Cu bicicleta prin Toronto ( II )
Ca să găsesti originile si cultura unui oras trebuie să mergi în centru-downtown.
Pe strada cu nume semnificativ Church street se găsesc cele trei biserici care sunt expresia libertatii religiei în Toronto.
Cu bicicleta se poate ajunge usor de la un loc la altul.
Prima biserică importantă este catedrala Sf. Mihail care este catolică. Catedrală înseamnă că aici isi are sediul scaunul episcopului. Cuvântul catedră din limba latina înseamnă că se învata de acolo asezat. Este faimoasă prin corul de baieti si prin faptul că este sediul eminenetei sale Arhiepiscopul de Toronto Aloysus Cardinal Ambrozic.
Dintre toate cele trei biserici este singura care respectă asezarea est-vest pentru ca rugaciunea să se facă cu fata către răsărit. Restul bisericilor nu mai respectă aceasta regulă desi tot mai mult acum în alte feluri se arată în Yoga de exemplu că trebuie să dormi numai într-o pozitie pentru a fii în concordanta cu câmpul magnetic terestru. De asemeni este singura biserică dintre cele trei care nu a ars în foc.
Începuturile bisericii sunt din anul 1849 când părintele Michael Power care slujise în zona Quebec este consacrat episcop de Toronto la biserica Sf. Paul care era singura biserică catolică la acea vreme iar congregatia era formată în principal din irlandezi săraci. Pămîntul pe care a fost construită catedrala a fost cumpărat în mare parte din banii preotului dar si din donatii. Abia în 1848 se înfiintează biserica dar parintele Power nu a mai trait să o vadă. Unii dintre contribuitorii bisericii au fetele sculptate pe frontispiciu cum este un anglican care s-a convertit la catolicism căpitanul John Elmsley.
Turnul bisericii a fost construit din donatii ale oamenilor de vază ai orasului printre care si George Brown care era protestant. Biserica te încînta prin minunatele vitralii-stained glass. Se văd aici persoane din cărtile sfinte care sunt reprezentate prin simboluri: cei patru evanghelisti: SF. Marcu (leul), Sf. Luca (bour), Sf. Matei (om) si Sf. Ion (vultur); apoi cei patru profeti din Vechiul Testament: Isaia, Ieremia, Ezekiel si Daniel; sase simboluri ale lui Isus Hristos: mielul pascal, pelican, Iov iesind din balenă, sarpe îndrăznet, “Ark of the Covenant” si mâna lui Dumnezeu.
De asemeni în interior sunt cele 13 statii ale crucii pe care catolicii le pun în toate bisericile. Acestea reprezinta momente importante din drumul către Golgota al lui Isus Hristos. De Pasti se fac procesiuni cu opriri la toate aceste statii ale crucii care este un mod educativ de a învăta despre viata lui Isus Hristos. De sărbatori puteti asista la concertele care se tin aici.
Protestantii sunt reprezentati prin biserica Metropolitan Toronto asezata la intersectia Church cu Queen si care este sediul bisericii uniatilor. Uniatii sunt formati de fapt prin unirea în 1925 a mai multe biserici: metodisti, congrationali si presbiterieni. Initial au inceput ca biserica metodista. Metodistii au cumparat terenul pentru actuala biserica in 1868. Biserica actuala dateaza din 1928. Are cea mai mare orga din Canada construita de fratii Casavant.
Catedrala St. James este biserică anglicană si i-a fost acordat terenul de la intersecTia Chruch cu King la anul 1797. Atunci orasul Toronto se numea York si era format din loialisti englezi care se refugiaseră din cele 13 colonii care vor deveni ulterior americane. Acestora li s-au adăugat imigrantii care veneau mereu din Anglia.
Enoriasii bisericii au fost la început numai 150 dar ulterior parohia a crescut.
Saint James este în traducere Sfântul Iacob. De fapt au fost doi Iacob unul cel Mare si altul cel Mic. Cel Mare a fost unul din apostolii lui Iisus Hristos.
Biserica a fost construită de soldatii care stăteau în garnizoana Fortului York ce se afla ceva mai departe de centrul civic al orasului.
Abia în 1828 biserica este dedicată lui Saint James de către Sfintia sa preotul Charles James Stewart, episcop de Québec.
În 1812 John Strachan, un nume de care vom mai auzi este numit preot la biserica St. James, este conducatorul scolii de aici si i se dă în grijă si garnizoana fiind acolo “chaplain” adica un preot care răspunde de o institutie în acest caz garnizoana York.
In 1839 John Strachan devine primul episcop care conduce dioceza York care se desprinde de dioceza de Quebec.
John Strachan este un exemplu de urmat pentru imigranti. Este fiul unui pietrar din Aberdeen, Anglia si prin calitatile sale reuseste să devină conducatorul bisericii în Toronto. Intra cu o bursă la King’s College în Aberdeen dar are probleme pentru că tatăl său moare chiar în primul an si trebuie să se intretina singur practicînd meseria de profesor.
Vine în Upper Canada ca să fie tutor la copiii unor cetateni de vază din orasul Kingston. Apoi este preot în biserica anglicană. Desi se îndragosteste, nefiind bogat, îi spune iubitei să se căsătorească cu un altul foarte bogat. Acesta moare si apoi se căsătoresc dar de data asta femeia era mai bogată. De la Kingston se muta în Toronto fiindu-i oferită o slujbă mai bine plătită de preot la St. James si profesor la scoală.
Se spune ca era atât de iscusit încît a reusit să preîntîmpine devastarea orasului York de către trupele americane conduse de generalul Dearborne în 1813 când trupele engleze se retrăseseră din garnizoana York.
Biserica a fost la început din lemn apoi din piatra . În sfârsit ultima biserică care a rezistat până în zilele noastre este din anul 1853 constuită în stil gotic-revival. Arhitect este Frederic Cumberland care a mai realizat Osgoode Hall si University College. S-a folosit piatra din Toronto si din Ohio. Cu un turn de 100 m biserica este cea mai înalta biserică din Canada.
Ea are un cor si o orgă care a fost examinata si reparată de faimosii frati Casavant.
Si dacă tot suntem în zonă vom trece de la zona spirituala la zona comercială si dăm fuga pe bicicletă la St. Lawrence Market situată pe Front Street stradă care se numeste asa pentru ca era mai demult chiar la marginea lacului. Încă din 1803 clădirea St. Lawrence Market a fost menită să fie o mare piată unde găsesti: fructe, vegetale, carne si brânză, dar a fost si primărie o perioadă. Când am vizitat-o mi-a adus aminte de târgul Obor din Bucuresti.
Toată forfota era o oboseală plăcută după momentele de liniste din cele trei biserici. Această mixtură este foarte propice pentru artă si creatie si pentru scrierea de poezii mai ales dacă este si un festival în această piată.
ST LAWRENCE MARKET
I saw an angel between vegetables
With a harp and a heavenly voice
Eat things are on the tables
And soul things are your choice
Apples and trio-s
Mushrooms and music of celts
Something for bios
And something for brains.
Red and black,
Blue and orange
Brasilian company is back
Dancing your soul is easy and strange
Carrot juices fit with country music
And puppet with Hungarian musician
Joy and happy time
Lots of colors and sky
It’s St Lawrence festival-Saturday.
Ceva mai departe se găsesc distileriile Goderham unde de multe ori se filmeaza dat fiind că atmosfera este de epocă. Proprietarul a facut avere în perioada prohibitiei si de aceea a putut construi o clădire foarte interesantă denumita Flatirion asa cum se află si în alte orase americane.
James Worts a emigrat în Canada la 1831 si a construit o moara care era foarte cunoscuta pe valea râului Don Valley.
William Goodherham emigrează si el dar cu 54 de oameni. Se asociază cu Worts si crează o distilerie în anul 1837. James nu apucă să o vada dar fiul lui devine asociat cu Goodherham. Deja în 1850 industria era infloritoare. Din cauza ca a crescut odata cu orasul era o afacere bună. Avea o moară de făină, un chei de acostat vapoare, două depozite, un atelier de cupru, o casă în care se tinea gheata.
Molson, competitia a început să faca bere atunci Goodherham-Worts nemaiavînd concurentă devine lideră în productia de whiskey făcut din secară. Fabrica era foarte modernă pentru acea vreme. Nu folosea multă forta de muncă. În 1871 producea 2 milioane de galoane de whiskey care reprezenta jumătate din cererea pentru Ontario si un milion galoane care mergea la exporturi începînd cu Montreal si terminînd cu America de Sud: Rio de Janeiro, Buenos Aires.
Când un foc distruge o parte din clădiri, capitalistii construiesc din nou pe alte principii mai moderne si au o linie de productie foarte avansată care este anterioară celei introduse de Ford prin linia lui de asamblare a masinilor. Începîăd cu 1870 odata cu moartea proprietarilor afacerea nu mai merge asa bine dat fiind că are competitie mare din partea lui Hiram Walker & Sons. Canadian Club începe sa fie o legendă si încă este la moda si acum. Industria trece prin diferite perioade printre care fabricatia de antifreeze dar în final business-ul moare încet-încet. Acum se încearcă o renastere a lui prin introducerea de mici magazinase cu arta care merg bine cu atmosfera de eră industrială unde poti călca pe caldarîmul original.
Va urma
|
Dana Mateescu 8/3/2006 |
Contact: |
|
|
