Grigore Moisil ( 10 Ianuarie 1906- 15 Decembrie 1973)
O mare personalitate a stiintei si culturii romanesti inzestrat cu un deosebit simt al umorului.
Activitatea lui atat in stiinta si cultura este enorma.
Incercam cu ale nostre posibilitati si aici in Canada, sa ne aducem aminte de aceasta personalitate care si pentru semnatarul acestor randuri - desi nu l-am inalnit niciodata- a fost o mare personalitate si un mare exemlu de daruire.
Dupa luarea docentei, pleaca la Roma (1931-1932), apoi la Paris, ca bursier. A urmat in special in acest interval cursurile lui Vito Volterra. Pe urma, la 1 noiembrie 1932, este numit profesor agregat de calcul diferential si integral la Universitatea din Iasi, catedra la care este titularizat definitiv in noiembrie 1939. La 30 decembrie 1941 a fost chemat la Bucuresti, la Facultatea de stiinte a Universitatii, ca profesor de analiza superioara si logica matematica, calitate in care a functionat pana in 1948. Intre anii 1946 si 1948 insa a fost suplinit la catedra deoarece in acest interval a fost numit ministru plenipotentiar la Ankara. Pe cand era ministru la Ankara, Moisil a tinut o serie de conferinte cu subiecte matematice la Universitatea din Istanbul. In ianuarie 1947 a tinut la Universitatea Tehnica din Istanbul o serie de conferinte tratand despre Mecanica plana a corpurilor elastice si a lichidelor vascoase. Reintors in tara, a predat in anul 1948-1949 la Universitatea din Bucuresti cursul de aplicatii geometrie ale analizei, iar in anii 1948-1951 a detinut, ca sef de catedra la Institutul de geologie si tehnica miniera din Bucuresti, catedra de analiza matematica. La Facultatea de matematica ºi fizica a predat, ca sef de catedra, teoria elasticitatii intre anii 1949 si 1955. Din anul 1955 pana in 1965 a fost sef de catedra la aceasta facultate, pentru algebra. In octombrie 1965 devine seful catedrei masini de calcul, de la Facultatea de matematica si mecanica si preda capitole speciale de masini de calcul si teoria programarii, precum si algebra logicii si aplicatii.
In afara de cursurile obligatorii ale catedrei, Moisil a tinut cursuri si conferinte speciale, atat in tara cat si peste hotare.
Moisil a participat la multe congrese de matematici, mecanica aplicata sau automatizare, prezentand comunicari.
Matematicianul Gr. Moisil a facut parte din comitetul de redactie al revistei "Journal de Mécanique", din Paris. A fost membru la "Société matématique de France". A fost membru in comitetul de redactie al revistei "Automatisme", Revue A, Bruxelles. Din 1966 a facut parte din comitetul de redactie al revistei "International Computing Center Bulletin", publicat de "Centrul International de calcul", din Roma.
Grigore C. Moisil este academician din 1948, adica chiar de la reorganizarea acestui inalt for stiintific al tarii noastre. A fost membru titular al Academiei de Stiinte din Romania. A fost, de asemenea, sef de sectie pentru algebra aplicata (algebra si teoria numerelor) la Institutul de matematica al Academiei, inca de la infiintarea acestuia. A devenit presedintele Societatii de stiinte matematice din tara noastra, calitate in care a fost sarbatorit la 4 martie 1956, cu prilejul implinirii varstei de 50 de ani, si in ianuarie 1966 la 60 de ani.
Grigore Moisil a fost de asemenea membru in prezidiul Academiei; a fost presedinte al Comisie de automatizare precum si presedinte al Comisiei de cibernetica de pe langa prezidiul Academiei.
In august 1964, i s-a acordat prin decret titlul de "Om de stiinta emerit"; fiind Laureat al Premiului de Stat.
A publicat lucrari in domeniile analizei matematice, algebrei, logicii matematice, geometriei, mecanicii. Deosebit de valoroase sunt contributiile aduse de Grigore Moisil in domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate. A elaborat metode noi de analiza si sinteza a automatelor finite, precum si o teorie structurala a acestora. A extins in spatiul cu mai multe dimensiuni derivata areolara a lui D. Pompeiu si a studiat functiile monogene de o variabila hipercomplexa, cu aplicatii la mecanica. A introdus algebre numite de el lukasiewicziene trivalente si polivalente si le-a intrebuintat in logica si in studiul circuitelor de comutatie.
Lucrari: "La mecanique analytique des systemes continus" (1929), "Logique modale" (1942), "Introducere in algebra" (1954), "Teoria algebrica a mecanismelor automate" (1959), "Circuite cu tranzistori" (2 vol, 1961-1962).
Professor Moisil famous quotations:
"The most powerful explosive is not the toluene, neither the atomic bomb, but the human idea."
"Science takes its revenge like a woman, not when you attack it, but when you neglect it."
"Unlike the wine, science shouldn't be let to age."
"What's a pessimist? An optimist well informed."
"Nobody should be afraid of abstract things and very abstract things, especially in mathematics; mathematics, precisely because it's mathematics, is abstract. More abstract a thing is, it includes larger fields and so it is aplicable on more concrete situations."
"I don't have a good opinion about children who follow only their parents advice. To have his own personality, the child - and this is valid for student and teacher, too - should part company with his parents and he should act as he wants."
"I believe that one can have professional success only if he is a modest man with daring ideas. We mustn't be misled when we notice that "people who meddle" have success. This apparent success is the one which will bring after a while failure.
"But of course that you need to have in your ideas a great daring and perseverance for the achievement of the purposes for which you aspire through work."
"Mediocrity doesn't forgive the intelligent people for being superficial in appearance and profound in reality."
"The double historical role of foolishness:
1) The foolishness turns the revolution into evolution.
2) the foolishness allows the communications between two intelligence."
|
- observator 1/5/2003 |
Contact: |
|
|
