Acum, la rasarit de soare, ( Câteva gânduri a unui tata pentru copilul lui iubit )
Viata noastra, a tuturor este rezultatul dragostei si vointei divine manifestate prin legile
universului ce se aplica neîncetat si fara exceptie în tot si în toate, deci inclusiv în fiecare
încercare prin care trecem.
Actiunea noastra constienta sau inconstienta si rezultatele ei se subordoneaza acestor legi.
Adica daca noi gândim si facem ce trebuie, vom percepe viata ca e pe o rasplata, daca încalcam
legile universului, o vom percepe ca pe o pedeapsa.
Ce sunt legile universului pentru noi?
Respectarea stricta si neconditionata a celor 10 porunci, evitarea necontenita a celor 7 pacate de
moarte si adeziunea totala la învatatura lui Iisus. Toate acestea ne-au fost deja date si explicate de
mult si nu putem pretinde ca nu stim sau nu întelegem, asta e raspunderea personala a fiecaruia!
Fiecare primeste tot ceea ce are nevoie pentru a urma aceasta cale si a se reîntoarce la divinitate
când absolut toate lectiile karmice s-au învatat si promovat.
Ce înseamna sa facem ce trebuie?
Sa iubim pe Dumnezeu, pe noi însine, pe parintii si pe copiii nostri, pe prietenii, neprietenii sau
necunoscutii, toti si toate, în aceasta ordine. Neconditionat.
Când încalcam legile universului?
Când prin gândurile, vorbele sau faptele noastre ne dezicem de iubirea fata de Dumnezeu, fata de
noi însine, fata de parintii si copiii nostri, de prieteni, neprieteni sau necunoscuti sau fata de orice
alt lucru sau fapta de pe lumea asta, vazuta sau nevazuta de noi. Fara exceptie.
Dupa cum vezi, nu putem lasa nimic în afara dragostei, pentru ca Dumnezeu este dragoste,
dragostea este sursa existentei întregului univers, a creatiei si a evolutiei, atât în planurile
superioare, subtile cât si în planul fizic, în dimensiunea în care traim pe Pamânt.
Cum respectam regulile de mai sus?
Foarte simplu, sa cerem iertare pentru absolut orice greseala pe care o facem cu voie sau fara
voie, constient sau inconstient si sa iertam pentru orice greseala care ni se face, cu voie sau fara
voie, constient sau inconstient.
Sa spui si sa simti Tatal Nostru ori de câte ori simti ca abdici de la dragoste, ori de câte ori întelegi
ca ai gresit sau ca ti s-a gresit.
Iarta si vei fi iertata, cere iertare si nu ti se va mai gresi . Suna ca un paradox dar asa este.
Ca parinte al tau si copil al parintilor mei, si eu gresesc în fiecare zi, dar ma rog la Dumnezeu sa
ma lumineze.
Nu ma rog sa-mi dea sanatate, bani sau noroc, nu, asta e furt. Ma rog sa ma ajute
sa mi se deschida sufletul ca sa primesc lumina lui, sa mi se umple sufletul de iubire, asta
înseamna sa poti sa ceri iertare si sa poti sa ierti. Atunci primim absolut orice din infinita lui
bunatate si abundenta. Daca nu, nu…
Caracterul, soarta si sanatatea noastra, a parintilor si a copiilor nostri depind unele de altele în
mod complex si subtil, fara exceptie. Depind de cantitatea de iubire din sufletul nostru.
Cu toata dragostea îti dau aceste sfaturi acum, când ai intrat la facultate. E o mare realizare, o
rasplata pentru noi toti. Dar daca drumul nu a fost usor sau drept, daca am suferit cu sufletul sau
cu trupul, e un semnal de avertizare ca mai sunt destule de corectat. De catre noi toti si fiecare în
parte pe felia lui. Sunt alaturi de tine, pentru toata viata, ca parinte si prieten.
Depinde însa si de tine sa primesti dragostea si sa o dai înapoi. E cu dus-întors…
|
Cristian Dumitrescu 7/16/2006 |
Contact: |
|
|
