România va intra pe deplin în Schengen de la 1 ianuarie 2025
România va intra pe deplin în Schengen de la 1 ianuarie 2025, au hotărât joi, 12 decembrie, miniștrii de Interne ai Uniunii Europene. Se încheie astfel un proces lung și anevoios pentru București, dar și pentru vecinii din Bulgaria; ambele țări îndeplinesc condițiile tehnice încă din 2011.
Când România și Bulgaria au aderat la UE, în 2007, existența spațiului Schengen era înscrisă în legea fundamentală.
Cele două țări au semnat acordul de aderare la Uniunea Europeană (UE) cu ochii și la spațiul de liberă circulație. Era atât un drept, cât și o obligație desprinsă din Tratatul de Aderare. Acest lucru se va întâmpla abia de la 1 ianuarie 2025, la 18 ani de când România și Bulgaria au devenit membre UE.
Aderarea la Schengen are două aspecte: cel tehnic – de îndeplinire a condițiilor necesare – și cel politic, care ține de diplomația internațională și de încrederea celorlalte capitale.
De la începutul anului viitor, România și Bulgaria vor fi membre ale spațiului Schengen: terestru, aerian și maritim 25
Dacă pregătirea României pentru Schengen ar fi fost un copil, ar fi fost gata să primească buletin. Timp de 13 ani, din 2011 și până astăzi, România a așteptat cu temele făcute să adere. Comisia Europeană și Parlamentul European i-au susținut cauza.
Opoziția, însă, a venit de la nivel politic. Orice decizie majoră precum aderarea unui nou stat la Spațiul Schengen de liberă circulație trebuie aprobată în unanimitate de reprezentanții statelor membre. Olanda și Austria au fost principalii opozanți ai aderării României și Bulgariei la Schengen.
Inițial, olandezii au invocat faptul că România are probleme cu corupția. E un laitmotiv în relația olandezilor cu țările est-europene, fiind același motiv pentru care cetățenii olandezi au respins prin referendum un acord de liber comerț cu Ucraina, în 2016.
Argumentul a picat odată ce România a „absolvit” cu brio monitorizarea prin MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), în 2023.
Austriecii au fost ultima piedică. Ei s-au opus vehement în ultimii ani din cauza atitudinilor anti-migranți – nu explicit împotriva migranților din România –, ci spunând că prin granițele României s-ar scurge anual zeci de mii de oameni care vin din Orientul Mijlociu și ajung să solicite azil pe teritoriul lor.
În 2024, într-un final, autoritățile române, cu sprijinul celor de la Bruxelles, i-au convins pe austrieci să își dea OK-ul mult așteptat.
Dan Popa
|
Dan Popa 12/12/2024 |
Contact: |
|
|
