Interviu Cu Domnul Sorin Pintiliuc, Romanian Portal, Chicago S.U.A.
Motto: “. In ceea ce priveste limba romana vorbita in Statele Unite, pot sublinia cu regret doua aspecte de amploare. Primul ar fi .transformarea limbii romane intr-un fel de “rogleza”, cand o buna parte din cuvintele folosite intr-o propozitie sau fraza sunt cuvinte din limba engleza…Un al doilea aspect pe care doresc sa-l subliniez, este legat de faptul ca in multe familii 100% romanesti (deci nu casatorii mixte), parintii vorbesc cu proprii copii in limba engleza, ceea ce nu poate decat sa-i dezavantajeze pe copii.” Sorin Pintiliuc
Gabriel Gherasim: Domnule Pintiliuc, dati-ne va rog cateva date biografice despre dumneavoastra.
Sorin Pintiliuc: Am venit in SUA impreuna cu familia, in octombie 1996, prin Loteria Vizelor. La acea data aveam o fetita de 6 ani (acum are aproape 16 ani), iar din 1998 familia noastra s-a marit, eu si sotia devenind fericitii parinti ai unei fetite care are acum 8 ani. Am locuit aproximativ un an si jumatate in Indiana, mutandu-ne apoi in Chicago, Illinois, unde suntem si in prezent.
G.G.: }n America suntem familiarizati cu mare concurenta de egouri intre Chicagoani si New-Yorkezi. Trecand peste cine face hot-dogul (cremvustiul) cel mai bun, de ce este Chicago totusi mai bun decat New-Yorkul si de ce este Chicago un oras bun pentru imigranti?
S.P.: Daca va referiti la comunitatile romanesti, parerea mea este ca o concurenta de egouri nu exista doar intre Chicago si New York, ci si intre Chicago si Los Angeles, Los Angeles si New York, s.a.m.d. Concurenta este buna in unele cazuri, deoarece aduce beneficii comunitatii romanesti, dar sunt si cazuri in care orgoliile exagerate pot aduce deservicii. Un exemplu in acest sens, poate fi faptul ca nu exista o organizatie recunoscuta universal a romanilor la nivelul intregii Americi, caz in care acestia ar putea avea un cuvant mult mai greu de spus, atat in relatia cu guvernul american, cat si cu cel roman.
Nu pot spune ca Chicago este mai bun sau mai rau decat New York, sau alte orase americane, dar pot spune ca Chicago este unul dintre cele mai bune mari orase din America pentru imigranti. O vorba care circula neoficial pe aici, spune ca daca nu-ti gasesti de lucru in Chicago, atunci nu o sa gasesti nicaieri in SUA, deci piata locurilor de munca este foarte buna. }n alta ordine de idei, faptul ca in Chicago exista o comunitate romaneasca estimata undeva la 100-120 de mii de persoane, este un alt atu care trebuie luat iun considerare.
G.G.: Dumneavoastra sunteti si familiarizat cu societatea canadiana. Michael Moore, in faimosul sau documentar Bowling for Colombine (Jucand popice pentru Columbine), opta inspre o societate mai mult canadiana decat americana, ca model de tara ideala. Daca ar fii sa faceti o comparatie intre cele doua societati, care dintre cele doua tari (si de ce ?), le-ati recomanda romanilor doritori de emigrare?
S.P.: Documentarul lui Michael Moore doreste sa sublinieze faptul ca in societatea Americana exista multe crime datorita faptului ca dreptul de a folosi arme de foc este garantat de Constitutie. S-ar parea ca in ultimii ani criminalitatea este in scadere in SUA si oricum nu asi considera acesta ca fiind cel mai important criteriu de luat in seama de imigranti in stabilirea tarii unde sa plece. Datorita informatiilor si statisticilor oferite de internet, locurile cu criminalitate ridicata pot fi pur si simplu ocolite.
S-ar parea ca in Canada, protectia sociala este superioara celei din SUA, pe cand nivelul salariilor si posibilitatea gasirii unei slujbe sunt mai scazute, mai ales in alte domenii decat I.T. Alte diferente sunt legate de posibilitatile diferite de imigrare in cele doua tari, referindu-ma la faptul ca pentru Canada exista un program de aducere a imigrantilor prin care oricine poate sa-si evalueze sansele pe baza unui punctaj si sa-si trimita dosarul inspre aprobare, pe cand in SUA, in afara de Loteria Vizelor, -care este foarte aproape de a fi desfiintata-, sansele sunt mult mai reduse pentru obtinerea rezidentei permanente, luand ca exemple de posibilitate casatoriile cu cetateni americani, transformarea in timp a unei vize de lucru H1B in “green card”, vize de investitor, etc.
Fiecare trebuie sa-si calculeze foarte bine sansele si posibilele obstacole si riscuri, inainte de a porni spre una din aceste doua tari.
G.G.: Ce este Romanian Portal si in ce masura ajuta pe romanii din SUA/Canada si pe cei din Romania/Moldova?
S.P.: Romanian-Portal.com reprezinta o resursa complexa de informatii pentru romanii care deja traiesc in SUA si Canada, dar si pentru cei care intentioneaza sa inceapa o noua viata pe continental nord-american. Vizitatorii websiteului nostru vor gasi aici unele dintre cele mai complete si la zi liste cuprinzand biserici romanesti, restaurante si magazine romanesti, ambasade si consulate, organizatii, posturi de radio si televiziune romanesti si ceea ce consider deosebit de important, un forum cu aproape 5,000 de membri. Pe forum, foarte multa lume a gasit raspunsurile deosebit de utile, in legatura cu emigrarea, obtinerea sau prelungirea vizelor, schimbarea tipurilor de vize, promovarea afacerilor si in plus, se leaga prietenii.
Acest website a fost lansat cu scopul de a avea o acoperire globala pentru romanii din SUA si Canada, nu doar sa reprezinte comunitatea romaneasca din Chicago.
G.G.: Ce fel de viata culturala romaneasca exista la Chicago ? In ce masura romanii din Chicago au o identitate (si/sau cartiere) proprii?
S.P.: Fiind al treilea oras din America in ceea ce priveste marimea comunitatii romanesti, Chicago beneficiaza de o viata culturala romaneasca activa, marea majoritate a turneelor efectuate de artistii si actorii romani in America de Nord, avand ca punct de oprire si acest oras. }n plus, exista si actiuni culturale locale, organizate cu prilejul diverselor sarbatori, sau evenimente importante.
Romanii din Chicago nu au un cartier propriu asa cum au alte comunitati mai mari (de exemplu polonezii care sunt de vreo 10 ori mai multi ca romanii), dar se poate vorbi de o identitate proprie care poate fi foarte bine evidentiata prin relatiile excelente avute cu administratia locala. Ca exemple concludente in acest sens pot mentiona ca pe site-ul: http://www.cookcountytreasurer.com veti gasi brosurile cu informatii pentru plata taxelor si in limba romana si ca drapelul national al Romaniei este arborat la Primaria Orasului Chicago (City Hall of Chicago).
G.G.: Ce fel de personalitati romanesti si-au pus amprenta in cultura orasului Chicago?
S.P.: Pot enumera trei personalitati remarcante care si-au pus amprenta in cultura orasului Chicago:
-Mircea Eliade, care s-a stabilit in Chicago in anul 1957, locuind aici pana in 1986 cand s-a stins din viata. Eliade a predat Istoria Religiilor la University of Chicago, primind in timp mai multe doctorate honoris causa. Ca o recunoastere a activitatii si a contributiei sale extraordinare, Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago ii poarta numele;
-George Enescu, care a trait si a concertat pentru un timp la Chicago. Activitatea lui George Enescu in Illinois este legata si de vizitele acestuia in anii 1948, 1949 si 1950 ca artist si profesor la University of Illinois. }n prezent, dl. John Sorensen lucreaza la definitivarea unui amplu proiect despre George Enescu (Tales of Enescu), care va fi difuzat pe WFMT Radio Network cu prilejul aniversarii a 125 ani de la nasterea lui Enescu;
-Constantin Brancusi, care incepand din 1913 a avut unele din operele sale expuse la Institutul de Arta din Chicago (The Art Institute of Chicago). }n prezent, cateva din operele lui Brancusi, printre care “Pasarea de aur” si “Doi pinguini” pot fi vazute in Chicago.
G.G.: Cum credeti ca intrarea Romaniei in Comunitatea Europeana in anul viitor, va afecta imigratia romaneasca in SUA/Canada?
S.P.: Ca o parere pur personala, pot spune ca nu cred ca aceasta integrare va afecta in vre-un fel imigratia romaneasca in SUA si/sau Canada, cel putin in primii cativa ani. Fac aceasta afirmatie bazandu-ma pe faptul ca intrarea in Comunitatea Europeana nu va aduce automat un nivel de viata mai ridicat romanilor, fiind nevoie de un anumit timp pentru a se vedea o crestere economica semnificativa care sa-i tina pe romani acasa si de ce nu, chiar sa-i atraga inapoi pe unii din romanii din diaspora.
G.G.: Observati vre-o diferenta intre imigrantii romani veniti din Romania comunista fata de cei veniti de dupa 1989? Dar intre romanii veniti inainte de comunizarea Romaniei si cei care au venit ulterior? Unde se intalnesc si unde se despart interesele romanilor veniti la diferite timpuri in SUA din |ara Mama?
S. P.: Exista diferente intre imigrantii romani veniti inainte si dupa ’89, in primul rand datorita conditiilor total diferite in care au venit, iar in al doilea rand mai este vorba si de “conflictul” intre generatii, in ceea ce priveste gandirea in general. Cei veniti inainte de ’89 au emigrat din Romania in conditii mult mai grele, multi dintre ei riscandu-si chiar vietile, pe cand cei de dupa ’89 au avut un drum mult mai neted, venind cu loteria vizelor, cu vize de lucru H1B transformate apoi in rezidente permanente, etc.
Romania este vazuta de imigrantii dinainte de ’89 in culori mai sumbre, acestia fiind in general mai putin legati de patria mama (probabil datorita amintirilor mai putin placute), mergand mai rar (unii chiar deloc) in vizita. Cei de dupa ’89 insa, mentin o legatura mult mai activa cu Romania si cu prietenii pe care i-au lasat acolo, mergand destul de des (unii chiar in fiecare an) in vizita.
}n ceea ce priveste diferenta dintre romanii veniti inainte de comunizarea Romaniei, nu pot sa-mi spun parerea, pentru ca nu am intalnit suficiente cazuri pentru a-mi face o impresie generala.
Cred ca interesele romanilor, indiferent de perioada in care au venit, se intalnesc atunci cand e vorba de actiunile romanesti de ordin cultural, sportiv, diverse spectacole cu artisti romani, etc., cand fiecare vede partea frumoasa a Romaniei, fara amintiri mai putin placute pentru cei care au plecat pe vremea regimului comunist din Romania.
Probabil ca sunt mai multe cazuri in care interesele acestor doua categorii de romani se despart, dar asi vrea sa subliniez, chiar cu riscul de a gresi, o abordare din puncte de vedere diferite a felului de a face afaceri (impreuna sau separat), datorita conservatorismului de care dau unii dovada si deschiderii catre metodele moderne de marketing si reclama a celorlalti.
G.G.: Multi romani din America se 'americanizeaza' rapid, desi guvernul american nu impune o 'americanizare' ca politica de stat. De ce credeti ca ar trebui totusi romanii sa-si incurajeze copiii ca sa-si mentina si cultura si limba de bastina, pe langa acumularea celei adoptive?
S.P.: Ati atins un punct foarte important in ceea ce priveste “americanizarea” romanilor. }n ceea ce priveste limba romana vorbita in Statele Unite, pot sublinia cu regret doua aspecte de amploare. Primul ar fi .transformarea limbii romane intr-un fel de “rogleza”, cand o buna parte din cuvintele folosite intr-o propozitie sau fraza sunt cuvinte din limba engleza. De exemplu: “am avut o inundatie in basementul meu (subsol) si imi trebuie carpeta (mocheta) nou/a”. Sau si mai rau chiar. De exemplu: “am lovit trockul (camioneta) si va trebui sa-l pentuiesc (vopsesc). Aceste hibride de cuvinte folosite nu sunt nici romanesti nici englezesti. Exista si reversul medaliei, intalnind romani care sunt veniti aici de zeci de ani si care vorbesc romaneste perfect.
Un al doilea aspect pe care doresc sa-l subliniez, este legat de faptul ca in multe familii 100% romanesti (deci nu casatorii mixte), parintii vorbesc cu proprii copii in limba engleza, ceea ce nu poate decat sa-i dezavantajeze pe copii.
Consider ca o datorie morala pentru noi cei din diaspora sa ne mentinem si sa perpetuam pe cat posibil limba materna si cultura romaneasca, aceasta fiind posibila prin copiii nostri in primul rand, apoi prin exemple personale in orice situatie in care se pot da astfel de exemple.
G.G.: Cum pot cititorii nostri sa intre in contact cu dumneavoastra?
S.P.: Oricine doreste sa ne contacteze, o poate face prin intermediul websiteului nostru:
www.romanian-portal.com
unde vor gasi informatiile necesare. Suntem oricand deschisi la sugestii si critici in ceea ce priveste acest site si tratam cu deosebita atentie mesajele primite.
G.G.: Domnule Pintiliuc, va multumesc pentru interviu!
S.P.: Si eu pentru atentie.
|
De Gabriel Teodor Gherasim, New-York 7/2/2006 |
Contact: |
|
|
