Nascatorul de vise
Ce-ar spune un savant-chimist domnitei, cu care se intalneste, daca pe neprins de veste cerul ar deveni invadat de nori: “Draga! Sa stii, ca norii sant niste gramezi vizibile de picaturi de apa sau cristale de gheata, aflate in suspensie. Ei se formeaza in urma condensarii si sublimarii vaporilor de apa din atmosfera.”
Ce-ar spune un geograf prietenei despre nori: ”Gici, ce nor a trecut pe langa noi; iar acela, prin care se intrezareste discul solar? Stiai, ca sant patru categorii de nori: Nimbus, Stratus, Cumulus si Cirrus. Ii poti identifica?”
Ce-ar spune un meteorologist iubitei: “Sa stii, ca din norii Stratus, de regula, nu cad precipitatii; iar din Cumulus ploua cu picaturi mari si rare. Norii Cirrus nu dau ploi; in schimb Nimbus genereaza averse de ploaie si ninsoare.”
Ce-ar spune un taran nevastei: “Paine vom avea pe masa! Uite cate ploi! Ce bucurie! Toti norii astia sant intr-adevar bineveniti. De s-ar strange mai multi, sa ude glia din plin, sa avem roada din belsug.”
Ce-ar spune un aviator logodnicei: “ Ma tem de norii astia ca de hrean. Imi strica dispozitia inainte de decolare.”
Ce-ar spune un poet fiintei dragi: “Stii de unde izvorasc toate visarile? Din noi. Imagineaza-ti o calatorie spre nori in doi. E captivant! E fermecator! Intinde-mi mana. Esti gata? Plecam….”
Eu te innvit pe norul cela nemiscat,
Care de-asupra noastra a mas suspendat.
Am sa te culc pe suprafata matasoasa,
Daca ai sa fii in ceruri somnoroasa.
Cu norul trecator am sa te invelesc,
Cu focul dragostei am sa te incalzesc,
Iubito!
Eu te implor sa mergem pana sus,
In lumea norilor, unde va fi totul spus.
Sa fim mai aproape de bolta cereasca,
Albastrimea ei viata sa ne-o indulceasca.
Sa ne uitam surprinsi la paclele din jur,
Acolo vom avea interminabilul sejur,
Iubito!
Eu iti promit o calatorie-trasnet in doi,
Pe pernele cerului vom fi numai noi.
Ne vom imbarca iute in corabia alba,
Si vom pluti alene prin lumea dalba.
Pe urma in fotoliu moale ne vom aseza,
De speteaza puhaba ne vom rezema,
Iubito!
Eu am sa vin la tine sa cersesc un “da”,
Atunci in noru’ infoiat ne vom cufunda.
Picaturile lui se vor precipita pe buze:
Ingeresti si dragalase, ca niste buburuze.
Apa rece din inalturi ne va inviora,
Cu rotocoale imblanzite ne vom juca,
Iubito!
Eu iti voi demonstra un joc astral,
Vom numara lucirile de pe norul-portal.
Ne vom gandi la drumul lung spre ele,
Vom urmari tacut caderile de stele.
Vom trezi la viata figurile din ‘nalt,
Cupola magica vom pretui din start,
Iubito!
Am sa te port spre norul din departare:
Solitar, ratacit, ce pereche nu are.
Am sa-ti arat virtutile lui secundare,
Caci el pe-ntins retine razele de soare.
Intemniteaza solii corpului incandescent,
Pe urma scoate cate-un manunchi atent,
Iubito!
Am sa te iau in imparatia norilor gri,
Vom injgheba pe ei o partie de ski.
Pe-acel durduliu din lant il vom smulge,
Va ninge cumplit, daca il vom scurge.
Pe-acel naravas, pierdut in gol, ‘l vom lua,
Scuturandu-l, vom cerne fulgi de nea,
Iubito!
Te voi lua de mana si vom pleca pe nori.
Unde-ti voi da gogosi moi in loc de flori.
Pe-acel ingamfat ‘l vom tine de subtiori,
Zguduindu-l, vom trimite pe terra ploi.
Iar cand unul de altul succint ii vom atasa,
Puterea notorie ei vor arata si va scapara.
Iubito!
Ne vom retine de-a binelea in mrejele lor.
Vom atinge arcada celor sapte culori.
De pe campia alba, imbatati de surasuri,
Vom cadea in bratele ei, ametiti de visuri.
Pe panta tricolora spre sol vom luneca,
Mirosul puritatii gliei vom adulmeca.
Iubito!
Si acum ultima data ne vom inalta.
Sa te uimesc din nou cu magia mea.
Tara noastra mica o vom tine-n palme,
Vom admira cuprinsu’ei maret din talpa.
Cu piticii nori granicerii vom umbri,
Hotarele ei firesti la fuga vom restabili,
Iubito!
N.R. Viorica Ciumac copilaria si adolescenta in Chisinau, acum traieste si munceste in Toronto-
|
Viorica Ciumac- 7/14/2006 |
Contact: |
|
|
