Cocosul de Hurez - Targul ceramicii populare romanesti la acest inceput de Iunie
Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra.
Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez.
Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de "Targul Horezu", data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.
Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani.
Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.
Accesul in oras se face pe D.N. 67, care face legatura intre municipiul Rm. Valcea (45 km) si municipiul Tg.-Jiu (70 km). Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113 km) pe D.N. 65C.
Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului.
Aceste valori culturale aflate intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje deosebite, atrag turistii pe acest taram binecuvantat cu un mare potential turistic unde va asteptam si pe dumneavoastra sa le descoperiti.
Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori.Un mare centru de pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brancoveanu.Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns, relevat astazi prin:
MUZEE, CASE DE CULTURA SI BIBLIOTECI
Muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708", scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.
Muzeul Etnografic se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si are un profil etnografic si de arta medievala.Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific.
Casa de Cultura Horezu a fost construita in anul 1966 si de atunci coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi", intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.
Biblioteca oraseneasca "Ada Orleanu" este deschisa permanent, are o sala de lectura si un fond de carte de 40 000 de volume.
MANIFESTARI CULTURALE
Viata locuitorilor din Horezu este animata de o serie de evenimente ce promoveaza traditiile si produsele specifice zonei. Dintre cele mai cunoscute targuri si festivaluri populare se numara:
Targul anual de olarit "Cocosul de Hurez" destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul "Stejari", in prima saptamana din luna iunie si dureaza trei zile. Printre mesterii populari veniti la targ din toata tara se numara si reprezentanti de seama ai ceramicii de Horezu: Eufrosina Vicsoreanu, Dumitru Mischiu, Costel si Ionel Popa, Bascu Mihai, Frigura Viorel si multi altii. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din Horezu.
Festivalul Eco-Etno-Folk-Film se organizeaza anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura "Dinu Sararu" din Slatioara si sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice.
"Fagurele de aur" sarbatoare nationala a apicultorilor, se tine in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile, la Tomsani.
"Invartita dorului" festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni.
"Braul de aur" sezatoare si concurs de creatie, este organizat in fiecare an in ziua de Sf. Ilie (20 iulie), la Barbatesti.
Targul international al tiganilor are loc anual pe data de 8 septembrie, in satul Bistrita al comunei Costesti.
CERAMISTII din zona sunt adevarati mesteri care respecta traditia si care au facut saltul de la etnografic la artistic, de la utilitar la estetic, produsele de lut devenind adevarate opere de arta. Dintre ceramistii care si-au adus aportul si contributia personala la dezvoltarea creatoare a ceramicii de Horezu, putem aminti cativa dintre cei mai consacrati mesteri:
Victor si Eufrosina Vicsoreanu
Ion Vicsoreanu
Victor Ogrezeanu
Stelian Ogrezeanu
Nicolae Tambrea
Dumitru si Ioana Mischiu
Gheorghe si Maria Iorga
Mihai si Maria Bascu
Costel Popa
Ionel Popa.
Pe langa acesti maestri ceramisti, o noua generatie de artisti preiau si pastreaza traditia artei populare, ducind mai departe "scoala" ceramistilor hurezeni. Acestia sunt:
Milu Bascu
Nicoleta (Mischiu) si Laurentiu Pietraru
Ion si Mihaela Palosi
Viorel Frigura
Ionel Frigura
Florin si Aida Frigura
Elena si Irinel Miutoiu
Constantin si Maria Bascu
Alina si Liviu Iorga
Cristian Tanasescu
Leonida si Gheorghe Bascu
Ion si Felicia Mischiu
Stefan Mischiu
Ion Vicsoreanu
Giubega Sorin
Cadrul de dezvoltare al acestui remarcabil fenomen, ceramica de Hurezi, si locul de desfasurare a Târgului nu sunt întâmplatoare. Vecinatatea unor importante nuclee de cultura si civilizatie româneasca - manastirile Arnota, Bistrita si Hurezi - si-au pus o amprenta clara asupra creatiei artistice populare (sa nu uitam ca, de-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu a fost antrenata nu numai în realizarea de vase ceramice destinate trebuintelor specifice gospodariei taranesti, ci si unor nevoi ecleziastice si chiar princiare). Astfel, aceste monumente ale istoriei si culturii românesti si europene au transmis stravechiului mestesug traditia si perenitatea lor.
Pentru o receptare corecta a dimensiunii olaritului românesc, vizitatorul si amatorul de ceramica populara au la dispozitie un exceptional reper istoric al mestesugului, Galeria de Arta Populara Contemporana de la Horezu, care prezinta, dupa trei decenii de la înfiintare, câteva mii de exponate unicat preponderent ceramica, din cele mai reprezentative centre de olarit din România. La fiecare editie se adauga noi obiecte , donate de participantii la Târg, actualizându-se astfel an de an tabloul evolutei ceramicii românesti, mutatiile ce s-au produs în tehnica de prelucrare a lutului, diversificarea formelor, a motivelor si nu în utimul rând evolutia personalitatii artistilor.
Astazi, Casa de Cultura Horezu adaposteste într-un spatiu adecvat o colectie permanenta de arta populara contemporana de mari proportii
Povestea Târgului de ceramica “COCOSUL DE HUREZ” începe în vara anului 1971 pe malul batrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor “Cântecele Oltului” au avut harul sa adauge la aceasta sarbatoare a cântecului, jocului si portului popular, sarbatoarea lutului, a lutului care prinde viata în mâinile fermecate ale mesterilor olari.
Începând cu 1974 (a IV-a editie), Târgul este asezat în vatra lui fireasca, la Horezu, locul unde se desfasoara - Parcul de la stejarii seculari - oferind fiecarui participant spatii pentru a-si expune lucrarile. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare si sasesti, se realizeaza o foarte buna viziune de ansamblu a olaritului contemporan.
Galeria de arta populara contemporana, ce functioneaza în salile Casei de Cultura “Constantin Brâncoveanu” din Horezu, acumuleaza an de an “recolta valorica”, constituindu-se, asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a unui mestesug multimilenar.
Aici, în ograda lui strabuna, anul acesta, “COCOSUL DE HUREZ”, vesteste pentru a XXXVI-a oara frumusetea artei populare.
Prezentarea pe scurt a Târgului de ceramica “COCOSUL DE HUREZ” este aproape imposibila, deoarece nu este de ajuns sa spunem ca este cel mai reprezentativ si nu este suficient sa spunem ca este cel mai frumos, pentru ca el, în timp, a devenit o adevarata “ACADEMIE A OLARILOR”.
Târgul ceramicii populare românesti “COCOSUL DE HUREZ“ reprezinta un eveniment de prima marime din calendarul anual al culturii nationale. Ajuns la a XXXVI-a editie, Târgul gazduieste si în acest an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanta “Stejari”, festivalul culorilor si compozitiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale mesterilor olari.
Sositi din toate centrele active din tara olarii alcatuiesc, prin alaturarea la Târg a roadelor muncii si inspiratiei lor, un tablou complet al fenomenului olaritului contemporan. Acest fenomen atrage an de an mii de cunoscatori si admiratori ai autenti cului românesc, ai traditionalului adus la nivel de arta, oameni care stiu sa distinga valoarea consacrata prin valorile certe ale artei populare si traditiei multiseculare a acestui vestit mestesug.
Pornind de la traditia stravechilor târguri de Mosi, aceasta manifestare se constituie ca o fresca a creatiilor mestesugarilor lutului din România.
Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de exceptie, Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice românesti prin faptul ca mestesugul este practicat ca principala sursa de venit a descendentilor vestitelor familii de ceramisti Vicsoreanu, Iorga, Frigura, Mischiu, Popa in conditiile unei societati moderne, în permanenta schimbare. Este un argument care justifica atât perenitatea Târgului, cât si largul ecou national si international al acestei extraordinare manifestari.
Astazi, centrul ceramic Horezu continua sa fie un adevarat creuzet al creatiei ceramice românesti, pastrând elementele definitorii pentru vasele lucrate aici dar, prin infinita gama a compozitiilor cromatice si decorative, conferind personalitate si expresivitati nebanuite fiecarei piese în parte.
Acest stravechi mestesug se mentine în vatra stramoseasca, devenita acum strada Olari, unde mesterii modeleaza argila cu aceeasi neîntrecuta maiestrie ca si strabunii lor. Emulatia creativa ce anima olarii horezeni este stimulata de faptul ca, an de an, sunt gazdele confratilor din breasla din tara care îsi alatura rodul creatiei artistice, la început de iunie, la Târgul “COCOSUL DE HUREZ”
Invitam cititorii Observatorului sa viziteze orasul Horezu si sa-l caute si pe primarul orasului Horezu Ing. Gheorghe Nita si nu vor regreta.
Vor intalni un om deosebit, un harnic gospodar, cu vorba calma si cumpatata, un iubitor de adevar si frumos.
|
Sabin Popescu 5/29/2006 |
Contact: |
|
|
