REGELE CARO L I
La 10 Mai, anul acesta, se implinesc 125 de ani de cand Romania a devenit regat, primul rege fiind vrednicul de perpetua si pioasa amintire Carol I.
Nascut la 7/20 aprilie 1839, Carol, cel de-al doilea fiu al Principelui german Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen si al sotiei sale Josefina, absolva, dupa cursurile secundare, Scoala de cadeti din Munster, apoi Scoala de artilerie si geniu din Berlin si studiaza, de asemenea, istoria la Universitatea din Bonn. In armata, ca locotenent, participa si se remaraca in razboiul austro-prusiano-danez (1864) si avanseaza pana la gradul de capitan. A calatorit in Franta, Anglia, Spania si Africa.
Dupa abdicarea lui Cuza si refuzul principelui Filip de Flandra de a primi domnia Romaniei, se organizeaza plebiscit in tara si Carol este ales Domn al Romaniei, cu 685.969 voturi pentru si 224 de voturi contra, fiind sustinut de Imparatul Napoleon al III-lea al Frantei si de Bismark, cancelarul Prusiei. Din partea Romaniei, importante roluri au avut, in demersurile facute pentru propunerea lui Carol si acceptarea ei de catre familia acestuia, Ion Balaceanu, trimisul la Paris al guvernului provizoriu condus de Ion Ghica, precum si Ion C.Bratianu, viitor prim-ministru liberal – care a tinut legatura cu familia Hohenzollern si a fost alaturi de tanarul principe in calatoria catre noua sa tara. Carol calatoreste incognito, cu pasaport strain, deoarece trece prin teritoriul Imperiului Austriac, iar intre Prusia si Austria situatia era tensionata, cateva zile mai tarziu izbucnind razboiul intre cele doua tari. Dupa ce parcurge cu trenul traseul Dusseldorf-Bonn-Freiburg-Zurich-Viena-Budapesta, la 8 mai 1866 se imbarca la Bazias pe un vapor dunarean, cu care calatorea si Ion C. Bratianu, ajunge la Tr.Severin, iar la 10 mai ajunge la Bucuresti si depune juramantul de credinta ca Domn in fata Adunarii Constitutionale. Acest eveniment, inceputul domniei lui Carol I, marcheaza debutul unei perioade de profunde schimbari pentru Romania.
{n 1869, Carol se casatoreste cu Elisabeta de Wied, iar in 1871 se naste fiica Maria (Marioara), prima principesa din dinastia de Hohenzollern care, din nefericire, moare la varsta de 3 ani de scarlatina, cuplul domnitor nemaiavand alti copii.
Primii ani ai domniei lui Carol I au fost incarcati de dificultati, el trebuind sa lupte cu mari greutati si adanci nemultumiri. La 4 ani de la urcarea pe tron, a izbucnit razboiul franco-prusac. Desi ruda cu Napoleon al III-lea, Carol era de partea Germaniei, lucru ce pare firesc pentru un fost ofiter prusac, crescut si educat in Germania. Romanii simpatizau cu Franta. Au aparut miscari ostile, tendinta de inlaturare a lui Carol, iar principele s-a hotarat, in 1871, sa abdice. Intervine cu fermitate patriotul Lascar Catargiu, valoros om politic, prim-minstru conservator in acel timp, – si principele revine asupra abdicarii. Tara se calmeaza si ordinea se restabileste datorita guvernarii lui Lascar Catargiu. {n 1876, vine la putere Partidul Liberal (incepe sa se statorniceasca si in Romania, ca in tarile cu civilizatii avansate, practica alternarii la putere a principalelor partide politice), pentru 12 ani, iar Ion C.Bratianu devine prim-ministru
Carol dorea cu ardoare independenta tarii, dorea sa lupte cu turcii alaturi de rusi, dar nu in conditii umilitoare pentru el. La inceput, rusii au fost dispretuitori, armatele lor trecand, trufase, prin Romania, sigure de victorie. Razboiul a inceput, rusii au trecut Dunarea, dar, dupa numai cateva saptamani, s-au izbit de o puternica rezistenta a turcilor, condusi de un capabil general, Osman Pasa, principalul punct de rezistenta fiind Plevna. {n aceasta situatie, Rusia a cerut cu insistenta ca armata romana sa treaca Dunarea, iar Principele Carol sa ia comanda suprema a armatelor ruso-romane. Romania isi proclamase independenta chiar in ajunul intrarii in razboi, prin cuvantul ministrului de externe Mihail Kogalniceanu, la 9 mai 1877. Carol avea Cartierul general al armatei la Poiana Mare-Dolj si urmarea, pentru inceput, de la Calafat, tragerile de artilerie asupra Vidinului, peste Dunare. La primirea vestitei telegrame prin care Marele Duce Nicolae, comandantul trupelor ruse, al caror dezastru il recunostea, cerea interventia urgenta a armatei romane, Principele Carol a ordonat trecerea Dunarii, a preluat comanda suprema si a condus cu stralucire armatele ruso-romane la biruinta definitiva, iar armata romana s-a acoperit de glorie la Plevna, Grivita, Smardan, Rahova, Vidin, in toate luptele pe care le-a purtat. Prin diplomatia si vitejia lui Carol, s-a castigat independenta Romaniei. De retinut, dupa cum scrie istoricul Neagu Djuvara, ca “este pentru prima oara ca principatele noastre, care, incepand cu vremea lui Mihai Viteazul, fusesera silite sa aiba doar ostasi mercenari si sa nu mai participe la nici un razboi (in afara de aventura lui Dimitrie Cantemir din 1711), este pentru prima data, dupa sute de ani, cand putem sa ne afirmam prezenta militara si mandria nationala”. Dupa capitularea Turciei, se incheie pacea de la San }tefano, pe malul Marii Marmara, dar puterile europene nu sunt multumite cu o pace separata intre beligeranti – si Bismark, cancelarul noului Imperiu German, procedeaza la convoacarea Congresului International de la Berlin, din iunie-iulie 1878. Romania castiga si i se recunoaste independenta, pierde, prin ingratitudinea Rusiei, sudul Basarabiei care-i revenise dupa razboiul Crimeii, dar castiga Dobrogea.
{n noile conditii, dupa cucerirea independentei, era necesara schimbarea statutului de principat al Romaniei, astfel ca, la 10 Mai 1881, este proclamat Regatul Romaniei, fapt acceptat de catre toate puterile. Regele si regina se incoroneaza, Carol I prtand coroana faurita dintr-un tun turcesc cucerit la Plevna. Regele rezolva succesiunea la tronul sau prin acceptarea ca mostenitor a nepotului sau, Principele Ferdinand, cel de-al doilea fiu al fratelui sau mai mare, Principele Leopold de Hohenzollern.
{n timpul domniei de 48 de ani a lui Carol I, Romania a facut mari progrese. |ara a fost impanzita de cai ferate, s-au construit sosele, a aparut industria in adevaratul inteles al cuvantului, a inceput exploatarea petrolului, Romania fiind a doua tara din lume, dupa SUA, in aceasta privinta. Au aparut marile banci si alte institutii moderne, s-a dezvoltat comertul. Progresul arhitectonic si urbanistic al Capitalei – cu mari bulevarde, cu cladiri impunatoare, cu gradinile si parcurile armonizate cu constructiile – a facut ca Bucurestiul sa fie numit in epoca “Micul Paris”. S-a dezvoltat invatamantul de toate gradele, invatamantul superior fiind onorat de activitatea prodigioasa a unor oameni de stiinta, savanti si cercetatori cunoscuti si peste hotare. Regele prezida adeseori sedintele Academiei Romane, ale Societatii Geografice. Din initiativa si cu cheltuiala materiala a sa, Academia Romana a publicat cateva volume din Dictionarul etimologic al limbii romane. Acum se cristalizeaza, de altfel, limba romana literara, elevata. {n 1891, Regele a infiintat Fundatia universitara “Carol” pentru studenti – cu un impunator palat, cu o vasta biblioteca si cu toate amenajarile necesare intre care si o eleganta sala de conferinte si de manifestari deosebite.
A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea se remarca prin marea dezvoltare a culturii. Este perioada creatiei clasicilor literaturii romane Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici, Cosbuc etc., a dezvoltarii artelor care au dat reprezentanti de nivel european ca pictorii N.Grigorescu sau I.Andreescu, apoi creatori de geniu ca Brancusi in domeniul sculpturii ori Enescu in domeniul muzicii. Numele de oameni de stiinta, de cultura, ale remarcabililor artisti din aceasta perioada sunt numeroase, incat, prin orice alta enumerare, s-ar comite cu siguranta regretabile omisiuni.
In 1906, acum 100 de ani, s-au aniversat 40 de ani de domnie glorioasa a lui Carol I cand, la Expozitia din Bucuresti, menita sa infatiseze prosperarea Romaniei in toate domeniile, au participat mii si mii de romani din tarile subjugate care s-au intors cu constiinta nationala sporita – ca in curand eliberarea lor se apropie.
{n politica interna, Regele Carol I a stiut sa asigure, cu intelepciune si abilitate, ecilibrul intre cele doua mari partide ale timpului – Partidul Liberal si Partidul Conservator, alternanta lor la putere incurajand activitatea unor mari si loiali oameni politici ca Lascar Catargiu (conservator) si Ion C. Bratianu (liberal).
Carol I a fost un rege constitutional, sever si cumpatat, disciplinat, cu o inalta viata morala, viteaz si diplomat deosebit de abil, bun cunoscator al politicii externe, pretuit de toata strainatatea. Desi a dorit fierbinte ca intreg poporul roman sa fie unit intr-o Romanie Mare, a considerat ca orientarea tarii, la inceperea Primului Razboi Mondial, trebuie sa fie catre o intelegere cu Germania si Austro-Ungaria si a dorit ca Romania sa adere la Tripla Alianta, ramanand mahnit de Hotararea Consiliului de Coroana din 1914 cu privire la neutralitatea Romaniei. {n septembrie 1914, Regele Carol I a trecut la cele vesnice, odihnindu-se in Biserica Episcopala de la Curtea de Arges.
Cinstindu-i memoria, neamul romanesc are datoria sa-i pastreze vesnica recunostinta Regelui Carol I pentru tot ce a facut spre a crea o Romanie moderna, independenta si prospera, respectata in concertul natiunilor lumii.
N.R.
10 Mai ,
de Vasile Alecsandri
A venit din munti un vultur
Si ne-a zis: -"Romani eroi,
Stiu un print viteaz si tanar
Ce-ar veni cu drag la voi,
Daca vreti vi-l dau ca Voda".
Noi cu totii: -"Sa ni-l dai".
Si ne-a dat pe Voda CAROL,
Intr-o zi de 10 Mai.
Si-a venit vulturul iara
Si ne-a zis: -"Popor Roman,
Esti viteaz, de ce mai suferi
Jugul unui neam pagan?
Fa-te liber, dezrobeste-ti
Mindra tara ce o ai".
Si noi liberi ne facuram
Intr-o zi de 10 Mai.
Vulturul venit-a iarasi
Si ne-a zis: -"Popor Roman,
Ati luptat cumplit la Plevna
Dusi in foc de-a vostru Domn,
Vrednic e sa-l faceti Rege,
Intr-o tara ca in rai".
Si noi rege il facuram
Tot in zi de 10 Mai.
Zece Mai ne-a fi de-a pururi
Sfanta zi, caci ea ne-a dat
Domn puternic tarii noastre,
Libertate si Regat.
Ridicati cu totii glasul
De prin sesuri, de prin plai,
Sa traiasca Romania
Ura! pentru 10 Mai
|
Virgil Gheorghian 5/9/2006 |
Contact: |
|
|
