Calatorii de vacanta - La Cluj Napoca
Seara, într-o seară caldă de iulie, am ajuns la Cluj Napoca, „Orasul Tricolor”.
Aici mai mult ca oriunde în tară esti sigur că esti în România si asta pentru că steagul tării flutură pe fiecare stâlp - si nu numai unul - si pe fiecare sediu de institutie. Nu e nimic rău în asta. Cinste lui, cinste primarului Funar. În drumurile mele v-am mai spus că peste tot în marile orase drapelul tării flutură pe toate străzile. Dacă aici mai sunt si băncile din parc vopsite în culorile rosu, galben si albastru, e o dovadă în plus că acest primar e un român adevărat.
Dar apropo de drapelul tării. Dragi cititori, ati auzit? Stiti? Ni se pregăteste drapelul cu stemă. Stati linistiti, nu vă agitati. Stiu si eu că a mai fost stema pe drapelul României. Acum însă, stema României va fi introdusă în centrul drapelului national, pe culoarea galben, pentru prima oară după 1989. Legea fundamentală va specifica includerea stemei pe drapel, în conditiile în care actuala Constitutie nu are un asemenea detaliu. Stema, care are ca element central vulturul de aur cruciat, a devenit simbolul tării în 1992, când Parlamentul a ales una dintre cele două variante prezentate de către Comisia heraldică. Prima stemă a României a fost realizată în 1863, după unirea Moldovei cu Tara Românească, iar nouă ani mai târziu introdusă o nouă stemă care includea simbolurile tuturor provinciilor românesti. Stema României Mari, realizată în 1921, cu însemnele Casei de Hohenzollern, a fost înlocuită, după al doilea război mondial, sub presiunea trupelor de ocupatie sovietice, cu o efigie decorativă întruchipând resursele tării si o stea rosie. După decembrie 1989, primul simbol a fost steagul cu o gaură în mijloc, de pe care a fost îndepărtată stema comunistă.
Orasul tineretii mele este tot mai frumos. Ne aflăm lângă statuia care îi înfătisează pe Lupa Capitolina si pe legendarii întemeietori ai Romei, Romulus si Remus, de unde, traversând frumosul Parc Central Simion Bărnutiu, ajungem pe Cetătuie. De câte ori nu a traversat acest parc si „Înăltimea sa Ghită Muresan”. A ajuns si românul nostru în NBA si la Hollywood? A ajuns. Cinste lui. Supranumit „Uriasul din Carpati”, „Big Geetza/Ghitza”, ardeleanul cu o statură impresionantă – 2,30 metri si 143 kilograme – si suflet de copil, a reusit să ajungă în NBA, dar si la Hollywood, tot datorită faimei sale de baschetbalist.
Cu verisoara mea Alice, mă întâlnesc de fiecare dată cu mare plăcere. De fapt, nu pot uita ce mult m-a ajutat atunci când eram plecată, dat fiind natura serviciului. Cele câteva cuvinte minunate, pe care le-a scris pe prima pagină a unui dictionar pe care i l-a dăruit Moniei, când avea sase ani: „Nici dacă ai fi fost fetita mea nu te-as fi iubit mai mult” spun totul. Am rămas peste noapte acasă la Alice, sus pe Cetătuie, cea mai înaltă colină a Clujului de unde orasul important centru cultural, stiintific si artistic al tării, asezat pe malurile rîului Somesul Mic îti apare în toată frumusetea lui. Numeroase sunt si institutiile: cele de învătământ superior: Universitatea Babes Bolyai, Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga, Institutul agronomic, Institutul medico-farmaceutic, Institutul de arte plastice Ion Andreescu, Conservatorul de muzică Gh. Dima; trei teatre: Teatrul National, Teatrul maghiar de stat si Teatrul de păpusi; opera română si maghiară, o orchestră simfonică, mai multe muzee, între care Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Muzeul National de Artă, înfiintat în 1859 si reorganizat de-a lungul anilor cu o bogată colectie de opere românesti: Grigorescu, Andreescu, Luchian, Aman si străine, Muzeul Etnografic al Transilvaniei si Grădina botanică, cea mai veche din tară.
I-am propus lui Alin si el a acceptat cu plăcere să mergem într-un loc, drag mie, unde în anii de scoală îmi petreceam timpul liber. Este vorba de grădina botanică, acea institutie, în care sunt prezentate colectii de plante vii, având un rol stiintific si cultural-educativ. În grădina botanică sunt aclimatizate plante din diferite regiuni ale Pământului care dispun de amenajări speciale: sere, bazine cu apă. Grădini botanice celebre se află la Paris, Londra, Moscova, Upsala, Berlin, Boston, Bogor în Indonezia. În tara noastră mai există grădina botanică din Bucuresti înfiintată de D.Brîndza si cea de la Iasi. Grădina botanică a Universitătii Babes-Bolyai din Cluj Napoca a fost înfiintată în anul 1920 de către profesorul Alexandru Borza. În organizarea ei primează conceptia stiintifică în materie de clasificare a plantelor si de fitogeografie, armonios îmbinată cu rafinamentul artistic care-i imprimă o notă de farmec si pitoresc cu totul aparte. Are o suprafată de 14 ha ce delimitează un teren accidentat si variat, care se pretează în mod strălucit la cultivarea unor colectii de plante atât de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei, colectii care însumează aproximativ 10000 de taxoni. Este împărtită în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal, fiecare cu specificul său.
În sectorul ornamental sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase si ierboase care încântă ochii vizitatorilor de la topirea zăpezii până la primele îngheturi ale toamnei. Flora asiatică se întinde în jurul minunatei Grădini japoneze, amenajată în stilul traditional intermediar gyo-no-niwa, cu numeroase elemente de arhitectură peisajeră specifice. Complexul de sere este alcătuit din sase sere în care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale si subtropicale, cum sunt: celebrul nufăr de pe Amazoane, împozantii palmieri, plante australiene si mediteraneene, plante suculente, orchidee si ferigi tropicale. Sectorul sistematic, unul dintre cele mai importante sectoare ale Grădinii botanice, reprezintă o carte vie de botanică, în care speciile sunt grupate pe familii, iar acestea în ordine si clase, dispuse în ordine filogenetică. Flora si vegetatia tării noastre este bine reprezentată prin vegetatia Câmpiei Transilvaniei, a Muntilor Carpati, a Banatului si a Olteniei, a dunelor maritime. O sugestivă amenajare o constituie Grădina romană, dominată de statuia zeitei Ceres si de diverse piese arheologice, descoperite în municipiul roman Cluj Napoca, populată cu plante de cultură, legume si flori ce cresteau în grădinile romane, cultivate si azi în grădinile tărănesti la noi.
În incinta grădinii botanice este situat Institutul botanic cu colectivul de botanică al facultătii de Biologie si Geologie, Muzeul botanic a cărui clădire a fost începută în anul 1930 si s-a terminat în 1935, în timpul domniei regelui Carol al II-lea, prin râvna rectorului Fl. Stefănescu Goangă si a directorului profesorului Al. Borza după planurile si sub conducerea inginerului I.I.Ivascu arhitect. În muzeu se găsesc 6900 piese divers conservate si Herbarul Universitătii care adăposteste 635000 coli de herbar cu plante provenite din toate florele pământului. Grădina botanică, editează si publicatiile „Ccontributii botanice”, revistă care cuprinde lucrările stiintifice ale botanistilor clujeni, „Catalogul cu seminte” pe baza căruia se realizează schimbul de seminte cu aproape 500 de institutii similare din 82 de tări si „Flora Romaniae Exsiccata”, care permite schimbul de herbare cu institutiile botanice din lume. Acest laborator de cercetare a vietii plantelor, de ocrotire a plantelor rare si a ecosistemelor naturale, de conservare de germoplasmă vegetală, slujeste învătământul botanic superior si are în acelasi timp nobila misiune de educare si sensibilizare a populatiei în spiritul respectului si atasamentului fată de natură.
De fiecare dată când ajung în la Cluj mă uimeste curătenia, îmi plac oamenii si florile, din care mai ales trandafirii. Dr. Stefan Wagner din Cluj Napoca, timp de 40 de ani cercetător la Statiunea Pomicolă, - unde mai bine de treizeci de ani Sever fratele tatălui meu a fost contabil sef - este fără îndoială unul dintre cei mai prestigiosi creatori de soiuri de trandafiri din tară, recunoscut ca atare si în lume. În semn de pretuire a meritelor sale în domeniu, a fost primit cu ani în urmă, de M.S. Elisabeta, regina-mamă a Angliei, iar în 2000 a fost distins cu Premiul Mondial al Rozelor la Conventia Mondială de la Houston, Texas, S.U.A. El este autorul a 24 de soiuri nou-create în România, soiuri de o rară frumusete denumite „Foc de tabără”, „Aur de Cluj”, „Bordură de nea”, „Rosalinda”, „Nostalgic”... St. Wagner este de asemenea initiatorul Asociatiei „Amicii rozelor” care numără azi peste 1600 de membrii, organizati în 10 filiale din tară.
Ei bine, acest promotor al diversificării si răspândirii soiurilor de trandafiri, a tipărit recent o carte captivantă, intitulată sugestiv „Trandafirul – de la mit la mileniul trei”, în cuprinsul căreia găsesti tot ce se stie astăzi în lume despre aceste flori omniprezente: istoria trandafirului apărut cu milioane de ani în urmă, miturile si legendele legate de frumusetea lui, metodele de cultură si înmultire, un minilexicon; texte însotite de peste 400 de ilustratii, înfătisând nu numai soiurile cunoscute sau mai putin stiute, dar si acele amenajări specifice de colectii, numite „Rozar”, cum sunt cele din Baden Baden, Paris-Bagatelle, „Lady Norwood” din Wellington, Tyler-Texas SUA... Să vă mai spun, inspirată din volumul lui Stefan Wagner, volum tipărit într-o editie de lux, similar unui album de artă, că ameliorarea trandafirului în România a început la Timisoara prin 1888, unde W. Muhle a creat soiul „Mme Josephine” – petale aurii cu pete albe-, ca apoi fiul său, A. Muhle, să creeze între 1923-1929 circa 20 de soiuri noi denumite: „Reine Maria de Roumania”, alb marmorat, „Princese Yvonne Ghika”, alb-fildesiu, „Banater Roze”, alb-galben. La Cluj, începutul l-a făcut Rudolf Palacsay, din 1930 si până prin 1962, cu soiuri ca „Regele Carol”, roz-portocaliu, „Duiliu Zamfirescu”, bordo, „Carmen Silva”, alb, apoi, stafeta a fost preluată de Stefan Wagner, care a dus-o până în zilele noastre, predând si el unor tineri cercetători, dar fără a abandona demonstratiile de tăiere si cultură, zilele de vizionare de diapozitive legate de frumusetea trandafirilor sau expunerile izvorâte din bogata sa experientă tinute în tară si străinătate.
Volumul său îl parcurgi cu satisfactia omului ce ar vrea să vadă trandafirul în orice grădină, terasă, curte sau asezare, ca simbol al frumosului cotidian. Frumosul se cuvine a fi căutat, el fiind echivalentul Binelui. Si, pentru că am adus vorba despre frumusete, trebuie măcar să amintesc de frumusetea Prieteniei – căreia, noroc cu Vacanta! pot, în fine, să-i acord toate drepturile. Vara aceasta mi-am dorit-o plină de soare, de prieteni si de ... cărti!
Coborând dinspre Grădina Botanică, lăsăm în stânga Casa de Cultură Studentească si Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga. Biblioteca a fost înfiintată în 1872 cu profil stiintific, enciclopedic si didactic. Aici se găsesc peste 1500000 de volume, cărti si periodice: incunabule, cărti românesti si maghiare vechi, manuscrise, stampe, hărti, zeci de mii de note muzicale, medalii si monede. Posedă o retea de biblioteci filiale, pe facultăti, sectii, catedre cu sute de mii de volume.
Printre marile universităti ale României se numără si Universitatea Babes-Bolyai, înfiintată în 1959 prin contopirea universitătilor „Victor Babes” si „Bolyai Janos”. Anterior au existat la Cluj o universitate maghiară(1872-1919) si o universitate românească (1919-1948), aceasta din urmă functionând cu patru facultăti: stiinte, medicină cu sectiile medicină si farmacie, drept, litere si filozofie. Apoi s-a ajuns la opt facultăti, însumând 29 de specialităti în 1965, numărul facultătilor, al specialitătilor si al studentilor crescând în următorii ani, existând cursuri tinute si în limba maghiară. Poate vă întrebati: de ce si de unde, acest nume al universitătii?
Numele universitătii a fost dat în memoria celor două celebrităti ale Transilvaniei. Primul vine de la Victor, fiul lui Vincentiu Babes, avocat, profesor, ziarist si om politic român din Banat, luptător pentru drepturile nationale ale românilor din Transilvania, de mai multe ori deputat în parlamentul din Budapesta. Victor Babes, a fost medic, a fost profesor de patologie si bacteriologie la Facultatea de Medicină din Bucuresti si membru al Academiei Române. Este unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume, scris în colaborare cu savantul francez A.V. Cornil în 1885. A adus contributii deosebit de importante, de renume mondial, la studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei. Prin cercetările sale valoroase asupra antagonosmelor microbiene s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor. Activitatea lui Babes, a influentat puternic si dezvolatrea medicinii veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinii profilactice. El a introdus vaccinarea antirabică în tara noastră. si este autorul primului model rationalizat de termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparate histologice, preocupându-se îndeaproape de problemele medicinii profilactice. Studiind cauzele bolilor cu extindere în masă, el a scos la iveală cu curaj rădăcinile sociale ale acestora si, fără să se teamă de urmări, a spus: „Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rusini nationale, vi-l dau eu: împroprietărirea tăranilor”. Victor Babes a combătut agosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute a lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum si fideismul. A sustinut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii si al cauzalitătii.
Al doilea nume al universitătii clujene vine de la familia de matematicieni maghiari originari din Transilvania. Au trecut două secole de la nasterea lui Janos Bolyai, care, în evolutia de progresie geometrică a matematicii, ocupă un loc aparte, prin opera sa care a revolutionat întreaga lume a celei mai rafinate stiinte, ce a rămas si va rămâne un adevărat tezaur al neamului nostru. Pasionat încă de mic de geometrie si algebră, încă de la 14 ani, sustine, în locul tatălui său, Farkas Bolyai, orele de matematică la Colegiul din Târgu Mures. Ajuns student la Viena, la Academia Militară, se dovedeste a fi deosebit de pasionat de problema paralelă din postulatul al V-lea al lui Euclid, ajungând la o concluzie total diferită fată de cea a tatălui său. Iată cum această pasiune, devenită mai târziu obsesie, reprezintă unul dintre elementele motrice ale dezvoltării acestei stiinte si ale societătii actuale. Farkas Bolyai judeca la fel ca ceilalti oameni care nu fuseseră în stare să vadă adevărul. Considera că obsesia fiului său va determina pierderea „sănătătii, linistea si toată bucuria vietii”, el „cunoscând această noapte fără lumină, în care a îngropat fiecare luminită si bucurie a vietii sale”. Însă, Janos Bolyai era convins că această „fixatie” reprezintă de fapt, baza formării unei noi ramuri a matematicii, o nouă geometrie, adevărată în mod absolut. Era sigur că intentia nu este în măsură să decidă precizia sau imprecizia postulatului. Dintre cele trei ipoteze, el o alege pe a doua:1) într-un plan, printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singură paralelă la dreapta dată; 2) într-un plan, printr-un punct exterior unei drepte se pot duce cel putin două paralele la dreapta dată; 3) într-un plan, printr-un punct exterior unei drepte nu se poate duce nici o paralelă la acea dreaptă.
Astfel, Bolyai ne propune o viziune mult mai amplă asupra geometriei de până în acel moment, deschizând, astfel, un nou drum spre cunoastere, lărgit fiind, în viitor, de către Riemann si Arthur Coyley, demonstratia existentei geometriei neeuclidiene nefiind, însă, terminată în lucrarea sa, Apendix la Tentamen din 1832. Lucrarea cu care Bolyai rămâne celebru în Istoria matematicii este „Stiinta absolut adevărată a spatiului, indiferent de adevărul sau falsificarea axiomei a XI-a a lui Euclid”. Geniul existent în Bolyai face ca teoria generalizată a relativitătii să fie anticipată de către acesta: „Si legea gravitătii pare a fi în legătură cu felul de a fi al spatiului”.
Teoria lui Bolyai nu este, însă, acceptată de cei din jurul său chiar si de tatăl său si de prieteni si acest lucru reprezintă un motiv în plus de frământare, dând nastere mai târziu unei stări de nervi sau de ipohondrie care îl făceau inapt pentru serviciul militar, fiind pensionat în 1833 când avea gradul de căpitan. Toate aceste lovituri îl doboară, practic, ajungând, în final, să locuiască într-un sat de lângă Târgu Mures, într-o mizerie fără egal. Aici scrie ultima sa carte „Teoria fericirii”, în care arată că fericirea omului este dependentă de fericirea întregii omeniri. Infinitul este numai „un facon de parler”, fiind vorba, propriu-zis, de limite fată de care anumite rapoarte se apropie oricât de mult vrem, în timp ce altor rapoarte le este termis să crească fără nici o îngrădire. În acest sens geometria neeuclidiană nu contine absolut nimic contradictoriu, desi unii trebuie la început să considere paradoxale multe rezultate ale geometriei neeuclidiene; a le considera însă contradictorii ar fi numai o amăgire produsă de obisnuinta anterioară de a considera geometria euclidiană riguros adevărată.
În legenda astronautilor se spune că Iason, însotit de cântăretul Orfeu si de câtiva prieteni, a pornit pe corabia Argo, ce fusese construită de Argos cu ajutorul Zeitei Atena ca să aducă din Colchida lână de aur, pretul cerut pentru dobândirea domniei ce-i fusese furată tatălui său. Dar când, după multe peripetii primejdioase, a reusit să aducă lâna de aur, nu obtine răsplata cuvenită si bucuria i se preschimbă în durere, apoi în moarte. Janos, al cărui nume este o anagramă a numelui eroului din legendă, a avut o soartă asemănătoare cu a lui Iason. Prin aportul său în matematica mondială, recunoscut, abia, după 1870, comemorarea sa si-a găsit si îsi va găsi mereu loc, atât pe meleagurile tării noastre, cât si în marile centre universitare ale lumii.
De a lungul vremii universitatea clujeană a dat numerosi învătati care au dus faima României în lume. Una dintre celebrităti cu care universitatea si întreaga Românie se mândreste este Emil Racovită, biologul român, fost membru si presedintele Academiei Române între anii 1927 si 1929 al si profesor la Universitatea din Cluj, în anii 1920-1947. Emil Racovită a participat, împreună cu Amundsen, la expeditia cu nava „Belgica” în 1897-1899, în calitate de naturalist, în Antarctica, unde a adunat un bogat material stiintific botanic si zoologic si a făcut cercetări devenite clasice asupra balenelor. A fost subdirector în perioada 1900-1920 al statiunii zoologice marine de la Banyuls-sur-Mer din Franta, având aceeasi functie si la laboratorul de anatomie comparată de la Sorbona, si codirector al revistei internationale „Archives de zoologie experimentale et generale”. A înfiintat în anul 1920, la Universitatea din Cluj primul institut de speologie din lume si a predat primul curs de biologie generală din România. Racovită este fondatorul biospeologiei definită de el ca stiintă a formelor de viată din mediul subteran, pesteri si pânze freatice de apă. Mare iubitor al naturii tării, este unul dintre initiatorii ocrotirii monumentelor naturii în România. Emil Racovită a publicat si materiale privind organizarea învătământului superior si a cercetării stiintifice.
Continuând să vă prezint municipiul de pe Somes, printre numeroasele monumente ale orasului se numără Grupul Statuar „Scoala Ardeleană”, unde se află S. Micu, Gh. Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu, formati la scolile Romei si Vienei. În 1791 reprezentantii de frunte ai Scolii Ardelene au alcătuit „Supplex libellus Valachorum” în care revendicau pentru românii transilvăneni egalitate în drepturi cu ungurii, sasii si secuii. Scoala Ardeleană a avut un rol important în dezvoltarea constiintei nationale, în stimularea studiului istoriei, în stabilirea unor norme gramaticale, în introducerea alfabetului latin, în ortografie, în încurajarea stiintelor si scolilor, în înmultirea manualelor si a adus o importantă contributie la pregătirea ideologică a miscării de la 1848 din tările române.
Bastionul croitorilor este un vestigiu al fortificatiilor construite în secolul 16 si partial refăcute de principele Transilvaniei Gabriel Bethlem, restaurat în 1959. În apropierea lui a fost ucis, în 1601, Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul, în amintirea căruia s-a ridicat o statuie în anul 1976. Alte monumente importante cu care Clujul se mândreste sunt: Grupul Statuar „Horea, Closca si Crisan”, Monumentul „Memorandistilor”, Statuia lui Sf. Gheorghe, omorând balaurul, Statuia lui Avram Iancu si Statuia lui Mihai Viteazul din pietele cu acelasi nume, Statuia lui „Matei Corvin” situată lângă Biserica Sf. Mihai din Piata Unirii, Catedrala Ortodoxă Română si nu în ultimul rând Crucea Eroilor Neamului situată pe Cetătuie.
Biserica Sfantul Mihail - este cea mai veche constructie religioasă din oras si totodată un monument reprezentativ al situlului gotic. Biserica de tip hală, cu trei nave a fost clădită între 1349-c.1580. Portalul intrării principale datează din a doua jumătate a secolului 17. Se păstrează fragmente din pictura interioară realizată în secolul 15. Sacristia are un portal valoros în stilul Renasterii germane. Amvonul monumental a fost realizat în stil baroc de sculptorii germani J.Nachtigall si A.Schuhbauer, iar turnul-clopotnită construit în stil neoclasic. In faâa bisericii se află statuia ecvestră a lui Matei Corvin realizată de sculptorul Ioan Fadrusz în 1902.
Muzeul etnografic al Transilvaniei, amenajat în clădirea Reduta, consturctie în stil empire, a adăpostit Dieta Transilvaniei. Aici a avut loc la 1894 procesul „memorandistilor", iar în 1923 s-a desfăturat Congresul general al sindicatelor din Romania. Muzeul posedă peste 40000 de piese cu privire la ocupatiile populatiei din Transilvania, piese de port popular si mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi.
Un alt muzeul, cel de istorie al Transilvaniei are un patrimoniu de peste 100000 de piese repartizat în mai multe sectii: comuna primitivă, epoca daco-romană ,modernă-contemporană, lapidariu roman si lapidariu feudal.
Muzeul de artă din Palatul Bamfi, este un frumos edificiu în stil baroc, având o fatadă decorată cu sculpturi si statui, construite după planurile arhitectului Johann Blaumann, galerie de artă modernă si contemporană romanească ce cuprinde opere ale pictorilor transilvăneni din secolul 18, pânze semnate de Ioan Andreescu, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Ion Jalea, Romulus Ladea si multi altii. Galeria de artă universală prezintă picturi din scolile: germană, flamandă, italiană, rusă, olandeză, ungară.
Casa lui Matei Corvin, cea mai veche constructie laică păstrată în oras construită în stil gotic, a primit trăsături renascentiste după renovările ulterioare. Aici s-a născut Matei Corvin, care avea să devină rege al Ungariei. Acum casa adaposteste Institutul de arte plastice Ion Andreescu.
Colectia de istorie a farmaciei, amenanjată în casa Hintz, clădire unde a functionat prima farmacie a orasului, în 1573, prezintă mobilier, vase, substante si instrumente farmaceutice.
Istoria teatrului corespunde perioadelor de dezvoltare ale istoriei societătii. În România originile artei teatrale populare sunt legate de viata si de civilizatia timpului străvechi. Jocurile tărănesti cu măsti, din epoca feudală, turca sau brezaia, mosnegii, alaiurile de mascaradă îsi pierd cu timpul semnificatiile originalre rituale si devin spectacole de teatru popular, în care sunt reprezentate cu fantezie, într-o viziune aproape exclusiv comică, tipuri, moravuri si evenimente din viata socială. Spectacole ocazionale de teatru în limba română sunt jucate de elevii scolilor confesionale românesti din Transilvania încă din 1755. În 1919 se înfiintează Teatrul National din Cluj, continuator al traditiei teatrale românesti din Transilvania. În fata frumoasei constructii în care se află Teatrul National si Opera Română sunt două monumente impozante, Statuile marilor nostri poeti Mihai Eminescu si Lucian Blaga.
Ca asezare umană, orasul are o origine veche si cunoaste, sub numele de Napoca, o deosebită înflorire în epoca daco-romană. O dată cu extinderea stăpânirii maghiare în Transilvania, are loc o suprapunere a organizării militare maghiare peste formele de organizare economică, socială si politică a populatiei locale româno-slave. În aceste conditii a fost construit la Cluj un centru militar, castrum Clus, atestat sub acest nume pentru prima oară în 1213, care a devenit centrul militar-administrativ al comitatului cu acelasi nume. Orasul Cluj, căruia în limba maghiară îi corespunde Kolozsvar, iar în limba germană, Klausenburg, poartă astăzi numele Cluj- Napoca.
În secolul 13 Clujul s-a dezvoltat mai mult ca o asezare cu caracter agricol, populatia îndeletnicindu-se si cu mestesugurile. Procesul de constituire si dezvoltare a orasului ca centru economic a fost favorizat de asezarea sa la încrucisarea unor importante căi comerciale. Clujul a primit de la regii Ungariei o serie de privilegii, pe care le-a pierdut temporar după răscoala din 1437, când a trecut de partea tăranilor răsculati. Acestea i-au fost însă reconfirmate mai târziu de Iancu de Hunedoara. Începând din secolul 15, se poate constata existenta în Cluj a unor puternice bresle de cojocari-blănari, curelari, fierari, croitori, măcelari, cărora Matei Corvin, regele Ungariei, le-a acordat numeroase privilegii, care au constituit un puternic impuls pentru dezvolatrea orasului.
După constituirea principatului autohton al Transilvaniei, în 1541, Clujul a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia, Mihai Viteazul, ajuns domn al Tării Românesti, al Transilvaniei si al Moldovei, a confirmat Clujului toate privilegiile date de regii Ungariei si principii Transilvaniei. În anii 1790-1848 si 1861-1867, orasul Cluj a fost capitala principatului Transilvaniei sub stăpânirea Austriei. După unirea Transilvaniei cu România în 1918, Clujul a continuat să fie centrul vietii politice si culturale a Transilvaniei. La Cluj au avut loc puternice actiuni de protest împotriva dictatului de la Viena din 1940, în urma căruia a ajuns sub stăpânirea Ungariei hortiste, eliberat fiind în octombrie 1944.
Mă opresc aici cu prezetarea în mare, a orasului în care am fost elevă si studentă, si unde mi-am desfăsurat activitatea ani multi, orasul care este unul dintre cele mai frumoase si mai curate orase din tară. Si nu pot pleca Cluj fără să-i facem o vizită pritenei noastre Lia cu care am petrecut o frumoasă după-amiază pe Hoia, locul în care clujenii se relaxează de câte ori timpul le permite. Pădurea de la marginea orasului, oferă linistea de care simtim cu totii câtă nevoie avem. Aici, la iarbă verde grătarul si berea sunt mai bune ca oriunde.
Doamne fă-i nemuritori!
A doua zi, ne-am continuat drumul prin Războieni. De câte ori mă întorc la Războieni unde este casa părintească mă gândesc ce caut eu acolo de unde s-au mutat de mult cei dragi mie. Ceva a mai rămas în memoria vegetală a bătrânilor copaci de lângă morminte. Si, de fiecare dată aprind o lumânare la mormântul părintilor, care acum îsi dorm somnul de veci în curtea bisericii, acolo, unde, când mă apropii de mormântul lor simt eu că trebuie să le vorbesc:
-Sunt aici mamă si tată, chiar dacă voi nu mă vedeti, am soptit si de această dată
-Te văd, fii sigură de asta, mi-a soptit Alin
-Îi simt că sunt alături de mine, i-am spus, în timp ce lacrimile îmi brăzdau obrajii sărutându-se undeva sub barbă.
Nu pot să întorc timpul. Am rămas cu ochii plini de lacrimi si cu durere în suflet pe care doar moartea mi-o va stinge. Fiecare om are durerea lui... Nu vreau să deschid rănile nimănui. Mama si tata sunt acum împreună pe alte tărâmuri doar de ei stiute. Noi însă, nu-i putem uita. Făceau parte din viata noastră. A murit mama si tata!... Câtă durere poate încăpea în iubire?!
Dumnezeu să-i odihnească în Pace! Doamne fă-i mnemuritori! Pe părintii care mor.
|
Rodica Elena LUPU 7/20/2006 |
Contact: |
|
|
