Lumea pe dos ; Despre politete
A fost Mircea cel Batran politicos? A fost Stefan cel Mare politicos? Va pot spune cu certitudine ca, asa cum nu au pus gura pe mamaliga, tot asa nu au fost politicosi. Caci porumbul a fost adus in Europa mai tarziu, iar cuvantul "politicos", provenit din latinul politus (cu intelesul de a lustrui), a fost introdus in Europa abia in secolul XVI.
Ceea ce nu inseamna ca nu au existat in toate timpurile reguli de buna purtare, de conduita, curtoazie si bun simt. Tipul de morala a diferit de la epoca la epoca si de la popor la popor. Este prea bine stiut ca sa mai insistam ca ceea ce parea jignitor pentru o natie, era perfect normal pentru alta.
De exemplu, e foarte actuala acum problema homosexualitatii si se stie dorinta Canadei de a permite casatoriile homosexuale. Cu nu multi ani in urma nici nu se putea imagina asa ceva, fiind o chestiune imorala, care, iata, acum, a devenit morala, desi in Romania inca se mentine o atitudine retrograda in aceasta privinta, de care speram sa scapam odata cu binecuvantarea revarsata de tarile moderne occidentale. E drept ca se isca alte incurcaturi morale. De pilda, cand ma duc la bazinul de inot comunal ma gandesc de ce nu m-as putea dezbraca impreuna cu femeile, fiindca e o discriminare fata de homosexuali: adica un homosexual "barbat" se dezbraca cu mine in vestiar fara jena si poate ma priveste ca pe o "femeie"... Hmm.
In numarul din iulie 2006 din Reader's Digest s-a publicat o ancheta numita "How polite are we?, in care au fost sondate 36 de orase. Pe primele trei locuri s-au clasat New York City, Zurich si Toronto, ca cele mai politicoase orase din lume; pe penultimul loc s-a plasat Bucurestiul. Desi sunt roman, mi-e dificil sa fiu nationalist pe probleme triviale, considerand ca cei care trambiteaza patriotardismul o fac din nesiguranta si labilitate.
Asa cum pe vremuri Iliescu i-a interzis regelui sa intre in tara desi zbiera cat e el de democrat si sigur pe adevarul sau: pai daca e asa, de ce ti-e frica sa recunosti dreptul regelui de a intra in tara?
La fel sunt multi alti falsi patrioti care mereu gasesc un complot sau un tap ispasitor pentru necazurile noastre, si vad ca pana si diaspora a ajuns sa le stea in gat unora ca dl Plesu, dar cu dl Plesu nu ma mai mir dupa ce am citit ce definitie debila a dat ingerilor in mult laudata sa carte despre ingeri.
Cele trei pietre de incercare folosite in stabilirea clasamentului s-au referit la 1. a tine cuiva usa deschisa, 2. a vedea daca vanzatorul spune multumesc, si 3. a ajuta pe cineva sa-si adune de pe jos hartiile imprastiate. Aceste trei elemente, vedem bine, sunt foarte particulare si specifice unui anumit tip de societate, numita de consum. Tin minte ca, in Toronto, cu ani in urma, cand am deschis usa pentru a lasa sa treaca o femeie, aceasta s-a suparat ca o discriminez si m-a obligat sa trec primul, desi eu, saracul, nu avusesem de gand sa ies din cladire. De atunci, cand deschid usa unei femei din Toronto ii spun intai: "dati-mi voie sa va discriminez" si ea rade fericita.
Asa cum sugerasem la inceput, politetea variaza de la epoca la epoca, de la popor la popor, si initiativa de a face un astfel de clasament e foarte politizata, caci se presupune ca toata lumea ar trebui sa traiasca dupa standardele americane (nu degeaba a iesit New York pe locul intai). Nu vreau sa apar Bucurestiul si nici sa explic de ce sunt asa de agresivi atat consumatorii cat si vanzatorii in Romania. Ceea ce ma preocupa este lipsa de politete adevarata la modul general in lumea noastra in care traim, fie ca e Toronto, fie ca e Paris, fie ca e Timisoara.
Si cred ca mai degraba am putea vorbi de lipsa de respect. Politetea de salesman, chiar daca imi place mult mai mult decat mitocania unor vanzatori, ziaristi si vedete din Romania, nu se bazeaza intotdeauna pe un respect real pentru om, si cunosc tineri care, foarte politicosi cand vand la tejgheaua Wal-Martului, devin niste mitocani in clasa de la College sau acasa.
Dar oare mai putem vorbi de "un respect real" pentru semenul nostru? {n articolul din Reader's Digest sondajul de politete s-a vrut o replica la remarca lui Lynne Truss, din internationalul ei bestseller Talk to the Hand; Lynne spunea ca traim in "an age of lazy moral relativism combined with aggressive social insolence", iar curtoazia obisnuita e practic stinsa.
Sondajul a mai relevat ca tinerii, in special cei din Toronto, sunt cei mai politicosi. Cu toate acestea, ma tem ca exista o acuta lipsa de educatie si, in ciuda sondajului, tind sa dau dreptate lui Lynne Truss. Am fost prin multe familii si mereu am fost uimit de metodele educative aplicate copiilor, atat de diferite fata de ideea mea de educatie. {nteleg foarte bine ca vremurile s-au schimbat, ca acum copilul se naste cu televizor plat, cu DVD player, mp3, cell phone, computer etc., si deci e extrem de dificil sa nu fie acaparat complet de tehnica moderna. }i mie imi convine de minune tehnica moderna, sunt bucuros de computer si LCD screen, de cell phone si DVD camrecorder, si le folosesc cu mare folos. Dar nu vad de ce un copil trebuie sa fie lasat sa faca tot ce ii trece prin minte; nu vad de ce nu poate fi educat ca, atunci cand doua persoane mature vorbesc, el trebuie sa isi astepte randul; nu vad de ce nu poate, cand a sfarsit joaca, sa-si stranga singur jucariile cele oricum prea multe; nu vad de ce trebuie sa se tranteasca pe jos si sa zbiere daca nu i se face pe plac. Evident, aici nu e atat vorba de copil, cat de parinte, care are rolul major si care ar trebui sa-si gaseasca timp sa se ocupe de copil.
Dar, presupunand ca cei sapte ani de acasa sunt acolo unde trebuie, ajuta ei in lumea noastra moderna? Acum 2000 de ani, Socrate s-a plans si el de lipsa de educatie a tineretului si am putea crede ca e un pattern general ca generatia mai varstnica sa se planga de cea mai tanara. Ma tem insa ca nu e chiar asa. Noi obisnuim sa facem comparatie cu Grecia si Roma, care au fost totdeauna modelul pentru civilizatia europeana si, implicit, americana, dar daca ne-am referi la un trib "necivilizat" nord-american sau african dinainte de procesul de "civilizare" impus de albi am vedea ca educatia era similara cu ceea ce stiam noi din batrani in satele noastre. Grecia lui Socrate era pe duca si s-a si dus, fiind inglobata de Alexandru cel Mare si apoi de Roma. Roma, cand educatia a devenit tot mai laxa, si tineretul tot mai emancipat, s-a dus si ea. A trebuit sa se fundamenteze crestinismul ca sa vedem o repunere in drepturi a educatiei, moralei, curtoaziei si bunelor maniere. {mi voi permite sa citez dintr-un manuscris din anul 1390 in care se stipulau regulile de conduita pentru mesterii masoni ai catedralelor. Masonul trebuia sa iubeasca pe Dumnezeu si Sfânta Biserica; trebuia sa nu fure si sa nu comita adulter; în biserica, masonul trebuia sa îngenuncheze corect, sa se roage si sa-si îndrepte inima catre Hristos; în biserica, masonul trebuia sa fie cuviincios, sa lase deoparte cuvintele neserioase; sa participe la liturghie zilnic, daca poate; în public, masonul sa fie cu grija sa nu scuipe sau sa-si sufle nasul; sa nu se sprijine de zid sau sa stea pe scaun (când altii sunt de fata); sa fie respectuos fata de cei de rang mai înalt; la masa, sa manânce fara lacomie, sa nu se serveasca mai mult decât poate mânca; sa nu se serveasca primul, ci sa astepte dupa cei de mai mare va-loare; sa nu îsi curete dintii la masa; sa nu bea cu înghitituri lacome; sa nu se laude; sa vorbeasca cu prudenta si sa nu întrerupa vorbirea altuia.
Intrebarea care se pune este: sunt aceste re-guli valabile si astazi sau ne-am emancipat? Un lucru stiu: pe vremea copilariei mele ele erau inca in vigoare in cadrul celor sapte ani de acasa.
|
Mircea Tamas 7/10/2006 |
Contact: |
|
|
