Concordie, dar cum ...
Intr-un articol pe internet semnat Observator se noteaza cu parerea de rau existenta unei atmosfere nesanatoase care a aparut intre diaspora romana dinafara granitelor si unii membrii din mass media din Romania; pe drept cuvint atmosfera creata nu este acceptabila din nici un punct de vedere : este anti- nationala, imorala, insultatoare., nedemna de o natiune civilizata... Vini nu trebue cautate daca se vrea o concordie reala caci vinile pot fi gasite de ambele parti. Daca nu trebue cautate-doarece ar invenina mai mult atmosfera- cea mai simpla formula ar fi sa ne amintim de hora fratiei : " hai sa dam mina cu mina cei cu inima romana... "
Greutatea este ca nu se mai poate dansa hora fratiei pe pamantul Romaniei prin faptul ca apoape zece milioane de romani nu mai sunt pe pamintul tarii, ai Romaniei!! Ei constitue diaspora , si cum se vede nu sunt putini la numar! Si mai au o calitate, afara de faptul ca sunt asa de multi, anume ca toti acesti romini au trecut examenul serios al emigrarii si integrarii intr-o noua societate, au invatat sa se exprime intr'alta limba decit cea de acasa, s-au acomodat la alte obligatii si obiceiuri, gindesc altfel decit cum gindeau cind erau acasa, sunt intru-citva...alt tip de romani ; sunt romani...modificati si se poate spune fara a gresi ca sunt schimbati in bine in sensul ca au reusit sa se ia de piept cu viata si in genere au invins. Sunt invingatori, cu sacrificii uneori imense, dar sunt victoriosi. Aceasta le da o mica aureola caci au trecut ptintr-un proces de autoverificare in urma caruia vederea asupra societatii si lumii in genere nu mai este cea de acasa!
Romanii de "acasa" pe de alta parte au avut si ei experiente dureroase: au avut sperante -dupa ani de comunism feroce- in momentul revolutiei ca ceva se va modifica in bine pentru ei dar au fost in continuare inselati de aceiasi oameni care au apartinut regimului rasturnat si inclusiv Securitatii, au ramas saraci si exploatati de sistem, au trebuit sa se expatrieze ca sa gaseasc locuri de munca in tari straine si adune un ban ca sa faca fata nevoilor vietii si sa hraneasca familia ; s-au umilit si au suferit in tot acest proces si au devenit vulnerabili facind compromisuri si pierzind "valorile" care reprezinta fundamentul constiintei umane. Asa se explica frequenta delicventei, furtul, minciuna care are aceiasi valoare ca si adevarul, acceptarea vulgaritatilor in exprimarea uzuala ,etc. Au devenit confuzi si desperati. Daca se compara evolutia paralela a acestor doua grupuri de romani, cei din diaspora si cei ramasi "acasa" este usor de vazut diferenta dintre ele; aceasta diferenta explica din plin lipsa de intelegere reciproca.
In aceste conditii intrebarea care se ridica este cum diaspora ar putea arunca o punte pe care sa poata trece mai usor intelegerea care ar fi necesara ca romanii sa se poata din nou apropia si sa realizeze concordia preconizata de Observator.
Singurele resurse -si acelea limitate- ale diasporei sunt posibilitatea de investitie materiala , morala si de cunoastere tehnica in tara noastra ca astfel sa creeze acolo locuri de munca unde sa aduca priceperea si tehnologia invatata in tara de imigrare. Realist vorbind sunt extrem de putin romani care au aceasta posibilitate si aceasta e de inteles: o prima generatie de emigranti nu pot realiza in rastimpul unei singure generatii o baza materiala care sa poate permite o extindere peste hotarele noii patrii.; o a doua limitare este data de faptul ca cei mai multi emigranti sunt profesinisti pentru ca putini au fost aceia care int-run ratimp scurt de 20-30 de ani s-au implicat in industiri, comert extins etc. care sa le permita acumulare de capital cu care sa faca investiii infara. In acest mod este absolut o iluzie sa se creada ca poate existra pe aceasta linie un ajutor efectiv pe care diaspora l-ar putea oferi celor de acolo in rastimpul unei singure generatii. Pe linie culturala nu cred ca diaspora are ceva de oferit ;a-si spune ca invessul e mai adevarat; astfel o mai mare apropiere culturala ar fi de dorit si in a acest sens diaspora romineasca mai bine organizata ar pute invita formatii de artristice de calitate, din tara, pe care sa le faca cunoscute pe scenele lumii . In acest mod s-ar ridica prestigiul culturii rominesti in lume. Tot in cadrul activitatii culturale ar fi de sugerat organizare de vizite in grup de catre membrii diasporei, in tara cu care ocazie sa se stabilesca relatii personale care ar fi urmate de invitatii sub forma de vizite . Prin cunoastere individuala dela om la om se pot lamuri pareri, se pot schimba puncte de vedere se pot schimba atitudini. Romanii din tara pe de alta parte pot face mult pentru aceasta apropiere ; in primul rind sa aceepte pe romanii din diaspora ca fiind romani ca si ei si poate mai mult ca ei caci fara dubiu toti si-au manifestat atasamentul fatza de tzara prin intoarcere in tara, vizite anuale , bani cheltuiti acolo sau tirmiti la oameni ramasi acolo etc. Este cunoscut circa 20% din romanii ramasi in tara primesc bani si sustinere dela romanii din diaspora ceea ce nu este putin ! Multi de asemenea si-au dat pensiile la care au avut dreptul celor ramasi acolo. Nici acest gest nu este neinsemnat el traduce mila, intelegere si atasament fata de suferintele celor de acolo. Deaceea cei din diaspora merita mai multa considerare decit le arata cei din tara.
Concordie? Da, daca exista participare si vointa de ambele parti si daca se poate stabili un dialog in presa din Romania privind aceasta problema dureroasa in care sa se publice si parerile celor din diaspora.
|
Ion-Dinu ION 8/8/2006 |
Contact: |
|
|