Curgerea profeticã a intelepciunii lui Eminescu
„SÃMÂNȚA din care a rãsãrit acest POPOR e NOBILÃ,
și poporul nu va pieri decât atunci când ROMÂNII
vor uita NOBLEȚEA seminției lor!”
( Mihai Eminescu- Opera politicã, I, 305)
„Un caracter drept, viteaz și generos se moștenește
și e o mare calitate politicã, pe când inteligența
se poate recruta din tot ce produce mai bun o generație,
ea e aliata naturalã a acestor caractere,
dar din nefericire nu se moștenește cu atâta siguranțã.”
(Mihai Eminescu- Opere politice,II,242)
În studiile, în articolele, în poezia, proza și dramaturgia eminescianã, respectiv în întreaga sa OPERÃ, Mihail Eminescu a scris cu jertfa viații sale cele mai sublime pagini despre sufletul românesc! „Adevãr – tot ce este are rațiunea de a fi!” (Mss. 2267, f. 31) Contribuția sa la istoria vieții spirituale dacoromâne este aproape de neegalat în metafizica și mistica sofianico-carpatinã, adâncind spiritualitatea în lumea duhului valah ortodox ca istorie și eternitate pe toate planurile armoniei cosmice, astfel cã Neamul și Cultura sa care coboarã din eternitate, nu mai pot fi oprite niciodatã ci merg în eternitate și ROMÂN în eternitate! „Adevãr, aur? – Dupã aur aleargã toți, de adevãr fug toți.” (apud Conv. lit.,an.XIV,1988,nr.1)
Vremea eternitãții dacice nu-i o scurgere istoricã, ci o CURGERE metafizico-misticã a DÃINUIRII! Astfel, Neamul nostru rãmâne prin Geniile și Profeții lui în eternitate fiindcã și el participã, în felul lui spiritual, la eternitatea ființei, la împlinirea legii dumnezeiești - IUBIREA.
„Amiciția se-ntemeiazã pe stimã, prin urmare pe calitãți ale sufletului.” (Mss 2258, f. 163)
În era eternitãții, Omul religios a fost creat liber asemeni Nașterii lui Dumnezeu din absolutismul și veșnicia iubirii Sale, asemeni Geniului, asemeni Misticului, asemeni Profetului.
„Argumentele ad hominem nu probeazã niciodatã nimic.” (Opera politicã, II, 298) Dupã pierderea Paradisului de cãtre primul Om, prin DRAGOSTEA Sa, Dumnezeu S-a revelat Neamului pelasgo-traco-get, prin Fiica lui sublimã MARIA-VLAHERNA-CARPATINA, alegând-O sã primeascã pe HRISTOS – Mântuitorul omenirii, Care lucreazã în lume prin creștinãtate.
Metafora, rima au dat splendoare armoniei lirice, iar versul slovei a însuflețit universul! „Armonie – toate sunt equațiune. Orice moment în viața universului e equațiunea momentului urmãtor. Orice moment prezent e equațiunea momentului trecut.” (Mss. 2267,f. 82)
IISUS Mântuitorul rãmâne mereu în lume prin creștinãtate, înflorind și rodind spiritualitatea creștinã prin HARUL Duhului Sfânt, între Aleșii Sãi dintre FIII Neamului binecuvântat.
„Artele și literatura frumoasã trebuie sã fie oglinzi de aur ale realitãții în care se mișcã poporul, o coardã nouã, originalã, proprie pe bina cea mare a lumii.” (Opera politicã,I, 34)
EMINESCU a fost, este și va rãmâne întru eternitatea Ființei Neamului fiindcã prin jertfa sa spiritualã-Cuvântul și prin sacrificiul creației sale profetico-filocalice, IUBIREA – OSIA traco-getã întru Dumnezeu și Neamul sãu este întotdeauna PREZENT!
Jertfa DÃRUIRII sale a fost prelinsã din Tradiția milenarã a Neamului unde VORBIREA lucrurilor era GRAIUL Cuvântului întru Sabie și Cruce, stârnind „sângerosul rãzboi nevãzut al cuvintelor” în vremea jurnalisticã a „Timpului”.
Înrolarea lui Eminescu întru vibrația liricã a înregimentãrilor estetice, cât și a menirilor filosofice, știind cã TÃCEREA nu va fi o tainã a veacului ce va sã vinã, a urnit piatra ce pecetluia Cuvântul-grai, a cãrui bãtaie a inimii suflã unde vrea dupã maiestatea ființialã a LOGOSULUI.
„Un caracter drept, viteaz și generos se moștenește și e o mare calitate politicã, pe când inteligența se poate recruta din tot ce produce mai bun o generație, ea e aliata naturalã a acestor caractere, dar din nefericire nu se moștenește cu atâta siguranțã.”(Op.politice,II,242)
La țãrmul mãrii inimii profetului Eminescu a rãsãrit pentru totdeauna Lumina credinței și a dragostei pentru ADEVÃRUL Cel Viu și pentru GLIA strãmoșeascã, ALTARE pe care le-a slujit prin tot ceea ce a vrut sã-i încredințeze Bunul Dumnezeu: cu toiagul adâncimii cuvântului scris, cu Harul luminãrii, prin profunzimile și inspirația gândului înaripat, pânã la ultima fãrâmã cereascã de omenesc, de Luminã linã și de civilizație cosmicã.
„Civilizația adevãratã a unui popor consistã nu în adoptarea cu deridicata de legi, forme, instituții, etichete, haine strãine. Ea consistã în dezvoltarea naturalã, organicã a propriilor puteri, a propriilor facultãți ale sale. Nu existã o civilizație umanã generalã, accesibilã tuturor oamenilor în același grad și în același chip, ci fiecare popor își are civilizația sa proprie, deși în ea intrã o mulțime de elemente comune și altor popoare.” (Opere politice, II, 374)
În DACIA Voievodului liric Mihail EMINESCU – LIMBA ROMÂNÃ, poeziile EMINenței sale se cântã în Sat, pe Câmp, pe Dealuri, în Munți, în Bisericã, în Codrii, la Izvoare, în Cetate, în Duh și în Dor, creând astfel o cântare nouã, adeseori Demiurgul psalmodiind și inventând mai întâi muzica și în urma partiturilor ei de luminã, înflorind și înmiresmând COROLA cuvântului.
„Geniul? – A doua creațiune a lumii prin artã.” (apud Tribuna, an. XIII, 1909, nr. 129)
Pentru întreaga personalitate a Profetului, Trecut-Prezent-Viitor, pentru esența artei și a gândirii lui, cromatica în care și-a înmiresmat toate petalele cugetului, fluturã gândul-cuvânt - agrãire ce se desprinde din întreaga sa Operã, gând-cuvânt-faptã cã valoarea umanã a vieții e în frãmântãtura și în dospirea crescândã a aluatului existenței, în marea existențã omeneascã.
„Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții.” (apud Rãsunetul cultural, I, 1925, nr. 4) La marele Vizionar gândul, cuvântul, fapta întrupau valoarea vieții, ca și a artei, cãci arta e expresia nobleței vieții, nu e o valoare logicã, legatã de mecanismul nostru intelectual, ci o VALOARE misticã nãscutã dintr-o ENTITATE absolutã, dumnezeiascã, în care sufletul și existențele dimprejur, natura întreagã, gândurile, graiurile, actele noastre despre Viațã și despre VIAȚA Vieții – Dumnezeu, sãlãșluiesc și se cuminecã în aceeași divinã ARMONIE.
„În seninul, în liniștea adâncã sufleteascã, acolo vei gãsi adevãrata, unica FRUMUSEȚE!” (Odin și Poetul) Mihail Eminescu rãmâne un POET, GÂNDITOR, ÎNȚELEPT prin chipul în care și-a realizat GÂNDIREA în CURGEREA lui de fiecare zi, un PROPÃVÃDUITOR în fiecare gând, în fiecare gest, în fiecare cuvânt scris. GENIUL acesta, fiind din gena marilor sacerdoți ai spiritualitãții trace, poeți întotdeauna,sunt aceia care, prin imaginea lor strãlucitã despre lume și prin vibrarea liricã a gândului, au știut întotdeauna sã acorde inspirației lor și MANTIA de solemnitate prestigiului religios.
„SÃMÂNȚA din care a rãsãrit acest POPOR e NOBILÃ, și poporul nu va pieri decât atunci când ROMÂNII vor uita NOBLEȚEA seminției lor!” (Opera politicã, I, 305) Între Profeții Neamului nostru peloasgo-traco-get, El e cel dintâi ce ni se adreseazã și nouã; uneori chiar, numai nouã. Între popoarele cu idealuri diferite și care și-au trãit civilizația alãturi numai în spațiu, nu și în timp, Clarvãzãtorul nostru e cel dintâi care a înromânit Cultura Duhului.
„NAȚIUNEA, STÂNCÃ! GENERAȚII – RÂU, OAMENII VALURI!” (Mss. 2254, f. 28) În haina lui maiestuasã de Rege al Poeziei, de Misionar al Cunoașterii, Profetul EMIN a cutreierat universul Culturii, iar înaintea lui, ca niște vizionari magi, Cãrțile sale au deschis inimile sufletelor frumoase și ușile împãrãtești ale caselor noastre deosebit de ospitaliere.
Continuãm sã nu acordãm atenția cuvenitã operei sale jurnalistice extraordinare ca și conținut profetic și absolut naționalistã, izvorâtã dintr-o enormã iubire de moșie și de tradiție pur româneascã imposibil de egalat de orice alt om de culturã român!
„Iubirea de PATRIE e pururea și pretutindenea iubirea TRECUTULUI; PATRIA vine de la cuvîntul „PATER” și numai oamenii care țin la instituțiile pãrinților lor, la petecul de pãmânt sfințit de sîngele pãrinților pot fi PATRIOȚI!” (Opera politicã, II, 328) Oare cum am ajuns în acest moment sã ne fie fricã sã ne considerãm ”patrioți ” și, mai ales, sã aducem la prezent tot ceea ce a creat unitatea neamului nostru în vremuri de mari frãmântãri sociale?! Sã fie acesta motivul pentru care opera jurnalisticã a acestui inegalabil Român rãmâne o amenințare suficient de actualã și astãzi când, din pãcate, evenimentele se aseamânã pânã la identitate ?! Înțelepciunea lui Eminescu s-a adãugat CURGERII noastre ca popor în DÃINUIREA sa spiritualã!
„Trecut-au secoli negri, cu coasele de foc/ Cosit-au generații... Națiunea stã pe loc!/ Trecut-au Nordul rege cu aripa-i de ger,/ Românul stã în locu-i, ca muntele de fier!// Și-n planu-Eternitãții Românii-s un popor/ Cum e un SOARE numai prin mãrile de nor,/ Cum e-un principiu numai în firele adînci,/ Cum sunt în fundul mãrei tari creștete de stînci!” (Mureșanu)
Mihail Eminescu – „SUMA LIRICÃ DE VOIEVOZI”!”, cum îl gratula Socrate al nostru, PETRE ȚUȚEA, a redat pururea DEMNITATEA românilor, a iubit Biserica Ortodoxã a Neamului – „MAMÃ a Patriei române!”, iar în sufletul sãu frumos plin de iubire și dor, Regele Poeziei a încoronat-o pe MARIA – VLAHERNA – CARPATINA, CRÃIASÃ a Cerului și a Pãmântului.
Eminescu s-a nãscut ca naturã a Geniului dupã voia Duhului, de aproape sau din depãrtãri, înfruntând ca Om deplin Viața pe care și-a bãtãtorit-o ca pe un drum de țarã, înflorind în spiritul existenței sale ca o AURORÃ de extaz pe nesfârșitul șes al gândului, pe piscul lui zãmislit cãtre Cer.
„Te-au slãvit în cãrți și în poeme/ și te-au înãlțat iconostas,/ ca sã fulgeri tânãr peste vreme,/cu vecii de cremene sub pas.// Te-au crezut: gigantic Sfarmã -Piatrã/care sparge piscul viforos,/și fierar înfierbântând, pe vatrã,/vorbele cãlite sub baros.//Împãrat, ți-au scris pe tâmple steme./Fãt-Frumos, ți-au pus în mâini hanger./ Și-au cules, din pana ta, blesteme,/viscole și rãzvrãtiri în cer...// Ci netrebnic, eu adulmec zãrii/ pașii tãi pe unde te-au fost dus/ și-nsetat pe drumurile Țãrii/ dibui urma ta de blând Iisus.” (Radu Gyr- Balade, Ed. Lucman,2006)
*Tuturor Fiicelor și Fiilor ROMÂNIEI EMINESCIENE!
----------------------------------------------
Gheorghe Constantin NISTOROIU
|
Gheorghe Constantin Nistoroiu 1/13/2025 |
Contact: |
|
|
