UN JUBILEU ROMÂN - interviu cu Daniel Constantin Manolescu
1. Domnule Daniel Constantin Manolescu, profesional sunteti consultant în
Biologie aplicatä în domeniul sänätätii si al mediului înconjurätor. Aveti însä si o altä pasiune : Istoria ! Cum a venit ea ?
Este o mostenire. Tatäl meu , Constantin Manolescu, era Profesor de Istorie-Geografie, iar eu sunt näscut în Dobrogea, zonä a tärii extraordinar de bogatä în semne si fructe ale rädäcinilor latine ale românilor.
Orasul meu de origine în România este o fostä garnizoanä imperialä romanä pe Dunäre ( Castrul CARSIUM) atestatä documentar încä de pe vremea împäratului TRAIAN, astäzi
cetatea de odinioara se numeste Hârsova.
2. De la sosirea dvs. în Canada în 1994 si mai intensiv din anul 2000, sunteti pentru. canadienii de diverse origini, un cronicar de traditie oralä, ambasador al latinitätii românilor, asi putea spune ?
Suntem cu totii ambasadori ai tärii unde ne-am näscut. Pe lângä diplomatii de carierä ai României, fiecare român aflat peste hotare este un ambasador «de facto» al Tärii. Depinde, insa, ce anume va promova.
Eu am ales originea istoricä latinä si rädäcinile daco-romane ale românilor.
3. De ce-ar mai fi importantä originea latinä a românilor, aici, în Canada ? Ce le pasä canadienilor de originile noastre ?
În primul rând, consider cä într-o tarä multi-etnicä de felul Canadei, cunoasterea culturii si originii istorice a propriei etnii, este un element stabilizator si valorizant , mai ales pentru tineret.
În al doilea rând, veti fi poate surprins dar existä canadieni care fac firesc legätura între numele de «Român » si numele orasului Roma din Italia. Cînd unul dintre acestia este un diplomat absolvent în filozofie al Universitätii Oxford si pasionat de istorie internationalä , precum fostul Ministru liberal de Externe al Canadei, domnul Pierre Pettigrew, subiectul latinitätii române meritä dezvoltat.
4. Auzisem ceva despre o întrevedere ce ati avut-o cu domnul Pierre Pettigrew , în timp ce ocupa functia de Ministru al Afacerilor Externe al Canadei, dar nu am reusit sä obtin alte detalii. Sunteti mereu asa… secretos ?
Mai întîi o mica precizare : întrevederea cu pricina a avut loc 2002, moment în care domnul Pettigrew ocupa functia de Ministrul Comertului International . Dupä cum stiti, începînd cu 1996, domnul Pierre Pettigrew, a ocupat mai multe functii de-a lungul guvernelor liberale precedente ale Canadei : Ministru al Coopérarii Internationale si responsabil de Francofonie , Ministru responsabil pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministrul Comertului International din 1999, Ministrul Sänätätii si al Afacerilor Interguvernamentale în 2003 si ulterior Ministru al Afacerilor Externe al Canadei pînä în Ianuarie 2006, cînd partidul Conservator a format noul Guvern Canadian, înlocuind Partidul Liberal, care a trecut în opozitie pentru moment, prin exercitiul electoral al democratiei.
În ce mä priveste, am fost invitat la o receptie pe care a organizat-o în calitatea de Deputat, ce o avea dînsul, pentru circumscriptia electoralä Papineau-Saint Denis de Montréal.
5. Putem sti mai multe detalii astäzi ?
Nu m-am gîndit sä fac publicä acea întrevedere.Am considerat pur si simplu acea întîlnire, drept o ocazie deosebitä de a-i oferi câteva detalii istorice unui om politic Canadian , Deputat în Parlament si Ministru în functiune, care se aräta interesat de legätura între istoria Romei Antice si cea a Daciei, România de azi
În linii mari , de-a lungul a aproximativ 20 de minute, am avut pläcerea sä constat interesul domnului Pettigrew pentru diversitatea originilor cultural-istorice ale tuturor Canadienilor si în cazul de fatä, în special, a Românilor din Canada. În afara subiectului Latinitätii Române, am discutat putin si despre realitätile românesti ale momentului: la intern, în special despre initiativele comunitätilor românesti din Canada referitor la creerea unor monumente culturale specifice ( Ex. Piata României, Statuia lui Eminescu la Montréal ), iar la extern despre eforturile României de a integra diverse structuri politice internationale ( Ex. Uniunea Europeanä )
În încheiere am avut pläcerea sä-i ofer în simbol, un mic volum
ilustrat al istoriei Romei si civilizatiilor de origine latinä, împreunä cu o micä efigie, comunä atît graficei imperialä Romanä veche cît si în heraldica oficialä Românä actualä : Acvila ( sau Pajura, dacä vreti ).
Întrevederea s-a terminat cu o fotografie si ulterior am avut pläcerea sä primesc o scrisoare de multumire din partea domnului Pettigrew.
6. Le am în fatä, si vä multumesc pentru amabilitate. Citind respectiva scrisoare, remarc cîteva mentiuni de särbätori si evenimente legate de un Jubileu aniversar de 19 secole, în 2006, de la anumite momente istorice marcante pentru originea latinä a românilor.La ce face referintä domnul Pettigrew ?
Veti fi surprins, dar în momentul când i-am vorbit despre împäratul romanTRAIAN, regele dac DECEBAL si epopeea luptelor daco-romane de-a lungul anilor 101-102 A.D. si 104-106 A.D., dumnealui mi-a fäcut imediat remarca : « Din anul 102 A.D. si pânä în acest an 2002, sunt exact 1900 de ani ! Sunteti deci în plin Jubileu pânä în 2006 ! Felicitäri pentru tot veti face pentru a sublinia acest lucru ! Aici în America de Nord, avem grijä sä subliniem fiecare eveniment jubiliar chiar dacä istoria noasträ tânärä, nu are multe aniversäri care depäsesc 450 de ani. Este important ! Cu atît mai mult dupä 1900 de ani ! »
Märturisesc, am rämas surprins cîteva momente. Un Canadian realiza în cîteva secunde, ceea ce la acea datä nici un român nu pärea încä sä realizeze, si anume cä pânä în 2006, avem o certa întîlnire cu Istoria. La acea epocä ( Iunie 2002 ) mä regaseam in cel care se straduise, încä din anul 2000, sä trezesc interesul românesc national, sau chiar international, pentru organizarea unor evenimente jubiliare, aniversînd 1900 de ani de la confruntärile daco-romane din 101-102 A.D. si 104-106 A.D precum si declararea Daciei in provincie Romanä, în 107 A.D., räscruce istoricä a originii latine a poporului Român. Rezultatele erau, în general, destul de subtiri, desi reusisem sä organizez la Centrul Cultural Român din Montréal o întîlnire cu câtiva dintre «veteranii» emigratiei române din Montreal, cu sprijinul domnului Vladimir Paskiewici, cäruia îi adresez multumiri. Comandasem pentru acea ocazie o copie in märime naturalä, fäcutä în Spania, la Toledo, cît mai similarä, dupä traditionalele gladius, arme ale legiunilor romane väzute pe Columna lui Traian. Subliniez cä prezentarea ei în contextul rememorärilor istorice de rigoare, a fäcut senzatie. Tot în vara lui 2002 subsemnatul participam si la organizarea pentru Septembrie 2002, a unei expozitii comune de artä plasticä pentru trei tinere talente ale comunitätii române din Montréal. Personal consideram acea expozitie, mäcar partial, sub egida acestui Jubileu al latinitätii Române, si adresez pe aceastä cale multumiri domnului Basil Gliga, pe atunci Presedinte al Federatiei Asociatiilor Române din Canada, care a gäzduit evenimentul la Galeriile InterPallas din Montréal.
7. Nu este prea târziu sä mai särbätorim aceasta clipa de istoirie, respirand déjà în 2006 ? JUBILEU deci , sau simplä coïncidentä cä dupä 1900 de ani de la declararea oficialä a Daciei ca provincie Romanä în 107 A.D. la anul, în 2007, România se pregäteste sä se integreze in Uniunea Europeeanä, structurä politicä asezatä majoritar în fostul spatiu geopolitic al Imperiului Roman ? Ba chiar mai mulz,înmultim coincidentele dacä ne gîndim la prenumele de Traian al actualului Presedinte al României, nu crezi ?
Nu este nici pe departe prea tîrziu. As zice chiar este chiar tocmai bine pentru cä cei 1900 de ani se împlinesc consecutiv :în acest an 2006,de la sfîrsitul incrancenarilor daco-romane în 106, la anul, în 2007, de la declararea Daciei provincie Romanä în 107, iar ulterior putem merge pânä în anul 2014 , considerînd cä Forumul si Columna lui Traian la Roma, adevärat «certificat de nastere» al poporului român ca descendentä latinä, au fost gatafinalizate abia în anul 114.
Pentru celelalte douä remarci , admit cä sunt într-adevär coincidente dar interesante, poate chiar enigmatice.
8. În contextul celor trecute în revistä, esti un adevärat biograf de traditie oralä al împäratului TRAIAN
aici în Canada. Odinioarä, în Roma anticä, pasträtorii memoriei unor personalitäti de seamä, purtau numele de « flamine ». Mi-ai spus multe informatii despre TRAIAN,nu te-ai gândit sä le asterni pe hârtie, ca un adevarat flamino modern ?
Ba da, mä gîndesc sincer la redactarea unei biografii inedite a împäratului Roman Marcus Ulpius Traianus.
Cu atît mai mult cu cât, 4 ani de cercetäri bibliografice în Franta si alti 12 în bibliotecile din Canada, împreunä cu rodul cäutärilor istorice pe aceastä temä, ce mi-a läsat-o mostenire tatäl meu, au produs multe informatii inedite pe care nu le-am väzut în nici una din biografiile precedente ale lui Traian.Unele sunt mai putin cunoscute,
de pildä faptul cä TRAIAN este creatorul primei alocatii pentru copii, gest oficial si unic din istoria ultimilor 2000 de ani .
Deasemeni, Traian este cel care a împiedicat persecutia si condamnarea gratuitä a crestinilor si i-a pedepsit pe denuntätorii lor.
Cine este curios poate citi viata Sfîntului Grigore cel Mare, cunoscut Papä din istoria Romei - si va gäsi multe informatii despre opinia Sfântului Pärinte în legäturä cu TRAIAN. Cititi de asemeni «Divina Comedie » a lui Dante si veti vedea unde veti gäsi memoria lui TRAIAN. Restul informatiilor îl pästrez pentru manuscris.
Cît priveste titlul de « flamen », acesta era impregnat si de o misiune sacerdotalä în Roma anticä. Eu sunt doar un simplu tribun al lui TRAIAN, dacä tineti neapärat sä-mi dati un titlu legat de pasiunile mele istorice.
9. Considerati cä structurile politice românesti din tarä si de peste hotare sau aici în Canada, Ambasada Românä si Consulatele, ar putea sä fie interesate de organizarea unui astfel de JUBILEU ?
Cui nu-i place sä aibä motiv de särbätoare ? Dar mai bine adresati-le întrebarea dumnealor, cititorilor, nu-i asa ? În ce mä priveste, eu stau la dispozitie cu mai multe initiative, sugestii, informatii si cu orice asistentä considerata putea fi de folos.Pe de altä parte, sunt un simplu cetätean, un simplu « privatus » cum se spunea la ROMA. Voi lua deci si propriile mele initiative festive, si încurajez pe toti românii, organizatiile românesti de presä, culturä etc. care simt cä au ceva de särbätorit, sä o facä. Referitor la fondurile necesare pentru concretizarea unor initiative festive în afara participärii mele directe, sunt convins cä vor fi si multi sponsori interesati. De altfel sunt foarte interesat de orice vesti sau opinii în legäturä cu organizarea unui astfel de JUBILEU, si ele imi pot fi trimise pe adresa : adimperator@hotmail.com Promit sä citesc cât mai multe, chiar dacä nu voi avea timp sä räspund la toate.
10. « Istoria lumii, este istoria Romei » -a spus candva Napoleon, considerînd mostenirea culturalä, socialä si politicä läsatä urmasilor de civilizatia Romei antice. Considerati cä românii o mai perpetueazä încä ? Poate cä latinitatea noasträ nu face unanimitate ?
Democratic, fiecare are dreptul la pärerea si crezul lui. Cine nu se simte chemat de evenimente, nu este obligat sä särbätoreascä, si tot în mod democratic nu-i va împiedica pe cei care doresc sä aniverseze, sä o facä. Consider însä,cä în ciuda tuturor controverselor care au umplut tumultoasa istorie a României, atât cea veche cât mai ales cea nouä, liantii ce ne aduna trebuie sä fie mai puternici decît ceea ce ne dezbinä.
Si vreau sä consider cä Românii de azi perpetueazä cu cinste mostenirea lor latinä si sunt mândri de ea.
11. Unii ar putea spune cä astfel de festivitäti ar semäna a grandomanie de tip « Ceausist » ?
Devii obositor cu temerile dumitale. N-ai auzit niciodatä de deviza americanä « THINK BIG » ?
O.K., celor de mai sus le-as räspunde cä si delfinul si rechinul au «aripioare» înotätoare, dar asta nu-i legitimeaza pe amândoi drept pesti. ( ?!? } La un moment dat trebuie sä ne smulgem din stereotipurile negative , sä îndräznim sä alegem grâul de neghinä, si sä mergem înainte.
12. Un cuvânt de încheiere ? Ceva liric, poate ?
Dumneata esti poetul, nu eu. Asadar iti încredintez misiunea de a reaminti strofa a doua a poeziei « Un räsunet » de Andrei Muresanu. Face parte din Imnul National al României, dacä vrei sa ne-o reamintesti...
Desigur, este o misiune care ma onoreaza :
« Acum ori niciodatä sä däm dovezi în lume,
Cä-n aste mâni mai curge un sânge de ROMAN,
Si cä-n a noastre piepturi pästräm cu falä-un nume
Triumfätor în lupte, un nume de TRAIAN ! »
Semnat, George Filip
|
consemnat de poetul George Filip- 6/23/2006 |
Contact: |
|
|
