Mihaela Albu/ New York
Mihaela Albu este doctor în filologie din 1983, functionând din 1975 la Universitatea din Craiova. Între anii 1999 si 2004 a predat limba si literatura română la prestigioasa universitate Columbia din New York.
A participat la simpozioane si conferinte organizate de Universitatea din Craiova, de alte universităti din tară, dar si la Congrese internationale la care a sustinut comunicări în special pe teme de literatură. Majoritatea au fost publicate în reviste sau volume colective. Articolul A Romanian Myth - Life as a Permanent Miracle a fost recenzat în mai multe reviste străine din Germania si America, printre care în "The Philosophers' Index", Ohio USA. Comunicarea prezentată la Universitatea din Haifa (aug. 1998), From the Narrative to Philosophy or Marin Sorescu - a Romanian Modern Playwright, Simpozionul Twentieth Century European Narratives: Tradition and Inovation, Sixth International Conference of ISSEI i-a fost solicitată în vederea publicării în vol. The European Legacy: Toward New Paradigms, Journal of the International Society for the Study of European Ideas, published by Massachusetts Institute.
În urma simpozionului The Fourth Regional Meeting of the International Society for the Study of Human Ideas on Ultimate Reality and Meaning, Budapesta, iulie, 1996, Sesiune organizată de Regis College, Toronto, organizatorii, profesori la Regis College, i-au solicitat initierea unui simpozion regional în România. Ca urmare, ea a organizat la Herculane si Craiova, 17 -21 septembrie, 1998 The Fifth Regional Meeting of the International Society for the Study of Human Ideas on Ultimate Reality and Meaning.
M. Albu a primit, de asemenea, invitatii la alte congrese internationale, în Canada, Norvegia, Italia, Anglia si USA., iar în iulie 2006 este chair pentru un workshop la a
zecea Conferintă internatională ISSEI la Universitatea din Malta.
Mihaela Albu este membră a Uniunii Scriitorilor, precum si membru corespondent al Academiei Româno-Americane.
Din toamna anului 2000 este redactor-sef al revistei „Lumină lină. Gracious Light”(SUA), corespondent din New York pentru „Meridianul românesc” (SUA) si „Hyperion” (România), lucrând în 2003 ca editor la ziarul „Romanian Herald. Lumea Liberă”din New York. O perioadă de peste un an a detinut pagina literară la săptămânalul „Romanian Journal” (New York)
A publicat, pe lângă volume cu caracter didactic (manualul Limba română. România – în 3 editii -, în colaborare cu Ileana Bunget, intrând în bibliografia multor universităti străine), eseuri, critică si istorie literară, precum si poezie si proză în tară si peste hotare (SUA, Canada, Germania, Italia, Israel, Rep. Moldova), fiind totodată autoarea volumelor:
Ca o dragoste târzie ..., Editura Ramuri, Craiova, Ion Biberi (studiu monografic), Editura Fundatia Scrisul Românesc, Craiova (apărută cu sprijinul Ministerului Culturii), Iscusită zăbavă, H&H Promotions, New York, 2004); Citind la New York scriitori români, “Axa” Publishing House, Botosani, Romania, 2002, premiat de Societatea LiterArt si revista „Origini”, Atlanta); Între două porti. Poezii, H&H Promotions Publishing House, New York, 2002; Relatare/ Reprezentare, "Scrisul Românesc", Craiova, Romania, 1997; Ion Biberi – Suferintă si cunoastere, "Novus", Craiova, Romania, 1994
Coada de păun
Mă aplec si eu peste margine
precum odinioară poetul:
ating cu mâna fruntea zilei ce trecu;
inima de acum îmi bate încă în piept;
Cum apa curge lin aproape de izvor,
vorbele tale de odinioară
îmi mai susură încă în urechi.
Ah, cum as lua în brate anii toti
si i-as strânge la piept!
Au plecat pe furis
si nici nu bag de seamă
cum umbra lor mă urmăreste.
Ca o coadă de păun
se deschide dimineata gândului
si adună la un loc
pete albe de îndoială
cu stropi purpurii de încredere.
Cursa
Cu picioarele prinse de frânghia trecutului
viata îsi duce alergarea
atât cât îi permite latul.
Ochii îi sunt acoperiti cu bandajul opac al viitorului.
Cu încăpătânarea învingătorului încearcă alergarea;
îsi pierde răsuflarea uneori;
respiră adânc
si îndârjită merge apoi mai departe
către necunoscutul adânc ca o nălucă.
Din când în când îsi descoperă vederea;
clipeste cu durere la lumina ce arde,
la lumina ce mângâie îsi abandonează privirea.
Fulgerul o scapă de reverie.
Si ca Sisif îsi duce mai departe alergarea ....
Durere
Zgâriam cu durere zidul;
unghia-mi si carnea se rupeau.
Sângele desena
fără stiinta mea
o Cruce.
Zidul Plângerii cât de aproape mi-era!
Lacrimi
Între a lui Iisus lacrimă de sânge
si surâsul unui copil
asez eu Lumea.
Nu-mi pasă că trandafirul are spini;
eu tin minte
dintru început până în sfârsit
mirosul petalei răcorite de bobul de rouă –
Lacrima îngerilor.
Rugăciune
Lasă-mă să-mbrac cămasa verii
să-mi împodobesc cu flori fiece gând
să astept să mai rodească merii
si să culeg roade alegând.
Lasă-mă spre tine să mă-ndrept
bucurie a credintei pure
si mă lasă-ncet s-aduc la piept
taina veche-a unei rugăciune:
Să mă rog lumina s-o primesc
cum o floare soarbe răsăritul;
Să mă rog la Necuprins Ceresc
să-mi aducă-n sufletul înfloritul.
Sufletu-ncălzit de taină mi-este
Cred în învierea de-orice soi
Si credinta-mi trece chiar si peste
lacrima si ura dintre noi.
Lasă-mă spre tine să mă-ndrept
Bucurie a credintei pure
Si mă-naltă când mi-aduc la piept
Taina veche-a unei rugăciune!
***
Dacă mi-ati privi sufletul
printr-o oglindă spartă
- cum se întâmplă cel mai adesea –
nu-i de mirare că l-ati vedea
împărtit
în mii de bucăti inegale.
Dacă ati privi lumea
ca pe un pahar prea plin
si vărsati din el – cu nepăsare –
picături mari de uitare
peste începutul si sfârsitul povestii de a fi om ...
atunci
n-ar fi de mirare
nici gustul sălciu,
nici locul pustiu
peste care vă cade – goală - privirea .
***
Totdeauna e o poartă pe care intri
Sau pleci
Totdeauna e un prag
Pe care gândul îl crede trecut
petrecut.
Totdeauna e un timp
De care si cugetul se agată
Cum întelesul de cuvântul său.
Eu rostesc cuvântul Timp
si văd
mărgele –
mate, sticloase, tremurat frumoase.
Când le desir
e-atâta nonsalantă
că pot fi iertate
de păcat.
|
Observator 1/26/2006 |
Contact: |
|
|
