" Feminizarea " barbatilor ?
De curind a aprut in Frantza- tara lui D'Artagnan- o carte care provoaca prin faptul ca semnaleaza o transformare a societatii vestice cu consecinte serioase asupra viitorului acestei societati. Discutia incepe cu constatarea ca in societatea de dupa anii 1960 -anul 'revolutiei sexuale" si a emanciparii vertiginoase a "libertatii femeii"- principiul egalitatii sexelor in privinta libertatii sexuale ca si egalizarea in ocuparea de pozitii in societate si conducerea institutiilor cu promovari bazate pe proportionalitate , a dus la schimbari atit in viata familiei cit si a societatii care sunt sesizate abia acum. In viatza de familie, faptul ca ambii parteneri lucreaza si contribue la baza materiala necesara pentru satisfacerea nevoilor vietii a dus la impartirea "sarcinilor" , a obligatiilor care revin fiecaruia din parteneri :asa se face ca barbatii au ajuns sa schimbe diper-ele copiilor, gatesc, spala rufele,duc copii la scoala etc cautind sa menajeze femeia care vine obosita, nervoasa si plictisita dela lucru.Copii pe de alta parte cresc in aceste familii in care nu mai exista o "figura" a tatalui dominanta ,in care nu mai fac distinctie intre functia de mama si aceea de tata , parintii avind functii intricate,greu de discriminat de catre copil.Cu atit mai grav devine confuzia cind in cadrul discutiilor inerente intre parinti copii asista la blamarea reciproca dar mai ales a tatalui.Faptul de asemenea ca in scolile mixte unde feteele sunt dominante ca numar (doi baeti la trei fete in genere) si sunt mai asidui la invatat creza un sentiment de inferioritate baetilor de "castrare" psichologica zic unii specialisti. Copii de sex masculin crescuti in acest climat de familie in care "figura tatalui" este stearsa , in care functiile atribuite de societatea conservativa femeii sunt "transferate" tatalui care in loc sa fie nummai factorul producator si aparatorul integritatii familiei este-in societatea contemporana- silit sa preia functia mamei duce la pierderea autoritatii paternale si la depreciere in conceptia copiilor. Consecinta ar fi incapacitatea familiei de a mai impune copilului norme de conduita , morale si sociale si pierderea "machismului" la barbatii de mai tirziu. Femeia pe de alta parte poate deveni figura dominnata a familiei , preluind locul tatalui, minimalizat in spaecial cind tatal se intimpla sa aibe un aport mai mic la finnatele familiei sau sa ramina fara lucru! Pe plan social -si acesta reprezinta un aspect mai ingrijorator- consecintele sunt in adevar preocupante: femeia , prin libertatea cistigata-contraceptie si avort- poate planifica familia si s-a observat ca familia e mai redusa acolo unde parintii lucreaza si au functii de raspundere.Astfel s-a ajuns la situatia ca o familie vestica are acum 1.2 copii -Italia, Germania- si s-a caluculat ca in cadrul acestui sistem social intr-un inteval de 100 de ani ,familia va dispare.E usor de inteles ca in tari cu minoritati masive ca cele islamice din vestul Europei -unde structura social-familiala a ramas pe modelul ancestral, cu natalitate mare si tatal cu functii bine determinate- elementul autohton va fi depasit, sugrumat. Reiese din aceste consideratii ca progresul facut in ultimii 45 de ani pe planul 'emanciparii" femeii-prin eliberare sexuala (dreptul de a avea aceiasi libertate ca barbatii si planificare a familiei) si profesionala, are consecinte nesteptate in relatiile femeie-barbat,parinti-copii ca si pe plan demografic. Este evident ca nu exista revenire la ceea ce a fost cistigat. Efortul trebue indeptat catre gasire de posibilitati de acomodare cu ameliorare a deficientelor constatate. Cum? that is the question!
|
Dinu Dimitriu 3/23/2006 |
Contact: |
|
|