Un loc de pelerinaj - Manastirea Cernica
Manastirea Cernica, situata la 14 km de Bucuresti, pe DN 3, si ctitorita la inceputul secolului 17, continua sa uimeasca prin istoria ei minunata si prin marea ei forta duhovniceasca. Aici a trait Sfantul Calinic, care avea, intre alte daruri, si pe acela de a citi gandurile celor din preajma sa. Aceasta veche vatra de spiritualitate si cultura romaneasca este o mandrie nationala si un loc predilect de pelerinaj spiritual. Pictorul Ion Tuculescu, scriitorul Gala Galaction, marele teolog Dumitru Staniloae si multe alte figuri ilustre, istorice sau duhovnicesti, odihnesc in cimitirul manastirii.
Sfintele Moaste tamaduitoare
Manastirea de calugari, ctitorie a vornicului Cernica Izvoranul, zis Stirbei, e atestata documentar la 1608, prin hrisovul domnesc al lui Radu Voda Serban. In acel an, vornicul a refacut un vechi schit, caruia i-a dat numele sau si l-a inzestrat cu pamanturi, paduri si sate, spre vesnica pomenire a neamului sau. Manastirea este zidita in mijlocul unui lac inconjurat de paduri, prezentand in orice anotimp aceeasi fascinatie, atat pentru ochi, cat si pentru inima. Dupa ce a fost parasita vremelnic din pricina unei epidemii, manastirea a fost restaurata in 1842 de catre Sf. Calinic (1787-1868), care a fost staret al manastirii timp de 31 de ani. Moastele acestuia, facatoare de minuni, odihnesc intr-o racla din biserica mare a manastirii. Multe sunt minunile vrednice de pomenire ale Sfantului Calinic, de la vindecari miraculoase la intoarcerea barbatilor acasa, la maritisul fetelor sau la dezbararea de vicii cumplite. La Cernica, nu exista zi in care credinciosi din toata tara sa nu vina sa se roage dinaintea Sfintelor Moaste pentru alinarea necazurilor si iertarea pacatelor.
De la Gheorghe la Calinic
In anul 1781 vine ca staret al manastirii parintele arhimandrit Gheorghe, unul dintre ucenicii Sfantului Paisie de la Neamt. Acesta reface obstea de monahi (care se risipise din pricina razboaielor si a ciumei) si ridica din ruina biserica. Viata monahala de la Cernica primeste astfel un nou avant. In locul vechii biserici e construita, la 1815, Biserica Sf. Nicolae din Ostrov, a carei pictura interioara a fost realizata de zugravul Fotache, unul dintre ultimii mesteri ai picturii medievale. Lacasul l-a avut ca staret, intre 1818 si 1850, pe cel mai luminos si reprezentativ om al timpului: Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, ctitor de manastiri si biserici, de spitale, scoli si case pentru orfani. In vremea sa au fost ridicate zidurile imprejmuitoare si Biserica Sf. Gheorghe, cladirea staretiei si aproape toate casele de pe insula care poarta numele aceluiasi Sfant Mare Mucenic. Iubitor de cultura, Calinic a pus bazele unei valoroase biblioteci si a deschis aici o scoala de pictura bisericeasca. O institutie de o reala importanta a fost Seminarul Monahal, care a functionat aici si a dat oameni de seama ai Bisericii, printre care si Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist. Corpul de chilii in care vietuiesc astazi calugarii este ocrotit de ziduri ca de cetate, cu o arhitectura tipica zonelor de campie, adica nu prea inalta, spre a se putea repara usor.
Pe lacul Cernica au tacut broastele
Ierarhul Calinic a fost trecut in randul sfintilor in 1955, in plina prigoana comunista. Printre cele mai celebre profetii ale sale se numara prezicerea mortii Mitropolitului Nifon, a izgonirii lui Cuza, a celor doua Razboaie Mondiale si chiar a "izbavirii" Romaniei, ce-ar fi trebuit sa inceapa (si poate a si inceput, in adancuri nestiute de noi) in anul 1996. Vechea chilie in care a trait e situata in insula Sfantului Gheorghe de pe lacul Cernica si a devenit cu timpul casa memoriala. Acolo se pastreaza obiecte care i-au apartinut marelui staret. Un fapt cel putin curios e acela ca in jurul chiliei broastele nu canta niciodata. Legenda spune ca intr-o seara, pe cand sfantul era cufundat in rugaciune, linistea i-a fost tulburata de oracaitul broastelor. Atunci el s-a dus pe malul apei si, delimitand cu privirea o portiune din lac, atat cat "zgomotul" sa nu ajunga la chilie, a binecuvantat broastele si le-a spus: "Duceti-va in stanga si in dreapta, de cantati cat vreti! Dar aici voi sa nu-mi mai cantati!". Din acea zi, in zona binecuvantata de Sf. Calinic broastele au incetat sa mai oracaie.
Mortul neputrezit
Povestesc batranii calugari ca in vara anului 1854 Sf. Calinic se indrepta, pe Valea Jiului, catre Manastirea Lainici. Pe drum s-a intalnit cu fiii unui om instarit, care murise in urma cu 7 ani. Tocmai in acea zi de sambata urmau sa-i faca parastasul de pomenire si Calinic s-a oprit sa-si traga putin sufletul alaturi de ei. Cu ocazia deshumarii cadavrului, rudele au constatat ca mortul nu putrezise. Toti au incremenit de spaima. Stiind ca sfantul are har si ca face minuni, copiii bogatasului au cazut in genunchi si l-au rugat sa ramana in satul lor pana a doua zi. Calinic s-a induiosat si a ramas pentru a-i ajuta. Lumea vorbea ca raposatul avusese in timpul vietii puteri necurate si toate slujbele de dezlegare facute la capataiul lui de arhierei si preoti, ca si toate rugaciunile rudelor, nu avusesera nici un efect. Sfantul a tinut slujba liturghiei la biserica din sat si a mers la mormant cu o cruce in mana. Mortul, dezgropat intre timp, era rezemat in picioare de zidul bisericii. Trupul intact era imbracat in haine lungi de matase. Dupa ce si-a terminat slujba, sfantul a inceput sa citeasca rugaciunile de iertare a pacatelor si dezlegare de blesteme. Toti cei prezenti au plans, inaltand slava lui Dumnezeu, in timp ce trupul raposatului se transforma sub ochii lor in pulbere, incepand de la talpi. La sfarsitul rugaciunilor, din cadavru nu mai ramasese decat o gramajoara de tarana amestecata cu oase. Blestemul fusese stins.
"In numele Domnului Hristos, ridica-te!"
Biserica Sf. Nicolae din asezamantul Cernicai are o icoana facatoare de minuni, dar nu se stie cu precizie care dintre cele 7 icoane prezente in interior este aceea. Se banuieste doar ca ar fi cea mai veche dintre ele. Icoana il infatiseaza pe Sf. Nicolae. Legenda spune ca acesta a coborat intr-o noapte in visul Sfantului Calinic si l-ar fi anuntat ca staretul Nicandru a murit. La vremea aceea calugarii au notat data respectiva in scriptele bisericii si trista veste s-a confirmat mai tarziu. Spre sfarsitul vietii, in cadrul unei slujbe de exorcizare savarsite in paraclisul Episcopiei Ramnicului, Sf. Calinic a reusit sa aduca in fire o femeie care tipa, facea spume la gura si-si rupea hainele de pe ea. Bunul parinte si-a asezat mainile pe capul ei si a binecuvantat-o, rostind: "In numele Domnului nostru Iisus Hristos, ridica-te!". Femeia s-a linistit intr-o clipa, apoi s-a inchinat la sfintele icoane, multumind lui Dumnezeu. Dupa putin timp, un mestesugar din partea locului, pe nume Costache, a venit cu fiul sau epileptic la Sf. Calinic. Acesta i-a spus: "Du-te acasa si te roaga la Maica Domnului". Cand a ajuns in ograda lui, barbatul a ramas uimit vazand cum fiul lui se indreapta catre icoana Preasfintei Fecioare si ingenuncheaza. dinaintea ei! Dupa ce s-a rugat, copilul s-a ridicat in picioare si, cu o privire senina, i-a spus: "Tata, cu ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului, sunt sanatos-tun".
Icoana prevestitoare
Iata, in final, marturia unei tinere care a vizitat recent Manastirea Cernica: "Am intrat inauntru cand abia incepuse slujba. Emotionata, am trecut pe la racla Sfantului Calinic si dupa aceea pe la icoane. Ajunsa in fata Sf. Altar, la icoana Mantuitorului nostru Iisus Hristos, am atins icoana, dupa care, ridicand privirea, am ramas uimita: Mantuitorul era cu gura intredeschisa! Fata Ii era intr-o continua miscare. Intotdeauna admirasem acea icoana si stiam ca Iisus era pictat cu gura inchisa. Atunci mi-am zis in gand: Doamne, ce vrei sa-mi spui? Atunci Mantuitorul a deschis si inchis gura de doua ori! Am iesit tulburata din biserica. Credeam ca am innebunit, ca am probleme cu vederea, nici eu nu mai stiam... M-am framantat ore intregi, nestiind ce sa fac. Insa, cand am ajuns acasa, in Bucuresti, am aflat cu stupoare ca apartamentul meu fusese spart. Hotii mi-au furat niste bani care nu erau ai mei, ci ai unui prieten. Acesta ii lasase la mine pentru ca urma sa demaram impreuna o afacere. Eram disperata. Am fost nevoita sa-i restitui omului banii, lucru care m-a obligat la economii drastice timp de mai multe luni. Intrebarile privitoare la intamplarea petrecuta la Cernica, cu putin inainte de furtul banilor, ma chinuiau inca, asa ca m-am dus din nou acolo. Am intalnit un preot batran, caruia i-am povestit viziunea din biserica. Acesta mi-a spus, cu o voce venita parca din cer: N-a fost o vedenie. Mai bine aminteste-ti daca mimica fetei din icoana era trista. I-am spus ca da. Preotul mi-a pus mana pe frunte: Copila, nu cumva ai avut de atunci un necaz, o pierdere mare de bani? Apoi a disparut ca si cand n-ar fi fost. Habar n-am cine era, dar m-a facut sa inteleg ce voise sa-mi spuna, de fapt, acea sfanta icoana..."
|
Gabriel MATEESCU 7/26/2006 |
Contact: |
|
|
