Locuri spirituale si orase din Romania ( XXW III ) Manastirea Gura Motrului si orasul Calarasi
( prezentarea locurilor spirituale si a oraselor se face in ordine alfabetica )
Manastirea Gura Motrului
Situata in arealul comunei Butoiesti din judetul Mehedinti, la 62 km Est de municipiul Drobeta-Turnu Severin, m@n`stirea Gura Motrului ad`poste]te [n prezent 12 c`lug`ri, care duc o via\` de ob]te, sub st`re\ia ieromonahului Simeon Lungu. Conform tradi\iei orale, pe acest loc, Sf@ntul Nicodim de la m@n`stirea Tismana a [ntemeiat un schit [n a doua jum`tate a secolului 14. Pe vatra fostului schit, marele logof`t Harvat a construit o biseric` de zid, [n anii 1512-1521, care a durat circa 130 de ani. Biserica a fost demolat` de Preda Br@ncoveanu, vel vornic [n timpul domniei lui Matei Basarab, pe locul ei fiind construit` o alt` biseric`, prin str`dania aceluia]i Preda Br@ncoveanu, terminat` [n 1653. Aceast` biseric`, existent` ]i [n prezent, cu hramul “Cuvioasa Parascheva”, are forma tradi\ional` de cruce, cu altar, naos ]i pronaos, cu elemente ale stilului moldovenesc, p`str@nd la interior picturi murale executate [n anii 1704-1705. {n anii 1841-1852, Eufrosin Poteca, egumen al acestei m@n`stiri [n perioada 1832-1858, a condus lucr`rile de restaurare ale bisericii ]i a ini\iat refacerea picturilor murale interioare. Complexul monahal a mai fost supus unor ample lucr`ri de restaurare ale bisericii, chiliilor, zidurilor de incint` ].a. [n anii 1956-1957 ]i 1983-1987. M@n`stirea Gura Motrului posed` un interesant muzeu, cu colec\ii de icoane pe lemn, c`r\i vechi biserice]ti, obiecte de cult cu valoare artistic` ]i istoric` ].a., multe dintre acestea fiind donate de domnul Constantin Br@ncoveanu. {n interiorul bisericii se afl` morm@ntul c`rturarului iluminist Eufrosin Poteca. Biserica “Cuvioasa Parascheva” a m@n`stirii Gura Motrului este declarat` monument de arhitectu`.
CALARASI
Municipiul C`l`ra]i, re]edin\a jude\ului cu acela]i nume, se afl` situat [n SE Rom@niei, [n SE C@mpiei Rom@ne, pe o teras` de pe st@nga bra\ului Borcea al Dun`rii, la 25 m altitudine. La 1 iulie 2005, la C`l`ra]i tr`iau 73 881 locuitori (din care 35 688 de sex masculin ]i 38 193 de sex masculin), r`sp@ndi\i pe 114,3 kmp, ceea ce rezult` o densitate de 646 locuitori pe kmp. Municipiul C`l`ra]i este un important port fluvial al \`rii, un nod rutier ]i loc de trecere cu bacul peste Dun`re [n jude\ul Constan\a. Sta\ie final` de cale ferat`, inaugurat` la 17 noiembrie 1886. {n C`l`ra]i exist` un combinat siderurgic, un combinat de celuloz` ]i h@rtie, care valorific` paiele de gr@u din C@mpia B`r`ganului, precum ]i [ntreprinderi de construc\ii metalice, de repara\ii de utilaje ]i ma]ini agricole, de mobil`, confec\ii, prefabricate din beton ]i de produse alimentare (preparate din carne ]i lapte, zah`r, panifica\ie ].a.). La C`l`ra]i func\ioneaz` Muzeul Dun`rii de Jos (fundat [n 1951), cu sec\ii de arheologie (exponate apar\in@nd culturii neolitice Gumelni\a, mileniul 4-3 [.Hr.), istorie ]i art` plastic`, care posed` peste 60 000 de piese [n total, precum ]i muzeul memorial “Gheorghe M. Vasilescu”, biblioteca jude\ean` “Alexandru Odobescu”, cu peste 170 000 de volume ]i un parc public cu o suprafa\` de 17,6 ha.
Istoric. S`p`turile arheologice, efectuate [n perimetrul ora]ului, au scos la iveal` urme de cultur` material` din Neolitic (mileniul 4-3 [.Hr.) ]i din Epoca metalelor (cultura Coslogeni, secolele 14-13 [.Hr.), precum ]i vase ]i monede grece]ti din mileniul 1 [.Hr. ]i vestigii romane dat@nd din primele secole ale mileniului [nt@i dup` Hristos. Localitatea apare men\ionat` documentar, prima oar`, [n secolul 16, cu numele Lichire]ti, [n leg`tur` cu existen\a aici a unei schele ]i a unei mici garnizoane de grani\` (c`pit`nie). Denumirea actual` dateaz` din secolul 18, ea deriv@nd de la un deta]ament de c`l`ra]i ]tafetari pe care i-a stabilit [n aceast` zon` domnul Constantin Br@ncoveanu. {n 1832, C`l`ra]i a fost declarat ora] ]i, totodat`, re]edin\a jude\ului Ialomi\a. {n 1851 ora]ul a fost reconstruit pe baza unui plan geometric. {ntre 24 septembrie 1852 ]i 1881, ora]ul a purtat numele }tirbeiu. {n a doua jum`tate a secolului 19, ora]ul a fost legat de Bucure]ti printr-o ]osea modernizat` ]i printr-o cale ferat`, devenind un principal port cerealier pe Dun`re. La 17 februarie 1968, ora]ul C`l`ra]i a fost declarat municipiu [n cadrul jude\ului Ialomi\a, iar la 23 ianuarie 1981 s-a stabilit la C`l`ra]i re]edin\a jude\ului nou [nfiin\at C`l`ra]i.
Monumente: biserica “Volna” (1856), cl`direa fostei caz`rmi a pompierilor (1897), ast`zi sediul Arhivei Na\ionale, catedrala ortodox` “Sf@ntul Nicolae” (1838), Palatul Prefecturii (1895-1897), [n stil neoclasic, Monumentul eroilor primului r`zboi mondial, realizat [n 1925 de Teodor Burc`.
|
Dan Ghinea / Toronto 5/6/2006 |
Contact: |
|
|
