestitei familii Radzivil) s-a casatorit cu Maria Lupu, fiica Domnitorului Moldovei Vasile Lupu. Maria a adus o zestre enorma de 650 000 monete de aur, devenind Maria Lupu-Radviliene. Apropo, in societatea noastra avem pe un alt Vasile Lupu din R. Moldova. Arhitectul V. Lupu a construit in Lituania circa 40 de cladiri. Savanta Americana, de origine lituaniana, Maria Gimbutas (Gimbutiene) a cercetat teritoriul Rom`niei moderne, ea considerand ca cele mai vechi asezari ale omului european au fost pe teritoriul Rom`niei moderne.
Mai am o informatie intresanta: cu o luna de zile in urma in Lituania a fost ales noul Presedinte al Parlamentului--- Victor Muntianas . Tatal lui, pe nume ‘Muntianu’, este roman/moldovean din Crimeea, ajuns in Lituania in 1947, si mama sa este lituanianca din Lituania (deci tot ‘emigranti ai dragostei’).
G.T.G.: ‘Emigrantii dragostei’ au si mare dragoste fata de tara de origine si neamul romanesc. Ce este societatea ‘Dacia’, cum s-au organizat romanii din Lituania si in ce fel de activitati sunt angajati ?
L.A.B.: Societatea Culturala Romana “Dacia”, a originarilor din Republica Moldova si Romania in Lituania, a fost constituita in anul 1989.
Membrii societatii sunt 44 de persoane, cetateni ai Lituaniei, care cunosc limba lituaniana foarte bine. }n Lituania, dupa recesam`ntul din 2001, s-a declarat ca locuesc 700 moldoveni si 100 rom`ni (deci 800 etnici rom`ni). Membrii societatii locuiesc in diferite orase ale Lituaniei, cum ar fii: Vilnius, Kaunas, Kretinga, Visaginas, Klaipeda, Gegmarei.
Scopul societatii este de a incuraja pe etnicii rom`ni de a nu uita limba, traditiile si istoria poporului nostru. La sediul comunitatii functioneaza o mica scoala dominicala. Copiii sunt de fapt numai10, si ei cresc foarte repede. Ne straduim sa participam la toate actiunele si festivalurile organizate in Lituania pentru scolile duminicale.
Activitatea societatii “Dacia”este sustinuta de catre Guvernul Lituaniei. Departamentul Comunitatilor Nationale ne-a oferit sediu pentru societate si o sala pentru festivitati. Avem relatii foarte bune cu Ambasada Rom`niei in Lituania (Vilnius) si Ambasada R. Moldova ,(resedinta de la Minsk). Totul depinde de nivelul activitatii membrilor societatii.
}n 2004, societatea “Dacia” a organizat actiunea consacrata a 500 ani de la trecere in eternitate a Marelui Voevod al Moldovei Stefan cel Mare si Sfant. }n primavara anului 2005 am organizat serata consacrata a 155 de ani de la nasterea Marelui poet rom`n Mihai Eminescu. In luna martie 2006 , sarbatoarea “Martisorului” a fost consacrata Marelui poet roman-basarabean Grigore Vieru. La sarbatoare au participat compatriottii nostri din Riga din R. Letona, membrii societatii moldo –rom`ne “Doina”. La toamna dorim sa organizam o serata consacrata activitatii lui George Enescu (125 de ani de la nastere) Vor fi invitati tinerii muzicieni, de la Academia de Muzica din Vilnius, care au participat la concursul G. Enescu din Bucuresti.
Dorim, sa transmitem patriotismul national si copiilor nostri. Dar sa va spun sincer, orice articol in presa lituaniana se incepe sau se termina cu fraza “Moldova e cea mai saraca tara din Europa” . Pe noi toti ne ingrijoreaza acest fapt, foarte mult. Am urmarit cu atentie alegerile din primavara anului 2005 in R. Moldova. Am organizat o intrevedere cu membrul Seimului Lituaniei, observator la alegerile din Moldova, D-l Egidius Vareikis. Este o mare necesitate de a promova ceea ce este mai bun in R. Moldova si Rom`nia. Doar c`nd cunosti o tara destul de bine, numai atunci poti s-o intelegi.
G.T.G.: Pentru sotii/sotiile nordici/e, caldura oamenilor si a pamanturilor romanesti trebuie sa fie un univers ‘tropical’. Ce ati notat ca place lituanienilor in cultura si vizitele lor pe pamanturile romanesti ? Cum reactioneaza la masa vre-unui hram de la sat, sau la vre-o nunta cu tarafuri si mese intinse ?
L.A.B.: . Lituanienii, bineinteles, sunt mai reci decat romanii. Dar le place foarte mult ospitalitatea romanilor si sarbatorile noastre vesele. In special sarbatoarea primaverii “Martisorul” pentru ei, e ceva tainic. Noi nici decum nu intelegem de ce la lituanieni cuvantul primavara e de genul masculin “Pavasaris”. In schimb cuv`ntul “Doina”suna la fel in lituaniana “Daina”. Lituanienilor le plac foarte mult bucatele rom`nesti, mamaliguta, placintele, sarmalutele, ghiveciurule din legume. Despre nuntele de la tara ei zic insa, ca se fac prea multe cheltueli .
Recent la Vilnius a fost deschis restaurantul rom`nesc “Transilvania”. Unul din sefii restaurantului e Jurgis Paplaitis feciorul Emiliei Paplaitiene, membra societatii “Dacia”. Acum restaurantul a devenit un loc preferat pentru toti, cu vitralii din Transilvania pe geamuri , portretul lui Vlad |epes si obiecte rom`nesti expuse in cadrul restaurantului. Deci acum exista o ‘Transilvanie’ in Lituania. De altfel acesta este si unicul restaurant rom`nesc pe teritoriul tarilor Baltice (Lituania, Letonia. Estonia).
G.T.G.: Dumneavoastra lucrati la Televiziunea Lituaniana, la ‘Departamentul Minoritati’. In ce masura lituanienii fac distinctie intre colonistii rusi, fostii ‘privilegiati’ ai Armatei Rosii si celelalte minoritati, inclusiv cea a rom`nilor ?
L.A.B.: Lituania, de 15 ani este o tara independenta. Ea este de altfel prima, dintre tarile Baltice, care a declarat independenta nationala de fosta URSS. In 1991 Guvernul Lituaniei a declarat “varianta zero” – toti cetatenii Lituaniei la un moment dat, au primit cetatenia R.L. In Letonia n-a fost asa posibilitate si compatriottii nostri p`na astazi n-au primit cetatenia acelei tari. Acum in Lituania locuesc reprezentantii a 100 nationalitati, si din ei, cetateni ne-lituanieni sunt circa 20. Cu15 ani in urma, a doua etnie dupa lituanieni au fost rusii, acum sunt polonejii, apoi ucrainienii, bielorusii. Deci multi rusi au emigrat. La inceput in socitatea noastra au fost cateva familii de moldoveni militari, care au emigrat inapoi in R. Moldova. si patru persoane au emigrat in SUA, dintre basarabeni: Victor Cernatescu, Dumitru Turcanu, Jiulia Valuta siValentin Valuta. Salutari multe lor.
Daca cunosti limba lituaniana, doresti sa cunosti istoria si traditiile lituanienilor n-ai nici o problema, toti te vor ajuta. Lituania e o tara mica ( circa 3 ml. locuitori), cu una dintre cele mai vechi limbi din Europa, si lituanienii sunt un popor ambitios. Probabil fara asa ambitie nationala o tara mica nu poate exista.
G.T.G.: Ce parere aveti despre decizia Bucurestiului de-a impune vize de intrare in Tara Mama a etnicilor romani din Basarabia Bucovina de Nord s.a. ? De ce credeti ca acest apartheid al romanilor contra rom`nilor este un lucru iresponsabil ?
L.A.B.: Vizele de intrare in Romania pentru etnicii romani din Basarabia si Bucovina de Nord este o catastrofa. Mai ales acum ( cum simt eu), cand s-a inceput un nou val al rusificarii R. Moldova. Nu stiu cum s-ar putea rezolva acesta problema, dar tara Mama ii pierde pe cei care o iubesc.
G.T.G.: Ce parere aveti despre decizia Chisinaului de-a schimba titulatura liceelor “Romano-Francez Gh. Asachi” si “Romano-German M. Kogalniceanu” in Moldo-Francez si respectiv Moldo-German? De ce credeti ca acest apartheid al romanilor contra romanilor este un lucru iresponsabil?
L.A.B.: La Chisinau parca toti au uitat despre Marea Adunare din Piata Centrala, au uitat, ca a fost c`ndva Frontul Popular, nu mai asculta nimeni c`ntecele lui Ion si Doina Aldea – Teodorovici. Doar nimeni n-a anulat legea din 1989 , de la 31 August cu privire la oficializarea limbii rom`ne si revenirea la alfabetul latin. si sarbatoarea nationala “Limba noastra cea romana” nu se mai sarbatoreste. In schimb s-au inmultit sarbatorile vinului. Problema liceelor e un absurd complect.
Doar M. Eminescu n-a scris in doua limbi, a scris in limba romana.
Cred, ca R. Moldova trebuie sa fie reunita cu Romania, in caz contrar va fi o provincie a Rusiei. Din acest punct de vedere rom`nilor (de pe ambele parti ale Prutului), le lipsesc ambitiile lituanienilor pentru o tara unita si libera.
G.T.G.: In ce masura credeti ca prezentarile stereotipe, des negative, de catre mass-media din Lituania, a romanilor si a Romaniei/Moldovei, este datorata arogantei si in ce masura este datorata ignorantei ? Ati notat o schimbare inspre bine, fata de reprotajele de acum 10 ani fata de Rom`nia/Moldova si fata de cele prezente ?
L.A.B.: Lituania, ca toate tarile europene mici se trage mai mult catre tarile mari si economic puternice ca Marea Britanie, Germania, SUA. Interesul catre Rom`nia a fost intotdeauna mai slab. Luand in consideratie canonul jurnalistic modern ”tot cei negativ e senzatie”, va dati seama ce stiu cetatenii Lituaniei despre Romania. In anul 2006, am notat o schimbare spre bine. Am gasit unica firma turistica, Amber Travel Sevice, care organizeaza calatorii in Romania. Turismul e cea mai binefacatoare colaborare intre tarile noastre.
In 2004 o intreprindere din Lituania a construit dupa comanada romanilor un pod modern, constructie din metal, 250 m.( valoarea de cateva milioane de LT.) Podul a unit R. Moldova cu Romania peste Prut in regiunea Iasiului. Lituanienii au construit podul timp de 3 luni si a fost primul pod dupa o tehnologie noua exportat in afara Lituaniei. Nu e simbolic acest fapt?
Lituania timp de 2 ani este membra U E. La sfarsitul anului 2005 am citit un articol cum ca Lituania face investitii in Romania. Intreprinderea “Europa Group Hanner” va construi in centrul Bucurestiului blocuri de locuinte, in valoare de 15 milioane euro. Pe cuprinsul a18 mii metri patrati,( 100 de apartamente). Lituanienii doresc sa faca si alte investitii in urmatorii 3 ani.
G.T.G.: Ce ati simtit in suflet cand ati intrat in si vizitat Romania pentru prima data?
L.A.B.: Cand am vizitat Romania pentru prima data eram foarte fericita si de faptul ca in sfarsit am ajuns in tara, si de faptul , ca eram cu fiica mea Dorina.
Sigur, ca eram emotionata si am vazut relieful, natura, satele, orasele, oamenii in toata frumusetea lor.
Mi se parea ca in vis ca auzeam peste tot lumea vorbind o limba extraordinar de frumoasa, limba mea de bastina si eu ma simteam mandra de limba romana. In 2005 inainte de Craciun am revazut Romania ( recomandata de Ambasada Romaniei de asta data), in componenta delegatiei oficiale cu Presedintele R. Lituania, Valdas Adamkus. Am vazut frumoasa capitala - Bucuresti, toata in lumini. Si am avut din nou emotii frumoase.
G.T.G.: In America, multi romani isi pierd cultura si limba lor si a familiilor lor, in prima generatie. De ce credeti ca ar fii bine totusi ca rom`nii sa-si pastreze si dezvolte limba si cultura de bastina, in paralel cu cea adoptiva si odata ce-au emigrat in alta tara?
L.A.B.: Limba, cultura si traditiile- este cea ce ne uneste pe noi toti. Dar limba romana e cel mai principal lucru. Daca stii limba romana bine poti sa fii demn ca esti o particica a natiunii romane. Eu ma stradui sa imbib orice intonatie noua, orice accent si informatie despre limba romana, de la noi venitii din tara.
E un paradox, dar locuind in Lituania am invatat mai bine limba romana, decat locuind acasa. Aici in Lituania avem ca MOTTO cuvintele lui Geo Bogza: “Maretia unei paduri este suma maretiei copacilor ei. Demnitatea unei natiuni este suma demnitatilor fiilor ei”.
G.T.G.: Cum puteti fi contactata ?
L.A.B.: La Tel: 370 68732510 si la emailurile:
lucia@centras.lt
lucia@palsatas.lt
G.T.G.: Va multumesc!
L.A.B.: Si eu va multumesc !
|
de Gabriel Teodor Gherasim, New-York 9/16/2006 |
Contact: |
|
|
